Experiențele lui Petru: cunoștințele sale despre mustrare și judecată (Partea a doua)

Întreaga viață a omului este trăită sub stăpânirea Satanei și nu există nicio singură persoană care să se poată elibera de sub influența Satanei pe cont propriu. Toți trăiesc într-o lume murdară, în corupție și deșertăciune fără cea mai mică urmă de semnificație sau valoare; ei trăiesc vieți așa de lipsite de grijă doar pentru trup, pentru pofte și pentru Satana. Nu există nici cea mai mică urmă de valoare în existența lor. Omul este incapabil să descopere adevărul care îl va elibera de influența Satanei. Chiar dacă omul crede în Dumnezeu și citește Biblia, el nu înțelege cum să se elibereze de sub controlul influenței Satanei. De-a lungul secolelor, foarte puțini oameni au descoperit acest secret, foarte puțini au vorbit despre el. Astfel, deși omul îl detestă pe Satana și detestă trupul, el nu știe cum să se elibereze de influența ademenitoare a Satanei. Astăzi, nu sunteți voi încă sub stăpânirea Satanei? Voi nu regretați faptele de neascultare și cu atât mai puțin simțiți că sunteți murdari și neascultători. După ce vă opuneți lui Dumnezeu, voi chiar aveți liniște sufletească și simțiți o mare pace. Pacea voastră nu este din cauză că sunteți corupți? Nu vine oare această pace din neascultarea voastră? Omul trăiește într-un iad uman, el trăiește sub influența întunecată a Satanei; pe pământ, fantomele trăiesc împreună cu omul, năvălind asupra trupului omului. Pe pământ, nu trăiești într-un paradis frumos. Locul unde ești este ținutul diavolului, un iad uman, un infern. Dacă omul nu este curățat, atunci el este al murdăriei; dacă el nu este protejat și îngrijit de Dumnezeu, atunci el este încă un prizonier al Satanei; dacă el nu este judecat și mustrat, atunci el nu va avea mijloace să scape de sub prigonirea influenței întunecate a Satanei. Firea coruptă pe care o arăți și comportamentul de neascultare pe care îl demonstrezi sunt suficiente pentru a dovedi că încă trăiești sub stăpânirea Satanei. Dacă mintea și gândurile tale nu au fost curățate și firea ta nu a fost judecată și mustrată, atunci întreaga ta ființă este controlată încă de stăpânirea Satanei, mintea ta este controlată de Satana, gândurile tale sunt manipulate de Satana, iar întreaga ta ființă este controlată de mâinile Satanei. Știi cât de departe ești acum de standardele lui Petru? Ești tu de valoare? Cât de mult cunoști din mustrarea și judecata de astăzi? Cât de mult stăpânești din ceea ce Petru a ajuns să cunoască? Dacă, astăzi, nu ești capabil să știi, vei putea să obții această cunoaștere în viitor? Cineva atât de leneș și de laș ca tine este pur și simplu incapabil de a cunoaște mustrarea și judecata lui Dumnezeu. Dacă urmărești pacea trupului și plăcerile trupului, atunci nu vei avea mijloacele de a fi curățat, și în final te vei întoarce la Satana, căci ceea ce trăiești este Satana și trupul. Așa cum sunt lucrurile astăzi, mulți oameni nu urmăresc viața, ceea ce înseamnă că nu le pasă să fie curățați sau să intre într-o experiență mai profundă de viață. Și, astfel, cum pot fi ei desăvârșiți? Aceia care nu caută viața nu au nicio oportunitate de a fi desăvârșiți și aceia care nu urmăresc să-L cunoască pe Dumnezeu și nu urmăresc schimbări în firea lor sunt incapabili să scape de sub influența întunecată a Satanei. În ceea ce privește cunoștințele lor despre Dumnezeu și intrarea lor conform schimbărilor din firea lor, ei nu sunt serioși în privința acestora, precum aceia care cred doar în religie și care doar urmează ritualul în închinarea lor. Nu este aceea o pierdere de vreme? Dacă, în credința sa în Dumnezeu, omul nu este serios privind chestiunile vieții, nu urmărește intrarea în adevăr, nu urmărește schimbări în firea sa, și cu atât mai puțin urmărește o cunoaștere a lucrării lui Dumnezeu, atunci el nu poate fi desăvârșit. Dacă dorești să fii desăvârșit, trebuie să înțelegi semnificația lucrării lui Dumnezeu. În special, trebuie să înțelegi semnificația mustrării și judecății Sale și motivul pentru care acestea sunt aplicate omului. Ești capabil să accepți? În timpul mustrării de acest tip, ești capabil să obții aceleași experiențe și cunoștințe ca Petru? Dacă urmărești o cunoaștere a lui Dumnezeu și lucrarea Duhului Sfânt și urmărești schimbări în firea ta, atunci ai oportunitatea de a fi desăvârșit.

