Aplicația Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

Ascultați glasul lui Dumnezeu și întâmpinați întoarcerea Domnului Isus!

Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă (Selecții)

LECTURI
Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă (Selecții)

Categorii

Recital-latest-expression
Cuvântări ale lui Dumnezeu Atotputernic (Calea cunoașterii lui Dumnezeu)

Cei mai mulți oameni cred în Dumnezeu de dragul destinației lor finale sau pentru desfătare temporară. Pentru aceia care nu au îndurat nicio tratare, credința în Dumnezeu este de dragul de a intra în ceruri, pentru a câștiga răsplăți. Nu este pentru a fi făcut desăvârșit sau pentru a îndeplini datoria de creatură a lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, majoritatea oamenilor nu cred în Dumnezeu pentru a-și îndeplini responsabilitățile sau pentru a-și încheia datoria. Rareori cred oamenii în Dumnezeu cu scopul de trăi vieți pline de semnificație, nici nu există aceia care cred că din moment ce omul este în viață, ar trebui să-L iubească pe Dumnezeu pentru că așa cere legea Cerului și principiul pământului și este vocația naturală a omului. În acest mod, chiar dacă diferiți oameni își urmăresc fiecare propriile scopuri, ținta căutării lor și motivația din spatele ei sunt similare și, mai mult, pentru majoritatea dintre ei, obiectele închinării lor sunt aproape aceleași. Pe parcursul ultimelor câteva mii de ani, mulți credincioși au murit, și mulți au murit și au fost născuți din nou. Nu e vorba doar de un om sau doi care Îl caută pe Dumnezeu, nici măcar de o mie sau două, totuși, majoritatea acestor oameni își urmăresc propriile perspective sau speranțele lor glorioase pentru viitor. Aceia care Îi sunt devotați lui Hristos sunt puțini și rari. Totuși, mulți credincioși devotați au murit prinși în propriile mreje și, pe lângă aceasta, numărul oamenilor care au obținut succesul este imperceptibil de mic. Până în această zi, motivele pentru care oamenii eșuează, sau secretele succesului lor, sunt încă necunoscute. Aceia care sunt obsedați de a-L urmări pe Hristos nu și-au avut încă momentul de percepție bruscă, nu au dat de capăt acestor mistere pentru că pur și simplu nu știu. Chiar dacă fac eforturi minuțioase în căutarea lor, cărarea pe care umblă este cărarea eșecului pe care au umblat odată înaintașii lor, și nu cea a succesului. În acest fel, indiferent de cum caută, nu umblă ei pe cărarea care conduce spre întuneric? Ceea ce câștigă ei nu sunt fructe amare? Este destul de greu de prezis dacă oamenii care rivalizează cu cei care au avut succes în vremuri trecute vor ajunge în final la șansă sau nenorocire. La urma urmelor, cât de slabe sunt probabilitățile pentru oamenii care caută, urmând pașii celor care au eșuat? Nu au ei și mai mari șanse de eșec? Ce valoare are cărarea pe care ei umblă? Nu își irosesc ei timpul? Indiferent dacă oamenii au succes sau eșuează în căutarea lor, există, pe scurt, un motiv pentru care ei procedează astfel, și nu este vorba de faptul că succesul sau eșecul lor este determinat de faptul că ei caută după cum vor.

