Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu | Fragment 380 | „Oferă-ți inima sinceră lui Dumnezeu și poți dobândi adevărul”

august 15, 2019

Cei care sunt capabili să pună adevărul în practică pot accepta cercetarea lui Dumnezeu atunci când fac lucruri. Când accepți cercetarea lui Dumnezeu, inima ta este îndreptată. Dacă faci mereu lucrurile doar ca să le vadă ceilalți și nu accepți cercetarea lui Dumnezeu, atunci mai este Dumnezeu în inima ta? Astfel de oameni nu Îl mai venerează pe Dumnezeu. Nu face mereu lucrurile de dragul tău și nu lua constant în considerare propriile interese; și nu ține cont de statutul, prestigiul sau reputația ta. În plus, nu lua în considerare interesele omului. Mai întâi trebuie să ții cont de interesele casei lui Dumnezeu și să le consideri prima ta prioritate. S-ar cuveni să ții seama de voia lui Dumnezeu și să începi prin a contempla dacă ai fost sau nu impur în îndeplinirea datoriei tale, dacă ai făcut tot ce ai putut ca să fii loial, dacă ai făcut tot ce ți-a stat în putință să-ți îndeplinești responsabilitățile, și dacă ai dat totul, precum și dacă ai chibzuit sau nu din inimă la datoria ta și la lucrarea casei lui Dumnezeu. Trebuie să iei în considerare aceste lucruri. Gândește-te la ele frecvent și îți va fi mai ușor să-ți îndeplinești bine datoria. Dacă ai un calibru slab, experiența ta este superficială sau nu ești competent în lucrarea ta profesională, pot exista unele greșeli sau lipsuri în lucrarea ta, iar rezultatele pot să nu fie foarte bune – dar vei fi depus cel mai mare efort. Când nu te gândești la propriile dorințe egoiste sau nu iei în considerare propriile interese în lucrurile pe care le faci și, în schimb, iei mereu în considerare lucrarea casei lui Dumnezeu, cu interesele casei lui Dumnezeu în minte și îndeplinindu-ți bine datoria, atunci vei acumula fapte bune în fața lui Dumnezeu. Oamenii care fac aceste fapte bune sunt cei care au adevărul-realitate; prin urmare, ei au fost mărturie. Dacă trăiești mereu în funcție de trup, satisfăcându-ți constant propriile dorințe egoiste, atunci acești oameni nu au adevărul-realitate; acesta este semnul cuiva care Îl face de ocară pe Dumnezeu. Spui: „Nu am făcut nimic; cum L-am necinstit pe Dumnezeu?” În gândurile și ideile tale, în intențiile, scopurile și motivele din spatele acțiunilor tale și în consecințele celor făcute de tine – în fiecare mod îl mulțumești pe Satana, fiind bătaia lui de joc și lăsându-l să te aibă la mână. Nu deții nici pe departe mărturia pe care ar trebui să o ai drept creștin. Dezonorezi numele lui Dumnezeu în toate lucrurile și nu deții o mărturie adevărată. Își va aminti Dumnezeu lucrurile pe care le-ai făcut? În cele din urmă, ce concluzie va trage Dumnezeu despre faptele tale și datoria pe care ai îndeplinit-o? Nu trebuie să existe o urmare, un soi de declarație? În Biblie, Domnul Isus spune: „Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne, n-am profețit noi în numele Tău? N-am scos noi demoni în numele Tău? N-am făcut noi multe minuni în numele Tău?» Atunci le voi spune limpede: «Niciodată nu v-am cunoscut! Plecați de la Mine, voi, cei ce săvârșiți fărădelegea!»”. De ce a spus Domnul Isus aceasta? De ce aceia care îi vindecă pe bolnavi și alungă demoni în numele Domnului, care călătoresc să predice în numele Domnului devin făcători de rele? Cine sunt acești făcători de rele? Sunt aceia care nu cred în Dumnezeu? Cu toții cred în Dumnezeu și Îl urmează. Pe lângă aceasta, ei renunță la lucruri pentru Dumnezeu, se sacrifică pentru El și își îndeplinesc datoria. Însă, când își îndeplinesc datoria, le lipsesc devoțiunea și mărturia, așa încât aceasta a devenit facere de rele. De aceea spune Domnul Isus: „Plecați de la Mine, voi, cei ce săvârșiți fărădelegea!”.