Pentru aceia care trebuie desăvârșiți, această etapă a lucrării de a fi cuceriți este indispensabilă; doar odată ce a fost cucerit, poate omul să trăiască lucrarea de a fi desăvârșit. Nu există o mare valoare în a îndeplini doar rolul de a fi cucerit, lucru care nu te va face potrivit pentru utilizarea de către Dumnezeu. Nu vei avea nicio modalitate de a-ți juca rolul în răspândirea evangheliei, căci tu nu urmărești viața și nu urmărești schimbările și reînnoirea ta și, astfel, nu ai nicio experiență reală de viață. În timpul acestei lucrări pas cu pas, odată ai jucat rolul de făcător de serviciu și termen de comparație, dar dacă în final nu urmărești să fii ca Petru, iar căutarea ta nu este conform căii în care Petru a fost desăvârșit, atunci, în mod natural, nu vei avea schimbări în firea ta. Dacă ești cineva care urmărește să fie desăvârșit, atunci tu vei fi dat mărturie și vei spune: „În această lucrare pas-cu-pas a lui Dumnezeu, am acceptat lucrarea de mustrare și judecată a lui Dumnezeu și, deși am îndurat o mare suferință, am ajuns să cunosc modul în care Dumnezeu desăvârșește omul, am câștigat lucrarea făcută de Dumnezeu și am cunoscut dreptatea lui Dumnezeu, iar mustrarea Sa m-a salvat. Firea Sa dreaptă a venit asupra mea și mi-a adus binecuvântări și har, iar mustrarea și judecata Sa m-au protejat și m-au purificat. Dacă nu aș fi fost mustrat și judecat de Dumnezeu și dacă cuvintele aspre ale lui Dumnezeu nu ar fi venit asupra mea, nu aș fi putut să-L cunosc pe Dumnezeu, nici nu aș fi putut să fiu salvat. Astăzi, văd că eu, ca făptură, nu doar că mă bucur de toate lucrurile făcute de Creator ci, mai important, faptul că toate făpturile ar trebui să se bucure de firea dreaptă a lui Dumnezeu și să se bucure de judecata Lui dreaptă, pentru că firea lui Dumnezeu este demnă de desfătarea omului. Ca făptură care a fost coruptă de Satana, trebuie să te bucuri de firea dreaptă a lui Dumnezeu. În firea Sa dreaptă există mustrare și judecată și, în plus, există o mare iubire. Deși sunt incapabil să câștig complet iubirea lui Dumnezeu astăzi, am avut marele noroc de a o vedea și prin aceasta am fost binecuvântat.” Aceasta este calea străbătută de aceia care trăiesc desăvârșirea și cunoașterea despre care vorbesc. Astfel de oameni sunt la fel ca Petru; ei au aceleași experiențe ca Petru. Astfel de oameni sunt, de asemenea, aceia care au câștigat viața și care posedă adevărul. Dacă omul experimentează până la bun sfârșit, în timpul judecății lui Dumnezeu, el se va elibera în mod inevitabil de influența Satanei și va fi câștigat de Dumnezeu.

După ce au fost cuceriți, oamenii nu au o mărturie răsunătoare. Ei doar l-au rușinat pe Satana, dar nu au trăit realitatea cuvintelor lui Dumnezeu. Nu ai câștigat a doua mântuire; ai câștigat doar o jertfă pentru păcate, totuși nu ai fost desăvârșit – și ce pierdere mare este aceasta. Trebuie să înțelegeți în ce ar trebui să intrați și ce ar trebui să trăiți și trebuie să intrați în acestea. Dacă, în final, nu reușești să fii desăvârșit, atunci nu vei fi o ființă umană reală și vei fi plin de regrete. Adam și Eva creați de Dumnezeu la început erau oameni sfinți, adică, în timp ce erau în Grădina din Eden ei erau sfinți, neîntinați de murdărie. De asemenea, ei erau credincioși lui Iahve și nu știau nimic de trădarea lui Iahve. Aceasta este deoarece erau fără tulburarea influenței Satanei, erau fără otrava Satanei și erau cei mai puri din toată omenirea. Ei trăiau în Grădina Edenului, fără a fi pângăriți de nicio murdărie, fără a fi stăpâniți de trup și adorându-L pe Iahve. Mai târziu, când au fost ispitiți de Satana, ei aveau otrava șarpelui și dorința de a-L trăda pe Iahve și ei trăiau sub influența Satanei. La început, ei erau sfinți și Îl preamăreau pe Iahve; doar în acest fel erau ei umani. Mai târziu, după ce au fost ispitiți de Satana, ei au mâncat fructul pomului cunoașterii binelui și răului și au trăit sub influența Satanei. Ei au fost treptat corupți de Satana și au pierdut imaginea inițială a omului. La început, omul avea suflarea de viață a lui Iahve și nu era deloc neascultător