Cea mai fundamentală cerință pentru credința omului în Dumnezeu este ca acesta să aibă o inimă sinceră și să se dedice în întregime pe sine și să se supună cu adevărat. Ceea ce este cel mai greu pentru om este să-și pună la dispoziție întreaga viață în schimbul credinței adevărate prin care poate obține adevărul deplin și să-și îndeplinească datoria ca și creatură a lui Dumnezeu. Acest lucru este inaccesibil celor care eșuează și chiar și mai inaccesibil celor care nu pot să-L găsească pe Hristos. Pentru că omul nu este bun la a se dedica în întregime lui Dumnezeu, pentru că omul nu este dispus să își facă datoria față de Creator, pentru că omul a văzut adevărul, dar îl evită și merge pe propria cărare, pentru că omul caută întotdeauna să urmeze cărarea celor care au eșuat, pentru că omul sfidează întotdeauna Cerul, prin urmare, omul eșuează mereu, întotdeauna este înșelat de tertipurile Satanei și prins în propriile mreje. Pentru că omul nu Îl cunoaște pe Hristos, pentru că omul nu este adeptul înțelegerii și experimentării adevărului, pentru că omul se închină prea mult lui Pavel și râvnește prea mult cerul, pentru că omul solicită întotdeauna ca Hristos să-l asculte și poruncește în privința lui Dumnezeu, prin urmare, acele figuri importante și aceia care au experimentat vicisitudinile lumii sunt încă muritori și încă mor în mijlocul mustrării lui Dumnezeu. Tot ceea ce pot spune despre astfel de oameni este că mor de o moarte tragică și că consecința pentru ei – moartea lor – nu este fără justificare. Nu este eșecul lor chiar mai intolerabil pentru legea Cerului? Adevărul vine din lumea omului, totuși, adevărul dintre oameni este dat mai departe de Hristos. Își are originea de la Hristos, adică de la Dumnezeu Însuși, și este de neatins de către om. Cu toate acestea, Hristos oferă doar adevărul; El nu vine să decidă dacă omul va avea succes în căutarea lui după adevăr. Din aceasta decurge faptul că succesul sau eșecul în adevăr se reduce la căutarea omului. Niciodată succesul sau eșecul omului în adevăr nu a avut de-a face nimic cu Hristos, ci este în schimb determinat de căutarea lui. Destinația omului și succesul sau eșecul lui nu pot fi puse în seama lui Dumnezeu, așa încât Dumnezeu Însuși să trebuiască să le poarte, pentru că nu este o problemă a lui Dumnezeu Însuși, ci este direct legată de datoria pe care ar trebui să o îndeplinească creaturile lui Dumnezeu. Majoritatea oamenilor au puține cunoștințe despre căutarea și destinația lui Pavel și a lui Petru, totuși, oamenii nu cunosc nimic mai mult decât finalul lui Petru și al lui Pavel și sunt ignoranți în privința secretului din spatele succesului lui Petru sau a deficiențelor care au condus la eșecul lui Pavel. Și astfel, dacă sunteți complet incapabili să vedeți în profunzime substanța căutării lor, atunci căutarea majorității dintre voi tot va eșua și chiar dacă un număr mic dintre voi vor avea succes, totuși, nu vor fi egali cu Petru. Dacă, însă, cărarea căutării tale este cea corectă, atunci ai o speranță de succes; dacă, însă, cărarea pe care pășești în căutarea adevărului este cea greșită, atunci vei fi veșnic incapabil de succes și vei întâmpina același final ca și Pavel.