Care este standardul după care sunt judecate faptele unei persoane drept bune sau rele? Acest lucru depinde de întrebarea dacă tu, în gândurile, expresiile și acțiunile tale, deții sau nu mărturia punerii în practică a adevărului și a trăirii adevărului-realitate. Dacă nu ai această realitate sau nu o trăiești, atunci ești fără nicio îndoială un făcător de rele. Cum îi vede Dumnezeu pe răufăcători? Gândurile și acțiunile tale exterioare nu sunt mărturie pentru Dumnezeu, și nici nu-l fac de rușine sau îl înfrâng pe Satana; în schimb, Îl fac de rușine pe Dumnezeu și sunt pline de semne care-L fac pe Dumnezeu să-I fie rușine. Nu mărturisești pentru Dumnezeu, nu te sacrifici pentru El, și nici nu-ți îndeplinești responsabilitatea și obligațiile față de Dumnezeu; în schimb, acționezi pentru binele tău. Ce implică „pentru binele tău”? Pentru Satana. Prin urmare, în final, Dumnezeu va spune: „Plecați de la Mine, voi, cei ce săvârșiți fărădelegea!” În ochii lui Dumnezeu, nu ai făcut fapte bune, ci, mai degrabă, ai început să te comporți rău. Nu vei fi răsplătit, iar Dumnezeu nu Își va aduce aduce aminte de tine. Nu este lucrul acesta complet zadarnic? Pentru fiecare dintre voi care vă împliniți datoria, oricât de profund înțelegi adevărul, dacă dorești să pătrunzi în adevărul-realitate, atunci calea cea mai simplă de a practica este să te gândești la interesele casei lui Dumnezeu în tot ceea ce faci și să renunți la dorințele tale egoiste, la intențiile, motivele, prestigiul și statutul tău. Pune pe primul loc interesele casei lui Dumnezeu – măcar atâta lucru ar trebui să faci. Dacă o persoană care îndeplinește această datorie nu poate face nici măcar atât, atunci cum se poate spune că își face datoria? Asta nu înseamnă a-ți îndeplini datoria. Ar trebui să ții cont mai întâi de interesele casei lui Dumnezeu, să te gândești la lucrarea Sa și să pui aceste considerații înainte de toate; abia după aceea poți să te gândești la stabilitatea statutului tău sau la cum te văd alții. Nu simțiți că lucrurile devin ceva mai ușoare atunci când le împărțiți în acești pași și faceți niște compromisuri? Dacă vei proceda astfel o vreme, vei ajunge să simți că a-L mulțumi pe Dumnezeu nu este dificil. În plus, dacă poți să-ți îndeplinești responsabilitățile, să-ți onorezi obligațiile și îndatoririle, să lași deoparte dorințele tale egoiste, să-ți lași deoparte intențiile și motivele, să ai considerație pentru voia lui Dumnezeu și să pui interesele lui Dumnezeu și ale casei Sale pe primul loc, atunci, după ce vei fi experimentat aceste lucruri o vreme, vei simți că acesta este un mod bun de a trăi. Înseamnă să trăiești deschis și onest, fără să fii o persoană meschină sau bună de nimic, și să trăiești cu dreptate și onoare, în loc să fii îngust la minte sau răutăcios. Vei simți că așa ar trebui să trăiască și să acționeze o persoană. Treptat, dorința din inima ta de a-ți satisface propriile interese se va diminua.

din „Cuvântul Se arată în trup”

All Scripture quotations in this product are from Nouă Traducere În Limba Română (NTLR). Copyright © 2006 by Biblica, Inc.®. Used by permission. All rights reserved worldwide.

Vedeți mai multe

Ai vrea să știi cum să-L întâmpini pe Domnul înaintea marilor dezastre? Participă la întâlnirea noastră online, care te va ajuta să găsești calea.

Lasă un răspuns

Distribuie

Anulare

Contactează-ne pe Messenger