Răspuns:
Lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului sunt fără îndoială diferite. Dacă cercetăm cu atenție, vom observa acest lucru. De exemplu, dacă ne uităm la vorbirea și lucrarea Domnului Isus și, apoi, la propovăduirea și lucrarea apostolilor, vom vedea că diferența este prea evidentă. Fiecare cuvânt propovăduit de Domnul Isus e adevărul, are autoritate și poate dezvălui multe taine. Omul nu poate face așa ceva niciodată. De aceea atât de mulți oameni îl urmează pe Domnul Isus, pe când lucrarea apostolilor poate doar propaga Evanghelia, poate fi mărturie pentru Dumnezeu și poate aproviziona biserica. Rezultatele sunt toate foarte limitate. Diferența dintre lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului e atât de evidentă. Atunci, de ce noi nu o putem pricepe? Care este motivul? Deoarece oamenii corupți nu-L cunosc pe Dumnezeu și nu posedă adevărul. Drept urmare, asta face ca omul să nu știe diferența dintre lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului și, astfel, îi este ușor să considere lucrarea lui Dumnezeu întrupat drept lucrarea omului și să considere lucrarea omului pe care o admirăm, lucrarea duhurilor rele, lucrarea Hristoșilor falși și a profeților drept lucrarea lui Dumnezeu ce trebuie acceptată și urmată. Asta ne îndepărtează de adevărata cale și ne face să ne împotrivim lui Dumnezeu și, astfel, se consideră că îl adorăm pe om, îl urmăm și idolatrizăm pe Satana. E un păcat major împotriva firii lui Dumnezeu și va fi pedepsit de El. Acești oameni vor pierde ocazia de a fi mântuiți. De aceea întrebarea ta este foarte importantă pentru oameni în a cerceta adevărata cale și a cunoaște lucrarea lui Dumnezeu în zilele de pe urmă. Din afară, lucrarea lui Dumnezeu întrupat și lucrarea oamenilor folosiți de Dumnezeu seamănă amândouă cu lucrarea și vorbirea omului. Însă diferența dintre esența și dintre natura lucrării lor este uriașă. Astăzi, Dumnezeu Atotputernic a venit și ne-a dezvăluit toate adevărurile și tainele și, de asemenea, ne-a arătat diferențele dintre lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului. Abia acum cunoaștem și putem face diferența între lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului. Să citim cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic.
Dumnezeu Atotputernic spune: „Lucrarea lui Dumnezeu Însuși implică lucrarea întregii omeniri și, de asemenea, reprezintă lucrarea unei întregi ere. Cu alte cuvinte, lucrarea lui Dumnezeu reprezintă mișcarea și tendința întregii lucrări a Duhului Sfânt, în timp ce lucrarea apostolilor urmează lucrarea lui Dumnezeu și nu conduce era, nici nu reprezintă tendința lucrării Duhului Sfânt în întreaga eră. Ei săvârșesc doar lucrarea pe care oamenii ar trebui să o săvârșească, ceea ce nu implică deloc lucrarea de gestionare. Propria lucrare a lui Dumnezeu este proiectul din cadrul lucrării de gestionare. Lucrarea omului este doar datoria oamenilor folosiți și nu are nicio legătură cu lucrarea de gestionare” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului”).
„Lucrarea lui Dumnezeu întrupat începe o nouă eră, iar cei care continuă lucrarea Sa sunt oamenii care sunt folosiți de către El. Lucrarea făcută de către om este în întregime în lucrarea de slujire a lui Dumnezeu în trup și este incapabilă să depășească această sferă. Dacă Dumnezeu întrupat nu vine să-Și facă lucrarea, omul nu este capabil să aducă vechea epocă la un sfârșit și nu poate să ghideze o nouă eră. Lucrarea făcută de către om este numai în limitele datoriei sale, care este omenește posibilă, și nu reprezintă lucrarea lui Dumnezeu. Doar Dumnezeul întrupat poate veni și completa lucrarea pe care El ar trebui s-o facă și, în afară de El, nimeni nu poate face această lucrare în numele Său. Bineînțeles, ceea ce spun este cu privire la lucrarea de întrupare” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Omenirea coruptă are mai multă nevoie de mântuirea Dumnezeului întrupat”).
„El, care este întruparea lui Dumnezeu, va avea esența lui Dumnezeu și El, care este întruparea lui Dumnezeu, se va exprima ca Dumnezeu. De vreme ce Dumnezeu se întrupează, va aduce cu Sine lucrarea pe care trebuie să o facă și, de vreme ce Dumnezeu se întrupează, va exprima ce este El și va putea să aducă adevărul omului, să dea viață omului și să îi arate omului calea. Trupul care nu conține esența lui Dumnezeu cu siguranță nu este Dumnezeu întrupat; în privința aceasta nu există nicio îndoială. […]
Cuvintele lui Dumnezeu întrupat inițiază o nouă epocă, îndrumă întreaga omenire, dezvăluie mistere și îi arată omului direcția înainte într-o nouă epocă. Luminarea obținută de om este doar practică sau cunoaștere simplă. Aceasta nu poate îndruma întreaga omenire într-o nouă epocă sau dezvălui misterul lui Dumnezeu Însuși. Dumnezeu, la urma urmei, este Dumnezeu, iar omul este om. Dumnezeu are esența lui Dumnezeu iar omul are esența omului” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Prefață”
).