și nu avea nicio răutate în inima sa. La acea vreme, omul era cu adevărat uman. După ce a fost corupt de Satana, omul a devenit o fiară: gândurile sale erau pline de răutate și murdărie, fără bunătate sau sfințenie. Nu este acesta Satana? Ai experimentat mult din lucrarea lui Dumnezeu, totuși nu te-ai schimbat și nu ai fost curățat. Tu încă trăiești sub stăpânirea Satanei și încă nu te supui lui Dumnezeu. Acesta este cineva care a fost cucerit, dar care nu a fost desăvârșit. Și de ce se spune că o astfel de persoană nu a fost desăvârșită? Deoarece această persoană nu urmărește viața sau să cunoască lucrarea lui Dumnezeu și nu își dorește nimic mai mult decât plăcerile trupului și confortul de moment. Drept rezultat, nu există schimbări în firea vieții sale și nu a recâștigat înfățișarea inițială de om creat de Dumnezeu. Astfel de oameni sunt cadavre umblătoare, ei sunt cei morți care nu au duh! Aceia care nu urmăresc o cunoaștere a lucrurilor spirituale, care nu urmăresc sfințenia și care nu urmăresc să trăiască adevărul, care sunt mulțumiți doar cu a fi cuceriți pe partea negativă și sunt incapabili să trăiască și să manifeste adevărul și să devină parte din poporul sfânt – ei sunt oamenii care nu au fost mântuiți. Căci, dacă este fără adevăr, omul nu este capabil să nu cedeze în timpul încercărilor lui Dumnezeu; doar aceia care pot să nu cedeze în timpul încercărilor lui Dumnezeu sunt cei care au fost mântuiți. Ceea ce doresc Eu sunt oameni precum Petru, oameni care urmăresc să fie desăvârșiți. Adevărul de astăzi este dat celor care tânjesc după el și îl caută. Această mântuire este dată celor care tânjesc să fie mântuiți de Dumnezeu și nu are ca scop doar să fie câștigată de voi ci, de asemenea, ca voi să puteți fi câștigați de Dumnezeu. Îl câștigați pe Dumnezeu pentru ca Dumnezeu să vă poată câștiga pe voi. Astăzi, v-am spus aceste cuvinte și le-ați auzit și ar trebui să practicați conform acestor cuvinte. În final, când veți pune aceste cuvinte în practică va fi momentul când Eu vă voi fi câștigat prin aceste cuvinte; în același timp, voi veți fi câștigat, de asemenea, aceste cuvinte, adică, veți fi câștigat această mântuire supremă. Odată ce ați fost curățați, veți fi o ființă umană reală. Dacă ești incapabil să trăiești adevărul sau să trăiești asemănător unuia care a fost desăvârșit, atunci se poate spune că nu ești om, ești un cadavru umblător, o fiară, pentru că ești fără adevăr, adică ești fără suflarea de viață a lui Iahve și, astfel, ești o persoană moartă care nu are suflet! Deși este posibil să dai mărturie după ce ai fost cucerit, ceea ce câștigi este doar puțină mântuire și nu ai devenit o ființă stăpânită de un duh. Deși ai trăit mustrare și judecată, firea ta nu este reînnoită sau schimbată ca rezultat; ești încă vechiul tău sine, încă aparții Satanei și nu ești cineva care a fost curățat. Doar aceia care au fost desăvârșiți sunt valoroși și doar astfel de oameni au câștigat o viață adevărată. Într-o zi, cineva îți va spune: „Tu ai experimentat lucrarea lui Dumnezeu, deci vorbește un pic despre cum este lucrarea Sa. David a experimentat lucrarea lui Dumnezeu și a privit faptele lui Iahve, și Moise a privit faptele lui Iahve și cei doi au putut să descrie faptele lui Iahve și au putut să vorbească despre minunăția lui Iahve. Voi ați privit lucrarea făcută de Dumnezeu întrupat; poți vorbi despre înțelepciunea Sa? Poți vorbi despre minunăția lucrării Sale? Care sunt cerințele lui Dumnezeu pentru voi și cum le-ați experimentat? Ați experimentat lucrarea lui Dumnezeu în zilele de pe urmă; care este viziunea voastră cea mai măreață? Puteți vorbi despre aceasta? Puteți vorbi despre firea dreaptă a lui Dumnezeu?” Cum vei răspunde când te vei confrunta cu aceste întrebări? Dacă poți spune: „Dumnezeu este atât de drept, El ne mustră și ne judecă și ne dezvăluie fără a ne cruța. Firea lui Dumnezeu este cu adevărat intolerantă față de ofensele omului. După ce am experimentat lucrarea lui Dumnezeu, am ajuns să cunosc propria noastră animalitate și am privit cu adevărat firea dreaptă a lui Dumnezeu,” atunci