Petru a fost un om care a fost făcut desăvârșit. Doar după ce a experimentat mustrare și judecată și a obținut astfel o dragoste pură pentru Dumnezeu, a fost făcut pe deplin desăvârșit; cărarea pe care a umblat a fost cărarea care l-a dus la desăvârșire. Cu alte cuvinte, încă de la început, Petru a mers pe cărarea corectă, și motivația lui pentru a crede în Dumnezeu a fost cea corectă și, astfel, a devenit cineva care a fost făcut desăvârșit. El a călcat pe o cărare nouă pe care omul nu mai umblase înainte, pe când cărarea pe care umblase Pavel încă de la început a fost cărarea împotrivirii la adresa lui Hristos, și faptul că el a lucrat pentru Hristos câteva decenii a fost doar pentru că Duhul Sfânt dorea să-l folosească și să profite de darurile lui și de toate meritele pentru a face lucrarea Lui. El a fost pur și simplu cineva folosit de Duhul Sfânt și nu a fost folosit pentru că Isus s-a uitat binevoitor la umanitatea lui, ci datorită darurilor lui. El a putut să lucreze pentru Isus pentru că a fost doborât, nu pentru că a fost fericit să o facă. El a fost capabil să facă o astfel de lucrare datorită luminării și călăuzirii Duhului Sfânt, și lucrarea pe care a făcut-o nu reprezintă în niciun caz căutarea lui sau umanitatea lui. Lucrarea lui Pavel reprezintă lucrarea unui slujitor, ceea ce înseamnă că el a făcut lucrarea unui apostol. Petru, însă, a fost diferit: și el a făcut o lucrare, dar nu a fost atât de măreață ca și lucrarea lui Pavel; el a lucrat în mijlocul căutării propriei intrări, iar lucrarea lui a fost diferită de lucrarea lui Pavel. Lucrarea lui Petru a fost îndeplinirea datoriei unei creaturi a lui Dumnezeu. El nu a lucrat în rolul unui apostol, ci în cursul căutării lui după o dragoste de Dumnezeu. Cursul lucrării lui Pavel a conținut și căutarea lui personală: căutarea lui a fost de dragul a nimic mai mult decât speranțele lui pentru viitor și dorința lui după o destinație bună. El nu a acceptat rafinare în timpul lucrării lui, nici emondare sau tratare. El credea că atâta timp cât lucrarea pe care o făcea satisfăcea dorințele lui Dumnezeu și tot ce făcea era plăcut lui Dumnezeu, atunci îl aștepta o răsplată la final. Nu au existat experiențe personale în lucrarea lui – totul a fost de dragul lucrării, și nu a fost dus la îndeplinire pe fondul căutării schimbării. Totul din lucrarea lui a fost o tranzacție, nu a conținut nimic din datoria sau supunerea unei creaturi a lui Dumnezeu. Pe parcursul lucrării lui, nu a intervenit nicio schimbare în firea veche a lui Pavel. Lucrarea lui a deservit pur și simplu altora și era incapabilă să aducă schimbări în firea lui. Pavel și-a dus la îndeplinire lucrarea în mod direct, fără să fi fost făcut desăvârșit sau să fi fost tratat, motivat fiind de răsplată. Cu Petru a fost diferit: el a fost unul care a trecut prin emondare, tratare și rafinare. Scopul și motivația lucrării lui Petru au fost fundamental diferite de cele ale lui Pavel. Chiar dacă Petru nu a avut o lucrare foarte mare, firea lui a trecut prin multe schimbări, și ceea ce a căutat el au fost adevărul și schimbarea reală. Lucrarea lui nu a fost îndeplinită doar de dragul lucrării în sine. Chiar dacă Pavel a avut o lucrare mare, a fost toată lucrarea Duhului Sfânt și chiar dacă Pavel a cooperat în această lucrare, el nu a experimentat-o. Faptul că Petru a lucrat mult mai puțin a fost doar datorită faptului că Duhul Sfânt nu a făcut atât de multă lucrare prin el.