„Dumnezeul întrupat este diferit în mod substanțial de oamenii folosiți de Dumnezeu. Dumnezeul întrupat poate să facă lucrarea divinității, în timp ce oamenii folosiți de Dumnezeu nu pot. La începutul fiecărei epoci, Duhul lui Dumnezeu vorbește în mod personal pentru a lansa noua epocă și a-l aduce pe om la un început nou de drum. Când a terminat de vorbit, aceasta înseamnă că lucrarea lui Dumnezeu în divinitatea Sa a luat sfârșit. După aceea, toți oamenii se lasă călăuziți de cei folosiți de Dumnezeu pentru a intra în experiența lor de viață” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Diferența esențială dintre Dumnezeul întrupat și oamenii folosiți de Dumnezeu”).
„Ceea ce exprimă Dumnezeu este ceea ce Dumnezeu Însuși este, iar aceasta este de neatins pentru om, adică dincolo de gândirea omului. El Își exprimă lucrarea de a conduce omenirea, iar acest lucru nu este relevant pentru detaliile experienței umane, ci, în schimb, are legătură cu propria Lui coordonare. Omul își exprimă experiența în timp ce Dumnezeu Își exprimă ființa – această ființă este natura Lui inerentă și este inaccesibilă omului. Experiența omului este ceea ce vede și cunoștințele dobândite în baza exprimării lui Dumnezeu a ființei Sale. Asemenea capacitate de a vedea și de a cunoaște se numește ființa omului. Acestea sunt exprimate pe baza firii inerente a omului și a calibrului său real; prin urmare, acestea se numesc, de asemenea, ființa omului. […] Cuvintele rostite de Dumnezeu întrupat sunt expresia directă a Duhului și exprimă lucrarea care a fost săvârșită de Duh. Trupul nu a experimentat-o sau văzut-o, dar tot exprimă ființa Sa, deoarece esența trupului este Duhul, iar El exprimă lucrarea Duhului” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului”).
„Lucrarea pe care Dumnezeu o săvârșește nu reprezintă experiența trupului Lui; lucrarea pe care omul o săvârșește reprezintă experiența omului. Toată lumea vorbește despre experiența personală. Dumnezeu poate exprima direct adevărul, în timp ce omul poate exprima doar experiența corespondentă după experimentarea adevărului. Lucrarea lui Dumnezeu nu are reguli și nu este supusă restricțiilor temporale sau geografice. El poate exprima ce este El oricând, oriunde. El lucrează după cum dorește. Lucrarea omului are condiții și context; altfel, el nu este capabil să lucreze și nu este capabil să-și exprime cunoștințele cu privire la Dumnezeu sau experiența lui referitoare la adevăr. Trebuie doar să compari diferențele dintre acestea pentru a putea să-ți dai seama dacă este lucrarea lui Dumnezeu sau lucrarea omului” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului”).
„Dacă omul ar trebui să facă această lucrare, atunci aceasta ar fi prea limitată: l-ar duce pe om până la un anumit punct, dar nu ar putea să îl conducă pe om până la destinația eternă. Omul nu poate să decidă destinul omului, și mai mult decât atât, nu poate să asigure perspectivele omului și destinația sa viitoare. Cu toate acestea, lucrarea făcută de Dumnezeu este diferită. Dat fiind că El l-a creat pe om, El îl conduce; dat fiind că El îl mântuiește pe om, El îl va salva în mod desăvârșit și îl va câștiga pe deplin; dat fiind că El îl conduce pe om, El îl va aduce la destinația corespunzătoare; și dat fiind că El l-a creat și îl gestionează pe om, El trebuie să Își asume responsabilitatea pentru soarta omului și pentru perspectivele sale. Aceasta este lucrarea făcută de Creator” (Cuvântul, Vol. 1: Arătarea și lucrarea lui Dumnezeu, „Restaurarea vieții normale a omului și conducerea lui către o destinație minunată”).
Cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic au evidențiat foarte clar diferența dintre lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului. Având în vedere că esența lui Dumnezeu întrupat și a oamenilor folosiți de Dumnezeu e diferită, și lucrarea lor e foarte diferită. Din afară, Dumnezeu întrupat are înfățișarea unei persoane obișnuite, normale, dar El este Duhul lui Dumnezeu întrupat. Are, deci, o esență divină și în El sălășluiește autoritatea, puterea, atotputernicia și înțelepciunea lui Dumnezeu. Așadar, Dumnezeu întrupat poate exprima adevăruri direct prin lucrarea sa, și poate exprima firea dreaptă a lui Dumnezeu și tot ceea ce El are și ce este, poate începe o nouă epocă și termina vechea epocă și poate dezvălui toate tainele planului de gestionare al lui Dumnezeu, exprimând intențiile și cerințele Lui pentru om. Toate cuvintele exprimate de Dumnezeu întrupat sunt adevărul, pot fi viața omului și pot schimba firea vieții omului. Lucrarea lui Dumnezeu întrupat îl poate cuceri și purifica pe om, și îl poate mântui de influența Satanei, ducând omenirea la o destinație frumoasă. Niciun om nu poate face o lucrare cu un astfel de efect. Lucrarea lui Dumnezeu întrupat este lucrarea lui Dumnezeu Însuși și nu poate fi înlocuită de nimeni. Pe de altă parte, esența unui om folosit de Dumnezeu e omul. Ei nu au decât umanitate și nu posedă esența divină a lui Hristos, deci nu pot exprima adevărurile sau firea lui Dumnezeu și tot ceea ce El are și ce este. Ei pot doar să comunice cunoștințele lor personale despre cuvintele lui Dumnezeu în baza lucrării și vorbirii Lui sau pot vorbi despre propriile lor experiențe și mărturii. Toate cunoștințele și mărturiile lor reprezintă propria lor înțelegere și interpretare a cuvintelor lui Dumnezeu. Indiferent de cât de multe cunoștințe au sau de cât de exacte sunt cuvintele lor, ceea ce ei spun nu poate fi adevărul și sigur nu pot fi cuvintele lui Dumnezeu, deci nu poate fi viața omului și poate doar oferi ajutor, sprijin și clarificări omului, dar nu poate obține rezultatele de a-l purifica, mântui și desăvârși pe om. Prin urmare, omul folosit de Dumnezeu nu poate face lucrarea lui Dumnezeu Însuși și se poate doar coordona cu Dumnezeu pentru a-și îndeplini datoria lui de om.
Când vine vorba de diferența dintre lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului, putem da un exemplu concret pentru ca toată lumea să înțeleagă mai bine. În Epoca Harului, Domnul Isus a propovăduit calea pocăinței, „Pocăiți-vă, pentru că Împărăția Cerurilor este aproape,” dezvăluind tainele Împărăției cerurilor. Și El Însuși a fost răstignit ca ofrandă pentru păcatele oamenilor, făcând lucrarea de răscumpărare a omenirii, făcând omenirea să mărturisească și să se căiască și iertându-i păcatele, scăpând-o de pedeapsa și blestemul legii, ca să poate veni în fața lui Dumnezeu pentru a se ruga și a împărtăși cu El și pentru a se bucura de harul bogat și adevărurile Lui și pentru a fi lăsați să vadă firea miloasă și compătimitoare a lui Dumnezeu. Lucrarea Domnului Isus a început Epoca Harului și a încheiat Epoca Legii. Aceasta este partea lucrării lui Dumnezeu pentru Epoca Harului. După ce Domnul Isus Și-a terminat lucrarea, apostolii Săi i-au condus pe aleșii lui Dumnezeu să se bucure și să practice cuvintele Domnului Isus, bazându-se pe vorbirile și lucrarea Sa, răspândind mărturii despre mântuirea și Evanghelia Sa de răscumpărare a oamenilor de pretutindeni. Aceasta este lucrarea apostolilor din Epoca Harului și, de asemenea, lucrarea oamenilor folosiți de Dumnezeu. Astfel, vedem că există o diferență de esență între lucrarea Domnului Isus și cea a apostolilor. Dumnezeu Atotputernic întrupat în zilele de pe urmă a exprimat toate adevărurile pentru purificarea și mântuirea omenirii, dezvăluind toate tainele planului de gestionare de 6.000 de ani al lui Dumnezeu, făcând lucrarea de judecată începând de la casa lui Dumnezeu, scăpând omenirea de coruperea și influența Satanei, ajutând-o să vadă firea dreaptă, măreață, mânioasă și de neofensat a lui Dumnezeu, astfel încât omenirea coruptă să se elibereze de păcat, să dobândească purificarea și să fie câștigată de Dumnezeu. Lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic a început Epoca Împărăției și a încheiat Epoca Harului. Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu pentru Epoca Împărăției. Lucrarea omului folosit de Dumnezeu, pe baza lucrării și a cuvântului lui Dumnezeu Atotputernic, îi udă și îi îndrumă pe aleșii lui Dumnezeu, făcându-i să pătrundă în realitatea cuvintelor lui Dumnezeu și să pătrundă pe calea cea dreaptă a credinței în Dumnezeu, răspândind și mărturisind propovăduirea lui Dumnezeu Atotputernic despre decăderea Împărăției. Aceasta este lucrarea omului folosit de Dumnezeu din Epoca Împărăției. Astfel vedem că, prin lucrarea lui Dumnezeu de ambele dăți când S-a întrupat, s-a sfârșit o epocă și a început alta. Această lucrare este orientată spre întreaga omenire și o etapă a lucrării de încheiere a planului de gestionare al lui Dumnezeu. Este chiar lucrarea de răscumpărare și mântuire a omenirii. Lucrarea lui Dumnezeu, de ambele dăți când S-a întrupat, demonstrează că doar El poate exprima adevărul în lucrarea Sa pentru purificarea și mântuirea omenirii. Niciun om nu poate face lucrarea lui Dumnezeu. Doar Dumnezeu întrupat poate face lucrarea lui Dumnezeu. Deci, de ambele dăți când Dumnezeu S-a întrupat, El a dovedit că doar Hristos e adevărul, calea și viața. În afară de Dumnezeu întrupat, nimeni altcineva nu poate face lucrarea lui Dumnezeu Însuși. Ei nu pot începe noi epoci, nu pot pune capăt vechilor epoci și, mai mult decât atât, nu pot mântui omenirea. Lucrarea oamenilor folosiți de Dumnezeu se poate doar coordona cu lucrarea lui Dumnezeu pentru a-i conduce, a-i păstori pe aleșii lui Dumnezeu și pentru a îndeplini datoria omului. Nu contează câți ani a lucrat omul sau câte cuvinte sunt rostite sau cât de importantă pare lucrarea lor din afară, esența lui este toată lucrarea omului. Aceasta este o realitate. Aceasta este marea diferență dintre lucrarea lui Dumnezeu întrupat și lucrarea oamenilor folosiți de Dumnezeu.
Cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic ne-au făcut să înțelegem diferența esențială dintre lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului. Abia acum știm că, în timp ce Dumnezeu întrupat lucrează, El poate exprima adevăruri, exprima firea lui Dumnezeu și tot ceea ce El are și ce este. Dacă acceptăm și luăm parte la lucrarea lui Dumnezeu, vom putea înțelege adevărul și vom putea înțelege din ce în ce mai bine firea sfântă și dreaptă a lui Dumnezeu, esența lui Dumnezeu, intențiile Lui de mântuire a omenirii, metodele Lui de mântuire a omenirii și iubirea Lui pentru oameni. De asemenea, vom înțelege care este esența, natura și adevărul firii noastre corupte de Satana. Astfel, firea noastră coruptă poate fi purificată, se poate schimba, și putem să ne supunem și să ne temem cu adevărat de Dumnezeu, fiind astfel mântuiți de El. Totuși, lucrarea omului e total diferită de lucrarea lui Dumnezeu. Deoarece omul nu poate exprima adevărul și poate doar discuta experiențele și cunoștințele sale personale despre cuvintele lui Dumnezeu, chiar dacă sunt adevărate, pot doar să-i îndrume, să-i păstorească, să-i ajute și să-i sprijine pe aleșii lui Dumnezeu. Asta arată că, dacă o persoană e acceptată de Dumnezeu, lucrarea pe care o face el este pentru a se coordona cu lucrarea lui Dumnezeu și pentru a face datoria omului. Dacă nu e o persoană folosită de Dumnezeu, o persoană fără lucrarea Duhului Sfânt, atunci preamărește darurile, talentele și faima oamenilor. Chiar și când explică Biblia, preamărește cuvintele omului din Biblie, făcând ca spusele lui Dumnezeu să pară fără importanță și înlocuindu-I cuvintele. Acești oameni fac lucrarea fariseilor și se împotrivesc lui Dumnezeu. Lucrarea omului, de obicei, poate fi împărțită în aceste două categorii. Oricum ar fi, cea mai mare diferență dintre lucrarea omului și a lui Dumnezeu este următoarea: dacă e doar lucrarea omului, nu poate duce la purificarea și mântuirea omului. În vreme ce lucrarea lui Dumnezeu poate exprima adevărul, poate purifica și mântui omul. Acesta e adevărul. Aici discutăm, în principal, despre diferența dintre lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea oamenilor folosiți de Dumnezeu. Lucrarea acelor lideri religioși care nu sunt folosiți de Dumnezeu e o altă problemă.
Lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului au diferențe evidente, dar, atunci, de ce încă îl idolatrizăm și îl urmăm pe om deși credem în Dumnezeu? De ce sunt încă atâția oameni care consideră lucrarea celor pe care îi idolatrizează, cum ar fi unii lideri religioși și idoli spirituali faimoși, drept lucrarea lui Dumnezeu? De ce unii oameni consideră minciunile unor Hristoși mincinoși și ale unor duhuri rele drept lucrarea lui Dumnezeu? Deoarece nu avem adevărul și nu putem face diferența între lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului. Nu cunoaștem esența lui Dumnezeu întrupat și esența omului și nu știm cum să ne dăm seama de ceea ce este adevărat și ceea ce seamănă cu adevărul. Nu ne dăm seama care e glasul lui Dumnezeu și care sunt vorbirile omului și, în plus, am fost corupți de Satana și idolatrizăm cunoștințele și darurile, deci e foarte ușor să considerăm cunoștințele biblice, doctrinele religioase și teoriile teologice ale oamenilor drept adevărate. Faptul că acceptăm aceste lucruri mincinoase și care vin din partea omului ne-ar putea mări cunoștințele, dar nu ne acordă niciun fel de provizii pentru viață și, mai mult de atât, nu ne ajută să Îl cunoaștem și să ne temem de Dumnezeu. Acesta e adevărul incontestabil. Deci, indiferent de câte face omul, de câte cuvinte rostește, de cât de mult muncește și cât de măreață este munca lui, nu poate duce la purificarea și mântuirea omului. Viața omului nu se va schimba. Asta ne arată că lucrarea omului nu o poate niciodată înlocui pe cea a lui Dumnezeu. Doar lucrarea lui Dumnezeu poate mântui omenirea. Nu contează cât de scurtă este perioada lucrării lui Dumnezeu și cât de puține cuvinte rostește El, tot poate începe o epocă și poate sfârși o alta, poate obține rezultatul răscumpărării și mântuirii omenirii. Aceasta e diferența evidentă dintre lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului. Doar când vom înțelege diferența dintre lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului, nu vom mai idolatriza și urma orbește omul și vom putea înțelege și respinge minciunile și manipularea Hristoșilor falși și a antihriștilor. Astfel, vom putea accepta și ne vom putea supune lucrării lui Dumnezeu Atotputernic în zilele de pe urmă, obținând judecata și purificarea lui Dumnezeu pentru a putea fi mântuiți de El. Dacă omul nu poate face diferența între lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului, nu vom putea scăpa de minciunile și manipularea Hristoșilor falși și a antihriștilor. Astfel, zicem că credem în Dumnezeu după nume, dar, de fapt, credem în om, îl urmăm pe acesta, îl idolatrizăm, deci ne închinăm idolilor. Astfel I ne opunem și Îl trădăm pe Dumnezeu. Dacă refuzăm în continuare să înțelegem greșeala aceasta, în final vom fi blestemați și nimiciți de Dumnezeu pentru că I-am jignit firea.
Fragment din „Întrebări clasice și răspunsuri despre Evanghelia Împărăției”
Dacă nu putem face diferența dintre lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului sau nu putem face diferența dintre oamenii pe care îi folosește Dumnezeu și acei farisei ipocriți, vom fi predispuși să-i venerăm și să-i urmăm pe oameni și ne vom abate cu ușurință de la adevărata cale! Va fi la fel ca atunci când a venit Domnul Isus să-Și facă lucrarea, iar aleșii lui Dumnezeu din iudaism i-au urmat cu toții pe fariseii ipocriți, lepădându-se de El. În zilele de pe urmă, Dumnezeu Atotputernic face lucrarea de judecată. În lumea religioasă, pastorii și bătrânii, fariseii zilelor moderne, amăgesc, împiedică și îngrădesc foarte mulți oameni, făcându-i să se lepede de Hristos din zilele de pe urmă. Aceasta este o lecție serioasă pe care trebuie s-o învățăm. Pentru a-L urma pe Dumnezeu, trebuie să putem să distingem esența conducătorilor religioși. Adică, faptul că nu sunt decât niște farisei ipocriți. Ei lucrează prin darurile și talentele lor, interpretând Biblia în conformitate cu propriile lor noțiuni, închipuiri și rațiuni logice. Ei propovăduiesc cu adevărat teoriile teologice și studiile biblice. Lor le pasă doar de interpretarea și propovăduirea cuvintelor oamenilor din Biblie, în loc să preamărească și să fie martorii cuvintelor lui Dumnezeu. Ei folosesc cuvintele oamenilor ca să substituie cuvintele Domnului Isus, transformându-L pe Domnul într-un simplu conducător cu numele. Această lucrarea este complet împotriva voii lui Dumnezeu. Aici se află esența împotrivirii față de Dumnezeu a fariseilor. Oamenii religioși se lasă păcăliți de conducerea fariseilor și îi urmează orbește. Ei cred în Dumnezeu ani în șir, dar nu primesc nicio hrană a adevărului sau a vieții. Cel mult, ei pot doar să spere că vor dobândi puține cunoștințe din Biblie și teorii teologice. Ei devin din ce în ce mai aroganți, mai neprihăniți de sine și mai disprețuitori în fire și le lipsește orice fărâmă de venerație pentru Dumnezeu. Treptat, Dumnezeu Își pierde poziția în inimile lor și, fără știrea lor, ei merg pe drumul fariseilor împotriva lui Dumnezeu. În particular, există mulți conducătorii religioși și personalități religioase care scot Biblia din context și o interpretează greșit, propovăduind erezii și aberații în concordanță cu noțiunile și închipuirile oamenilor și își satisfac ambițiile și dorințele pentru-i a amăgi, întemnița și manipula. Există mulți oameni care tratează aceste erezii și aberații ca și cum ar fi cuvântul lui Dumnezeu, adevărul. Ei sunt conduși pe drumul greșit. Acești conducătorii religioși și așa-numiți oameni faimoși sunt exact antihriștii pe care i-a expus Dumnezeu prin lucrarea Sa de judecată în zilele de pe urmă. Aceste fapte sunt suficiente pentru a dovedi că lucrarea acestor așa-numiți conducătorii religioși și personalități duhovnicești nu vine de la lucrarea Duhului Sfânt. E vorba, mai degrabă, de farisei și antihriști care ne amăgesc și ne rănesc. Toți se opun lui Dumnezeu și Îl trădează. Ei sunt cei care Îl țintuiesc din nou pe Dumnezeu pe cruce, iar Dumnezeu i-a blestemat!