cealaltă persoană va continua să te întrebe: „Ce altceva știi despre Dumnezeu? Cum se intră în viață? Ai aspirații personale?” Tu vei răspunde: „După ce au fost corupte de Satana, făpturile lui Dumnezeu au devenit fiare și nu erau diferite față de măgari. Astăzi, trăiesc în mâinile lui Dumnezeu și, astfel, trebuie să satisfac dorințele Creatorului și să mă supun tuturor învățăturilor Sale. Nu am altă alegere.” Dacă vorbești doar astfel de generalități, acea persoană nu va înțelege ceea ce spui. Când te întreabă ce cunoștințe ai despre lucrarea lui Dumnezeu, ei se referă la experiențele tale personale. Ei vor să știe ce cunoștințe ai despre mustrarea și judecata lui Dumnezeu după ce le-ai experimentat și prin aceasta ei se referă la experiențele tale personale și îți cer să le vorbești despre cunoștințele tale privind adevărul. Dacă nu poți vorbi despre astfel de lucruri, aceasta dovedește că nu știi nimic despre lucrarea de astăzi. Tu rostești întotdeauna cuvinte care sunt ipocrite sau care sunt bine cunoscute; nu ai experiențe specifice, nici nu există o esență a cunoștințelor tale și nu ai mărturii adevărate și, astfel, ceilalți nu sunt convinși de tine. Nu fii un urmaș pasiv al lui Dumnezeu și nu urmări ceea ce este neobișnuit. Prin a fi nici rece, nici cald, tu te vei pierde și îți vei întârzia viața. Trebuie să te eliberezi de o astfel de pasivitate și lipsă de activitate și să devii bun la a urmări lucruri pozitive și a-ți depăși propria slăbiciune, astfel încât să poți câștiga adevărul și să poți trăi adevărul. Nu există nimic îngrozitor la slăbiciunile tale, iar lipsurile tale nu sunt cea mai mare problemă a ta. Cea mai mare problemă a ta și cea mai mare lipsă este că nu ești nici rece, nici cald și îți lipsește dorința de a căuta adevărul. Cea mai mare problemă cu voi toți este o mentalitate lașă prin care sunteți fericiți cu lucrurile așa cum sunt ele și așteptați în mod pasiv. Acesta este obstacolul vostru cel mai mare și cel mai mare dușman al căutării voastre a adevărului. Dacă asculți doar pentru că cuvintele pe care le rostesc Eu sunt așa de profunde, atunci tu nu posezi cu adevărat cunoașterea, nici nu prețuiești adevărul. O ascultare ca a ta nu reprezintă mărturie și nu sunt de acord cu o asemenea ascultare. Cineva te poate întreba: „De unde anume vine Dumnezeul tău? Care este esența acestui Dumnezeu al tău?” Tu vei răspunde: „Esența Sa este mustrarea și judecata.” „Dumnezeu nu este plin de compasiune și iubire față de om? Știi asta?” Tu vei spune: „Acela este Dumnezeul altora. Este Dumnezeul în care cred oamenii religioși, nu este Dumnezeul nostru.” Când oamenii ca tine răspândesc evanghelia, adevărata cale este distorsionată de voi, așa că ce utilizare ai? Cum pot alții să câștige adevărata cale de la tine? Tu ești fără adevăr și nu poți vorbi despre adevăr și, mai mult, nici nu poți trăi adevărul. Ce te califică să trăiești înaintea lui Dumnezeu? Când răspândești evanghelia altora și când vorbești despre adevăr și ești martor lui Dumnezeu, dacă ești incapabil să îi convingi, ei îți vor refuza cuvintele. Nu ești o irosire a spațiului? Ai experimentat atât de mult din lucrarea lui Dumnezeu, totuși când vorbești despre adevăr, nu se înțelege nimic. Nu ești tu un om bun de nimic? Ce folos ai? Cum puteți voi să fi experimentat atât de mult din lucrarea lui Dumnezeu, totuși să nu aveți nici cea mai vagă cunoștință despre El? Când ei întreabă ce cunoștințe reale ai despre Dumnezeu, nu știți ce să spuneți sau răspundeți cu ceva irelevant – spunând că Dumnezeu este măreț, că marile binecuvântări pe care le-ați primit sunt cu adevărat o preamărire a lui Dumnezeu și că nu există mai mare privilegiu decât să poți să-L contempli personal pe Dumnezeu. Ce valoare e în a spune aceasta? Sunt vorbe goale, inutile! După ce ai experimentat atât de mult din lucrarea lui Dumnezeu, știi doar că preamărirea lui Dumnezeu este adevărul? Trebuie să cunoști lucrarea lui Dumnezeu și doar atunci vei putea să fii o mărturie adevărată pentru Dumnezeu. Cum ar putea aceia care nu au câștigat adevărul să fie mărturie pentru Dumnezeu?

