În zilele de pe urmă, toți credincioșii tânjesc după coborârea Mântuitorului pe un nor, ca să fie răpiți pentru a se întâlni cu El. Dar acum că s-au abătut asupra noastră dezastrele, ei încă nu L-au întâmpinat pe Domnul întorcându-Se pe un nor. Oamenii sunt speriați sau poate chiar se simt abandonați de Domnul, crezând că pot pieri oricând în dezastre. Li se pare surprinzător că Fulgerul de la Răsărit mărturisește că Domnul Isus S-a întors deja drept Dumnezeu Atotputernic întrupat, exprimând adevăruri și făcând lucrarea de judecată din zilele de pe urmă. Mulți care tânjesc după adevăr citesc cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, recunosc glasul lui Dumnezeu și se întorc spre Dumnezeu Atotputernic. Zilnic, mănâncă și beau cuvintele Lui, susținuți și hrăniți de ele, și iau parte la ospățul nunții Mielului. Ei sunt cei care au fost răpiți înaintea tronului lui Dumnezeu, înaintea dezastrelor. Mulți oameni religioși sunt confuzi, gândindu-se: „Nu trebuie Domnul Isus să-i înalțe pe oameni la cer, ca să se întâlnească cu El? Cei care cred în Fulgerul de la Răsărit sunt tot pe pământ. Cum ar putea fi răpiți?” Mulți oameni nu înțeleg adevăratul sens al răpirii, crezând că înseamnă să fie înălțați la cer și că oricine e încă pe pământ n-a fost răpit. Este corect? Ce înseamnă, de fapt, să fim răpiți? Acest episod din Căutând adevărata credință vă va îndruma să căutați adevărul și să găsiți răspunsul.