Fragment din „Întrebări clasice și răspunsuri despre Evanghelia Împărăției”
Sunt trei mari diferențe între lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului. Prima diferență este că lucrarea lui Dumnezeu implică începutul și încheierea epocilor. Așadar, lucrarea Sa este îndreptată asupra întregii rase omenești. Nu are în vizor o singură țară, o singură rasă de oameni sau un anumit grup de oameni. Este pentru întreaga rasă omenească. Toată lucrarea lui Dumnezeu afectează, inevitabil, întreaga rasă omenească. Aici se află cea mai mare diferență dintre lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului. În Epoca Harului, Dumnezeu S-a întrupat ca Domnul Isus și a realizat o etapă din lucrarea de răscumpărare a omenirii. După ce Domnul Isus a fost răstignit pe cruce, ducând la bun sfârșit lucrarea de răscumpărare, Duhul Sfânt a început să-i îndrume pe aleșii lui Dumnezeu să fie martori pentru Domnul Isus și, în cele din urmă, I-a răspândit lucrarea de la un capăt la celălalt al rasei omenești. Evanghelia răscumpărării de către Domnul Isus a fost astfel răspândită până la capătul pământului – acest lucru dovedește că era lucrarea lui Dumnezeu. Dacă aceasta ar fi fost lucrarea omului, cu siguranță nu s-ar fi răspândit până la capătul pământului. Două mii de ani au despărțit Epoca Harului de Epoca Împărăției. De-a lungul celor două mii de ani, nu a fost văzut nimeni care să poată face lucrarea începerii unei noi epoci. În plus, nu a fost nimeni care să fie în stare să facă vreo lucrare specială care să se răspândească la toate națiunile lumii. Nu au fost astfel de exemple până când Dumnezeu a devenit trup în zilele de pe urmă pentru a realiza lucrarea de judecată și mustrare. Etapa pilot a lucrării lui Dumnezeu a fost deja un succes în China – mărețul proiect al lui Dumnezeu a fost deja finalizat, iar lucrarea Lui a început să se extindă spre toate colțurile globului. Astfel, putem afirma în continuare că toată lucrarea lui Dumnezeu e îndreptată spre întreaga omenire. Dumnezeu Își începe lucrarea de probă într-o țară și, după ce aceea este dusă la bun sfârșit, lucrarea lui Dumnezeu începe să se extindă și să ajungă la toată omenirea. Aceasta e cea mai mare diferență dintre lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului. […]
Cea de-a doua diferență dintre lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului e că lucrarea lui Dumnezeu exprimă ce este El. Este întru totul reprezentativă pentru firea lui Dumnezeu. Tot ceea ce exprimă Dumnezeu este absolut adevărul, calea și viața. Toți aceia care trec prin lucrarea lui Dumnezeu recunosc dreptatea, sfințenia, atotputernicia, înțelepciunea, minunăția și caracterul de nepătruns al lui Dumnezeu. Experiența și înțelegerea omului sunt ceea ce exprimă lucrarea sa – e reprezentativă pentru umanitatea omului. Indiferent cât de mult lucrează omul sau cât de măreață e lucrarea lui, absolut nimic din aceasta nu poate fi adevărul. Poate fi doar o înțelegere omenească sau cunoaștere a adevărului – nu se poate spune în niciun caz că este în întregime adevărul sau că îl reprezintă. […]
Al treilea aspect al diferențelor dintre lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului este faptul că lucrarea lui Dumnezeu are puterea de a cuceri oamenii, de a-i schimba, de a le transforma firea și de a-i elibera de influența Satanei. Indiferent cât de mult experimentează și înțelege omul cuvântul lui Dumnezeu, lucrarea lui nu poate mântui oamenii. În plus, nu poate să schimbe firea altei persoane. Aceasta deoarece cuvântul lui Dumnezeu este adevărul și numai adevărul poate fi viața unei persoane. Cuvântul omului este, în cel mai bun caz, o înțelegere ce e în acord cu adevărul. Doar îi poate ajuta și informa temporar pe alții, dar nu poate fi viața cuiva. De aceea lucrarea lui Dumnezeu poate mântui omul și lucrarea omului nu poate oferi mântuirea niciunei alte persoane. Lucrarea lui Dumnezeu poate transforma firile oamenilor, în vreme ce lucrarea omului nu poate să schimbe firea nimănui. Toți cei cu experiență pot vedea clar lucrul acesta. Practic, indiferent cât de multă lucrare a Duhului Sfânt are cineva, chiar dacă lucrează printre oameni un număr de ani, lucrarea sa nu poate obține o transformare a firilor lor. Este incapabilă să îi ajute să obțină mântuirea deplină, adevărată. Acest lucru este absolut. Numai lucrarea lui Dumnezeu poate face asta. Dacă omul se descurcă bine în experiența lui și în căutarea adevărului, va fi capabil să primească lucrarea Duhului Sfânt și va obține o transformare în firea vieții lui. Va obține o înțelegere autentică a propriei esențe corupte. În final, va fi capabil să se elibereze de influența Satanei și să câștige mântuirea lui Dumnezeu. Aceasta este cea mai mare diferență dintre lucrarea omului și lucrarea lui Dumnezeu.