Dacă o lucrare atât de mare și atât de multe cuvinte nu au avut niciun efect asupra ta, atunci când vine momentul să răspândești lucrarea lui Dumnezeu, nu vei putea să-ți îndeplinești misiunea și vei fi rușinat și umilit. În acel moment, vei simți că Îi datorezi atât de mult lui Dumnezeu, încât cunoașterea ta despre Dumnezeu este foarte superficială. Dacă nu urmărești cunoașterea lui Dumnezeu astăzi, în timp ce El lucrează, pe urmă va fi prea târziu. În final, nu vei avea o cunoaștere despre care să vorbești – vei rămâne gol, cu nimic. Atunci, ce anume vei folosi pentru a-I relata lui Dumnezeu? Ai tupeul de a te uita la Dumnezeu? Ar trebui să lucrezi din greu în căutarea ta acum, ca în final să știi, precum Petru, cât de benefică este mustrarea și judecata lui Dumnezeu pentru om și că fără mustrarea și judecata Sa, omul nu poate fi mântuit, și poate doar să se afunde și mai adânc în acest pământ murdar, chiar mai adânc în noroi. Oamenii au fost corupți de Satana, au uneltit unul împotriva celuilalt și s-au călcat în picioare reciproc, și-au pierdut frica de Dumnezeu, iar neascultarea lor este prea mare, concepțiile lor sunt prea multe și toți aparțin Satanei. Fără mustrarea și judecata lui Dumnezeu, firea coruptă a omului nu ar putea fi curățată și el nu ar putea fi salvat. Ceea ce este exprimat de lucrarea întrupării lui Dumnezeu în trup este exact ceea ce este exprimat de Duh, iar lucrarea pe care o face El este îndeplinită conform celei făcută de Duh. Astăzi, dacă nu ai cunoștință despre această lucrare, atunci ești așa de nesăbuit și ai pierdut atât de mult! Dacă nu ai câștigat mântuirea lui Dumnezeu, atunci convingerea ta este credință religioasă și tu ești un creștin care aparține religiei. Pentru că ești atașat de o dogmă moartă, ai pierdut noua lucrare a Duhului Sfânt; alții, care caută iubirea de Dumnezeu sunt capabili să obțină adevărul și viața, în timp ce credința ta este incapabilă să câștige aprobarea lui Dumnezeu. În schimb, ai devenit un răufăcător, cineva care face fapte dezastruoase și pline de ură, ai devenit bătaia de joc a Satanei și un prizonier al Satanei. Dumnezeu nu trebuie să fie obiectul credinței omului, ci al iubirii sale și al căutării și închinării sale. Dacă nu cauți astăzi, atunci va veni ziua când vei spune: „Ce bine ar fi fost dacă L-aș fi urmat pe Dumnezeu cum se cuvine și L-aș fi mulțumit cum se cuvine. Ce bine ar fi fost dacă aș fi urmărit schimbări în firea vieții mele. Cât de mult regret că nu am putut să mă supun lui Dumnezeu în acel moment și că nu am urmărit să cunosc cuvintele lui Dumnezeu. Dumnezeu a spus atât de multe atunci; cum am putut eu să nu urmăresc? Am fost așa de prost!” Te vei urî pe tine însuți până la un anumit punct. Astăzi, tu nu crezi cuvintele pe care le spun și nu le dai atenție; când va veni ziua pentru ca această lucrare să se răspândească și vei vedea cum arată în întregime, vei regreta și, în acel moment, vei fi uluit. Există binecuvântări, totuși nu știi cum să te bucuri de ele, și există adevăr; totuși, tu nu îl cauți. Nu te faci singur demn de dispreț? Astăzi, deși următorul pas al lucrării lui Dumnezeu încă nu a început, nu există nimic excepțional în privința cerințelor care îți sunt adresate și în privința a ceea ce ți se cere să trăiești. Există o mare lucrare și atât de multe adevăruri; nu sunt ele demne să fie cunoscute de tine? Nu pot mustrarea și judecata lui Dumnezeu să îți trezească sufletul? Nu pot mustrarea și judecata lui Dumnezeu să te facă să te urăști pe tine însuți? Ești mulțumit să trăiești sub influența Satanei, cu pace și bucurie și puțin confort lumesc? Nu ești tu cel mai josnic dintre toți oamenii? Nu există oameni mai nesăbuiți decât aceia care au contemplat mântuirea, dar care nu urmăresc să o câștige: ei sunt oamenii care se îmbuibă cu trupul și se bucură de Satana. Speri că credința ta în Dumnezeu nu va presupune nicio încercare și niciun necaz și nici cea mai mică greutate. Întotdeauna urmărești acele lucruri care sunt lipsite de valoare și nu acorzi valoare vieții, în schimb, pui propriile tale gânduri extravagante deasupra adevărului. Ești așa de lipsit de valoare! Trăiești ca un porc – ce diferență este între tine și între porci și câini? Nu sunt toți fiare aceia care nu urmăresc adevărul și care în schimb iubesc trupul? Nu sunt toți morții aceia fără suflete, cadavre umblătoare? Câte cuvinte au fost rostite în mijlocul vostru? A fost făcută doar puțină lucrare în mijlocul vostru? Cât de multe am oferit