Fragment din „Diferențele dintre lucrarea lui Dumnezeu și a omului” în Predici și părtășie
Cea mai mare diferență dintre lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului constă în faptul că Dumnezeu poate să înceapă și să încheie epoci. Doar Dumnezeu Însuși poate să săvârșească respectiva lucrare; oamenii nu pot. De ce oare? Din cauză că oamenii nu posedă și nu sunt adevărul; doar Dumnezeu este adevărul. Indiferent cât de aproape se conformează adevărului cuvintele oamenilor, cât de iscusită este predica lor sau cât de mult înțeleg ei, nu este nimic mai mult decât puțină experiență și cunoștință privind cuvintele lui Dumnezeu și adevărul și este doar ceva limitat, ce au obținut supunându-se lucrării lui Dumnezeu. Nu este adevărul corect. Așadar, oricât de mult din adevăr înțelege o persoană, aceasta nu poate săvârși lucrarea de începere și încheiere a epocilor. Acest fapt este determinat de esența ființelor umane. […]
Tot ceea ce are și ce este omul și umanitatea sa, indiferent cât ar fi de iscusite sau bune, sunt ceva limitat, care ar trebui să fie posedat în cadrul umanității normale; acest lucru pur și simplu nu poate fi comparat cu ceea ce Dumnezeu are și ce este, nici cu realitatea adevărului pe care Dumnezeu îl exprimă. Este diferența dintre cer și pământ; de aceea, omul nu poate săvârși lucrarea lui Dumnezeu. […] Indiferent de cât de măreață este lucrarea pe care o faci, de câți ani lucrezi, cu câți ani ai lucrat mai mult decât Dumnezeu întrupat sau cu cât mai multe cuvinte ai rostit decât El, ceea ce tu exprimi nu este nimic mai mult decât ceea ce omul are și este. Este doar o mică parte din experiența omului și din cunoștințele despre cuvintele lui Dumnezeu și despre adevăr. Nu poate reprezenta chiar viața unei persoane. Așa că, indiferent câte predici ține cineva, indiferent cât de profunde cred ceilalți că îi sunt predicile și indiferent cât de mult lucrează, nimic din ce exprimă acesta nu posedă adevărul și nu este cea mai corectă exprimare a adevărului și cu atât mai puțin poate conduce întreaga omenire să progreseze. Chiar dacă spusele unei persoane conțin luminarea și iluminarea Duhului Sfânt, acestea pot să aducă oamenilor doar puțină edificare și subzistență. Tot ceea ce pot face ele este să aducă puțin ajutor oamenilor pentru o anumită perioadă și doar atât. Asta este ceea ce se poate obține prin lucrarea omului. Atunci, de ce lucrarea omului nu poate atinge aceleași rezultate ca lucrarea lui Dumnezeu? Deoarece esența omului nu este adevărul; esența omului doar posedă unele lucruri pe care umanitatea normală le are și este. Este atât de îndepărtat de ceea ce Dumnezeu are și ce este, atât de îndepărtat de adevărul pe care Dumnezeu îl exprimă. Cu alte cuvinte, dacă omul se îndepărtează de lucrarea lui Dumnezeu și Duhul Sfânt încetează să mai lucreze, lucrarea omului va fi din ce în ce mai puțin benefică celorlalți și oamenii, treptat, nu vor mai avea o cale. Sunt câteva rezultate evidente pe care doar lucrarea lui Dumnezeu le poate obține, iar lucrarea omului nu poate niciodată: orice ar face omul, nu poate transforma firea vieții oamenilor; orice ar face omul, nu le poate permite oamenilor să Îl cunoască cu adevărat pe Dumnezeu sau să fie purificați. Acest lucru este absolut. Unii spun: „Asta este din cauză că timpul pe care îl au pentru a lucra nu este la fel de lung.” Acest lucru pur și simplu nu este adevărat. Chiar și o perioadă lungă de timp nu ar fi suficientă. Poate lucrarea omului să îi permită acestuia să obțină cunoștințe despre Dumnezeu? Indiferent câți ani îi conduci pe alții, nu îi poți conduce spre cunoștințele despre Dumnezeu. Să analizăm câteva exemple. Poate lucrarea lui Pavel să le permită oamenilor să-L cunoască pe Dumnezeu? Pot toate acele epistole ale apostolilor din Noul Testament să le permită oamenilor să-L cunoască pe Dumnezeu? Poate lucrarea multor profeți și servitori ai lui Dumnezeu din Vechiul Testament să le permită oamenilor să-L cunoască pe