în mijlocul vostru? Și astfel, de ce nu ai câștigat-o? Ce motiv ai să te plângi? Nu este adevărat că nu ai câștigat nimic pentru că ești prea îndrăgostit de trup? Și nu este deoarece gândurile tale sunt prea extravagante? Nu este deoarece ești prea prost? Dacă ești incapabil să câștigi aceste binecuvântări, poți să-L condamni pe Dumnezeu că nu te-a mântuit? Ceea ce urmărești tu este să fii capabil să câștigi pacea după ce ai crezut în Dumnezeu – pentru ca ai tăi copii să fie sănătoși, pentru ca soțul tău să aibă o slujbă bună, pentru ca fiul tău să-și găsească o soție bună, pentru ca fiica ta să-și găsească un soț cât se poate de bun, pentru ca boii și caii tăi să are pământul bine, pentru un an de vreme bună pentru recoltele tale. Aceasta este ceea ce urmărești tu. Ceea ce urmărești tu este să trăiești în confort, pentru ca niciun accident să nu se întâmple familiei tale, pentru ca vânturile să te ocolească, pentru ca fața ta să nu fie atinsă de praf, pentru ca recoltele familiei tale să nu fie inundate, pentru ca tu să nu fii afectat de vreun dezastru, pentru a trăi în îmbrățișarea lui Dumnezeu, pentru a trăi într-un cuibușor confortabil. Un laș ca tine, care întotdeauna a urmărit trupul – ai o inimă, ai un suflet? Nu ești tu o fiară? Îți ofer calea adevărată fără a cere nimic la schimb, și tu tot nu cauți. Ești tu unul dintre aceia care cred în Dumnezeu? Îți acord viața umană reală, și tu tot nu cauți. Nu ești tu la fel cu un porc sau un câine? Porcii nu caută să realizeze viața omului, ei nu urmăresc să fie curățați și ei nu înțeleg ce este viața. În fiecare zi, după ce mănâncă pe săturate, ei doar dorm. Ți-am dat calea adevărată și tu tot nu ai câștigat-o: ești cu mâinile goale. Ești dispus să continui în această viață, viața unui porc? Care este însemnătatea existenței unor astfel de oameni? Viața ta este demnă de dispreț și josnică, trăiești în mijlocul murdăriei și desfrâului și nu urmărești niciun scop; nu este viața ta cea mai josnică dintre toate? Ai tupeul de a te uita la Dumnezeu? Dacă continui să experimentezi în acest mod, nu-i așa că nu vei obține nimic? Adevărata cale ți-a fost oferită, dar dacă poți sau nu să o câștigi depinde de propria ta căutare personală. Oamenii spun că Dumnezeu este un Dumnezeu drept și că atât timp cât omul Îl urmează până la final, El va fi cu siguranță imparțial față de om, căci El este cel mai drept. Dacă omul Îl urmează până la final, ar putea El oare să îl dea la o parte pe om? Sunt imparțial față de toți oamenii și îi judec cu firea Mea dreaptă, totuși există condiții potrivite pentru cerințele pe care le am pentru om și care cer să fie realizate de toți oamenii, indiferent cine sunt ei. Nu îmi pasă cât de vaste sau cât de respectabile sunt calificările tale; Mie îmi pasă doar dacă mergi pe calea Mea și dacă iubești sau nu și tânjești sau nu după adevăr. Dacă îți lipsește adevărul și în schimb Îmi faci de rușine numele și nu te comporți conform căii Mele, doar urmând fără grijă sau preocupare, atunci, în acel moment, te voi doborî și te voi pedepsi pentru răutatea ta, și ce vei avea de spus atunci? Vei putea să spui că Dumnezeu nu e drept? Astăzi, dacă ai respectat cuvintele pe care le-am rostit, atunci ești tipul de persoană pe care o aprob. Spui că ai suferit mereu în timp ce Îl urmai pe Dumnezeu, că L-ai urmat la bine și la rău și ai împărtășit cu El vremurile bune și cele rele, însă nu ai trăit cuvintele rostite de Dumnezeu; îți dorești doar să alergi după Dumnezeu în fiecare zi și nu te-ai gândit niciodată să trăiești o viață plină de semnificații. Spui că, în orice caz, crezi că Dumnezeu este drept: ai suferit pentru El, ai umblat pentru El, te-ai dedicat Lui și ai lucrat din greu, deși nu ai primit recunoaștere; cu siguranță El își va aminti de tine. Este adevărat că Dumnezeu este drept, totuși această dreptate nu este alterată de nicio impuritate: nu conține voință umană și nu este alterată de trup sau de afaceri umane. Toți cei care se revoltă și sunt în opoziție și nu sunt în conformitate cu calea Lui vor fi pedepsiți; nimeni nu este iertat și nimeni nu este cruțat! Unii oameni spun: „Astăzi mă agit pentru Tine; când vine sfârșitul, poți să îmi dai puțină binecuvântare?” Deci te întreb: „Ai respectat cuvintele Mele?” Dreptatea de care vorbești se bazează pe o tranzacție. Tu crezi că Eu sunt doar drept și imparțial față de toți oamenii și că toți aceia care Mă urmează până la final vor fi cu siguranță mântuiți și vor beneficia de binecuvântările