Dumnezeu? Niciuna dintre ele nu poate. Rezultatele care pot fi obținute prin lucrarea omului sunt extrem de limitate; tot ce pot face ele este să confirme o perioadă a lucrării lui Dumnezeu. […] Lucrarea omului nu poate ajuta omul să-L cunoască pe Dumnezeu, lucrarea omului nu poate schimba firea omului și lucrarea omului nu-l poate ajuta să atingă purificarea. Aceasta este dovada. Dar cum stau lucrurile cu lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă? Sunt din ce în ce mai multe mărturii din partea aleșilor lui Dumnezeu care se supun lucrării lui Dumnezeu. Atât de mulți oameni au fost cuceriți și au lăsat totul deoparte pentru a-L urma pe Dumnezeu, atât de mulți oameni au fost martori răsunători și atât de mulți oameni au scris articole mărturisindu-și propriile experiențe; există tot felul de mărturii. Unii oameni care au avut experiența lucrării lui Dumnezeu timp de opt sau zece ani au mărturii atât de minunate; unii au mărturii minunate chiar și după trei - cinci ani. Dacă acești oameni care au câștigat unele mărturii ar mai avea zece sau două zeci de ani de experiență, ce fel de martori ar fi? Ar fi chiar și mai răsunători și mai glorioși? Asta se obține prin lucrarea lui Dumnezeu? Este rezultatul unei singure decade a lucrării lui Dumnezeu care întrec rezultatele unui secol sau ale unui mileniu de lucrare a omului. Ce ilustrează acest lucru? Că doar lucrarea lui Dumnezeu poate obține mântuirea, transformarea și desăvârșirea omului, în timp ce nicio perioadă de lucrare a omului nu poate obține astfel de rezultate. La ce poate duce, în cele din urmă, lucrarea unui om? Doar la admirația, sprijinul și imitarea acelei persoane de către ceilalți. Cel mult, e posibil ca oamenii să se comporte puțin mai bine și nimic mai mult; o schimbare a firii vieții lor nu poate fi obținută, supunerea față de Dumnezeu și cunoașterea lui Dumnezeu nu pot fi atinse, teama de Dumnezeu și ferirea de rău nu pot fi atinse și nu se poate atinge capacitatea de a-L vedea pe Dumnezeu prin adevărata purificare. Nu se pot obține rezultate în niciunul dintre aceste aspecte majore.
Un aspect al lucrării lui Dumnezeu este că, prin aceasta, putem descoperi ce are Dumnezeu și ce este, putem vedea firea lui Dumnezeu și Îi putem cunoaște înțelepciunea și atotputernicia. Este ceva ce poate fi obținut direct prin cuvintele lui Dumnezeu. Un alt aspect este că cuvântul lui Dumnezeu poate fi viața omului. Când avem o adevărată experiență și înțelegere cu privire la cuvântul lui Dumnezeu, o inimă care Îl venerează pe Dumnezeu se va dezvolta în noi și vom putea fi atunci capabili să absorbim continuu apa vie hrănitoare a cuvântului Său și, pe măsură ce aceasta prinde rădăcini în noi, vom deveni capabili să trăim mărturia pe care Dumnezeu ne-o cere întotdeauna. Cu alte cuvinte, cuvântul Său va deveni chiar viața noastră. Cuvântul lui Dumnezeu este fântâna noastră inepuizabilă și nesfârșită a vieții. Și în privința lucrării oamenilor? Indiferent cât de corecte sunt cuvintele persoanei sau cât de conforme sunt cu adevărul, ele nu pot servi drept însăși viața pentru alții; ele pot oferi doar ajutor și edificare temporară. Acum puteți vedea acest lucru, nu? Nu aceasta este distincția dintre lucrarea omului și lucrarea lui Dumnezeu? Cu alte cuvinte, omul exprimă doar ceea ce el este, dar Dumnezeu exprimă tot ceea ce El este. Tot ceea ce poate face omul este să aducă puține beneficii și edificare celorlalți, în timp ce Dumnezeu aduce omului hrana eternă pentru viață – diferențele sunt atât de clare. Dacă ne depărtăm de om, încă putem continua; fără cuvântul lui Dumnezeu, am pierde izvorul vieții. De aceea, Dumnezeu a spus: „Hristos este adevărul, calea și viața.” Cuvintele lui Dumnezeu sunt comoara noastră, sângele vieții noastre, și sunt indispensabile pentru toți. Prin cuvintele lui Dumnezeu, avem îndrumare în viețile noastre, avem un scop pentru viețile noastre, precum și hrana vieții și principiile de viață.
Fragment din părtășia celui de mai sus