Mele. Există un subînțeles al cuvintelor Mele care spun că „toți aceia care Mă urmează până la final vor fi cu siguranță mântuiți”: aceia care Mă urmează până la final sunt cei care vor fi câștigați complet de Mine; ei sunt aceia care, după ce au fost cuceriți de Mine, caută adevărul și sunt desăvârșiți. Ce condiții ai îndeplinit? Ai îndeplinit doar faptul că M-ai urmat până la final, dar ce altceva? Ai respectat cuvintele Mele? Ai realizat doar una dintre cele cinci cerințe ale Mele, totuși nu ai nicio intenție să le realizezi pe celelalte patru. Ai găsit-o doar pe cea mai simplă, cea mai ușoară cale și ai urmat-o în timp ce te-ai considerat norocos. Față de o astfel de persoană ca tine, firea Mea dreaptă este una de mustrare și judecată, este una de răsplată dreaptă și este pedeapsa dreaptă a tuturor răufăcătorilor; toți aceia care nu merg pe calea Mea vor fi cu siguranță pedepsiți, chiar dacă urmează până la final. Aceasta este dreptatea lui Dumnezeu. Când această fire dreaptă este exprimată prin pedeapsa omului, omul va fi uluit și va regreta că, în timp ce L-a urmat pe Dumnezeu, el nu a mers pe calea Lui. La acea vreme, el doar a suferit puțin în timp ce L-a urmat pe Dumnezeu, dar nu a mers pe calea lui Dumnezeu. Ce scuze există? Nu există altă opțiune decât a fi mustrat! Totuși, în mintea sa, el se gândește: „Oricum, am urmat până la final, deci chiar dacă mă mustri, nu poate fi o mustrare prea severă și după ce vei aplica această mustrare, Tu tot mă vei dori. Știu că ești drept și nu mă vei trata în modul acela pentru totdeauna. Până la urmă, nu sunt ca aceia care vor fi distruși; aceia care sunt distruși vor primi o mustrare aspră, în timp ce mustrarea mea va fi mai blândă.” Firea dreaptă a lui Dumnezeu nu este așa cum spui. Nu este valabil faptul că aceia care sunt buni la a-și mărturisi păcatele sunt tratați cu îngăduință. Dreptatea este sfințenie și este o fire care nu tolerează ofensa omului și tot ceea ce este murdar și nu s-a schimbat este ținta dezgustului lui Dumnezeu. Firea dreaptă a lui Dumnezeu nu este lege, ci un decret administrativ: este un decret administrativ în cadrul împărăției și acest decret administrativ este pedeapsa dreaptă pentru oricine care nu posedă adevărul și care nu s-a schimbat și nu există loc pentru mântuire. Căci atunci când fiecare om este clasificat conform tipului său, cei buni vor fi răsplătiți și cei răi vor fi pedepsiți. Este momentul în care destinația omului va fi lămurită, este momentul în care lucrarea mântuirii va ajunge la final, lucrarea de mântuire a omului nu va mai fi făcută și răzbunarea va fi adusă asupra fiecăruia dintre cei care fac rău. Unii oameni spun: „Dumnezeu îi ține minte pe fiecare dintre cei care sunt deseori alături de El. Eu sunt unul dintre acei frați și surori și Dumnezeu nu ar putea să-l uite pe vreunul dintre noi. Este garantat că noi vom fi desăvârșiți de Dumnezeu. El nu îi va ține minte pe niciunul dintre aceia care sunt sub noi, aceia dintre ei care vor fi desăvârșiți vor fi garantat mai puțin importanți decât noi, care deseori Îl întâlnim pe Dumnezeu; dintre noi, niciunul nu a fost uitat de Dumnezeu, cu toții am fost acceptați de Dumnezeu și este garantat că vom fi desăvârșiți de Dumnezeu.” Voi toți aveți astfel de concepții; este aceasta dreptate? Ai pus adevărul în practică sau nu? Tu, de fapt, răspândești zvonuri precum acestea – n-ai pic de rușine!

Astăzi, unii oameni caută să fie utilizați de Dumnezeu, dar după ce au fost cuceriți, ei nu pot fi folosiți direct. Cât despre cuvintele rostite astăzi, dacă, atunci când Dumnezeu folosește oameni, tu tot nu poți să le realizezi, atunci tu nu ai fost desăvârșit. Cu alte cuvinte, sosirea sfârșitului perioadei când omul este desăvârșit va hotărî dacă omul va fi eliminat sau folosit de Dumnezeu. Aceia care au fost cuceriți nu sunt nimic mai mult decât exemple de pasivitate și negativitate; ele sunt exemple și modele, dar nu sunt nimic mai mult decât un contraexemplu. Doar când omul are viață, când firea lui s-a schimbat și când a realizat schimbări interioare și exterioare, doar atunci va fi el desăvârșit complet. Astăzi, ce anume vrei, să fii cucerit sau să fii desăvârșit? Pe care dintre ele vrei să le realizezi? Câte dintre condițiile pentru a fi desăvârșit le-ai îndeplinit? Pe care dintre ele nu le-ai îndeplinit? Cum ar trebui să te înzestrezi și cum ar trebui să compensezi pentru lipsurile tale? Cum ar trebui să intri pe calea de a fi desăvârșit? Cum ar trebui să te supui total? Tu ceri să fii desăvârșit, deci urmărești sfințenia? Urmărești mustrarea și judecata ca să fii protejat de Dumnezeu? Urmărești să fii curățat, deci ești dispus să accepți mustrarea și judecata? Ceri să Îl cunoști pe Dumnezeu, dar ai cunoștință despre mustrarea și judecata Lui? Astăzi, mare parte din lucrarea pe care o face asupra ta este mustrare și judecată; ce cunoștință ai despre această lucrare, care a fost făcută asupra ta? Mustrarea și judecata pe care le-ai experimentat te-au curățat? Te-au schimbat? Au avut vreun efect asupra ta? Ești epuizat de lucrarea de astăzi – blesteme, judecată și dezvăluiri – sau simți că sunt un mare beneficiu pentru tine? Îl iubești pe Dumnezeu, dar din ce cauză Îl iubești? Îl iubești pe Dumnezeu pentru că ai primit puțin har sau Îl iubești pe Dumnezeu după ce ai câștigat pace și bucurie? Ori Îl iubești pe Dumnezeu după ce ai fost curățat de mustrarea și judecata Lui? Ce anume te face să Îl iubești pe Dumnezeu? Ce condiții a trebuit să îndeplinească Petru pentru a fi desăvârșit? După ce a fost desăvârșit, care a fost modul esențial în care a fost exprimat? L-a iubit el pe Domnul Isus pentru că tânjea după El, sau deoarece nu Îl putea vedea pe El, sau pentru că primise reproșuri? Sau Îl iubea pe Domnul Isus și mai mult pentru că el acceptase suferința necazurilor și ajunsese să-și cunoască propria murdărie și neascultare și ajunsese să cunoască sfințenia Domnului? Iubirea sa de Dumnezeu a devenit mai pură datorită mustrării și judecății lui Dumnezeu, sau din cauza a altceva? Care dintre acestea? Îl iubești pe Dumnezeu datorită harului lui Dumnezeu și deoarece El ți-a dat o oarecare binecuvântare. Este aceasta iubire adevărată? Cum ar trebui să-L iubești pe Dumnezeu? Ar trebui să-I accepți mustrarea și judecata și după ce ai contemplat firea Lui dreaptă, să poți să-L iubești cu adevărat, astfel încât să fii cu totul convins și să ai cunoștințe despre El? Precum Petru, poți spune că nu Îl iubești suficient pe Dumnezeu? Ceea ce urmărești este să fii cucerit după mustrare și judecată, sau să fii curățat, protejat și îngrijit după mustrare și judecată? Pe care dintre acestea le urmărești tu? Este viața ta una plină de semnificație, sau este lipsită de scop și de valoare? Vrei trupul sau vrei adevărul? Dorești judecată sau confort? După ce ai experimentat atât de mult din lucrarea lui Dumnezeu și după ce ai contemplat sfințenia și dreptatea lui Dumnezeu, cum ar trebui să urmărești? Cum ar trebui să mergi pe această cale? Cum ar trebui să pui iubirea lui Dumnezeu în practică? Mustrarea și judecata lui Dumnezeu au avut vreun efect asupra ta? Dacă ai sau nu cunoștință de mustrarea și judecata lui Dumnezeu depinde de ce trăiești și de măsura în care Îl iubești pe Dumnezeu! Buzele tale spun că Îl iubești pe Dumnezeu, totuși ceea ce trăiești este vechea fire coruptă; nu ai nicio teamă de Dumnezeu și, cu atât mai puțin, ai o conștiință. Îl iubesc astfel de oameni pe Dumnezeu? Sunt astfel de oameni credincioși lui Dumnezeu? Sunt ei cei care acceptă mustrarea și judecata lui Dumnezeu? Spui că Îl iubești pe Dumnezeu și crezi în El, totuși nu renunți la concepțiile tale. În lucrarea ta, intrarea ta, cuvintele pe care le rostești și în viața ta, nu există nicio manifestare a iubirii tale de Dumnezeu și nu există niciun respect față de Dumnezeu. Este aceasta o persoană care a câștigat mustrare și judecată? Ar putea o astfel de persoană să fie Petru? Aceia care sunt ca Petru au doar cunoștința, dar nu și trăirea? Astăzi, care este condiția care necesită ca omul să trăiască o viață reală? Rugăciunile lui Petru nu au fost decât cuvinte care au ieșit din gura lui? Nu erau ele cuvinte care veneau din adâncul inimii sale? Petru doar se ruga, dar nu punea adevărul în practică? De dragul cui urmărești? Cum ar trebui să te protejezi și să te cureți în timpul mustrării și judecății lui Dumnezeu? Nu este mustrarea și judecata lui Dumnezeu de niciun folos omului? Toată judecata este pedeapsă? Este posibil ca doar pacea și bucuria, doar binecuvântările materiale și confortul de moment să fie benefice vieții omului? Dacă omul trăiește într-un mediu plăcut și confortabil, fără o viață de judecată, poate el să fie curățat? Dacă omul dorește să se schimbe și să fie curățat, cum ar trebui el să accepte să fie desăvârșit? Ce cale ar trebui să alegi astăzi?

Ai vrea să știi cum să-L întâmpini pe Domnul înaintea marilor dezastre? Participă la întâlnirea noastră online, care te va ajuta să găsești calea.