Nu cantitatea lucrării lor a determinat dacă au fost făcuți desăvârșiți sau nu; căutarea unuia a fost pentru a primi răsplăți, iar a celuilalt pentru a dobândi o dragoste supremă pentru Dumnezeu și de a-și îndeplini datoria de creatură a lui Dumnezeu până într-acolo încât putea să trăiască o imagine plăcută pentru a satisface dorința lui Dumnezeu. La exterior erau diferiți, și la fel de diferite erau și esențele lor. Nu se poate stabili care dintre ei a fost făcut desăvârșit pe baza a cât de mult a slujit. Petru a căutat să trăiască conform unui om care Îl iubește pe Dumnezeu, să fie cineva care să Îl asculte pe Dumnezeu, să fie cineva care acceptă tratarea și emondarea și să fie cineva care și-a îndeplinit datoria de creatură a lui Dumnezeu. El a fost capabil să se dedice pe sine lui Dumnezeu, să se pună în întregime în mâinile lui Dumnezeu și să Îl asculte până la moarte. Aceasta a fost ceea ce a vrut să facă și, mai mult decât atât, a fost ceea ce a realizat. Acesta este motivul fundamental pentru care, în cele din urmă, sfârșitul său a fost diferit de cel al lui Pavel. Lucrarea pe care Duhul Sfânt a făcut-o în Petru a fost să îl desăvârșească, și lucrarea pe care Duhul Sfânt a făcut-o în Pavel a fost să îl folosească. Aceasta a fost pentru că naturile lor și viziunile lor asupra căutării nu erau la fel. Ambii au avut lucrarea Duhului Sfânt. Petru a aplicat această lucrare pentru sine și a oferit-o și altora; Pavel, în schimb, a oferit toată lucrarea Duhului Sfânt altora și nu și-a însușit nimic din ea pentru sine. Astfel, după ce a experimentat lucrarea Duhului Sfânt atât de mulți ani, schimbările din Pavel erau aproape inexistente. El a rămas aproape în starea lui naturală și încă era Pavel de dinainte. Numai după ce a îndurat greutățile multor ani de muncă a învățat cum să lucreze și a învățat rezistența, însă natura lui veche – natura lui competitivă și mercantilă – a rămas încă. Chiar și după ce a lucrat atât de mulți ani, nu și-a cunoscut firea coruptă, nici nu s-a debarasat de vechea fire care încă era vizibilă în mod clar în lucrarea sa. În el era pur și simplu mai multă experiență de lucru, însă această experiență puțină nu a fost capabilă de una singură să îl schimbe și nu i-a putut schimba viziunea asupra existenței sau semnificației căutării lui. Deși a lucrat mulți ani pentru Hristos și nu L-a mai persecutat niciodată pe Domnul Isus, în inima lui nu a fost nicio schimbare în privința cunoașterii lui Dumnezeu. Ceea ce înseamnă că nu a lucrat pentru a se dedica pe sine lui Dumnezeu, ci a fost mai degrabă obligat să lucreze de dragul destinației lui viitoare. Pentru că la început L-a persecutat pe Hristos și nu s-a supus lui Hristos; a fost un rebel înnăscut care s-a împotrivit lui Hristos în mod deliberat și cineva care nu avea nicio cunoștință despre lucrarea Duhului Sfânt. La finalizarea lucrării lui, el nu cunoștea încă lucrarea Duhului Sfânt și pur și simplu acționa de bună voie după îndemnul naturii lui proprii, fără să acorde nici cea mai mică atenție la voința Duhului Sfânt. Și, astfel, natura sa a fost vrăjmașă lui Hristos și nu s-a supus adevărului. O astfel de persoană care a fost părăsită de lucrarea Duhului Sfânt, care nu a cunoscut lucrarea Duhului Sfânt și care, de asemenea, s-a împotrivit lui Hristos – cum ar putea o astfel de persoană să fie mântuită? Dacă un om poate sau nu să fie mântuit, nu depinde de cât de multă lucrare face, sau cât de mult se dedică, ci dacă acel om cunoaște sau nu lucrarea Duhului Sfânt, dacă poate sau nu să pună adevărul în practică și dacă viziunea lui asupra căutării este sau nu în conformitate cu adevărul. Chiar dacă au avut loc revelații reale după ce Petru a început să-L urmeze pe Isus, el a fost în natura sa, încă de la început, cineva dispus să se supună Duhului Sfânt și să-L caute pe Hristos. Ascultarea lui față de Duhul Sfânt a fost pură: el nu a căutat faimă și avere, ci a fost în schimb motivat de ascultarea de adevăr. Chiar dacă au fost trei situații în care Petru s-a lepădat de Hristos și chiar dacă L-a ispitit pe Domnul Isus, asemenea slăbiciune umană nu a avut nicio legătură cu natura sa și nu a afectat căutarea lui ulterioară, și nu se poate dovedi suficient că ispitirea aceasta a fost un act antihristic. Slăbiciunea umană obișnuită e ceva ce toți oamenii din lume împărtășesc – vă așteptați ca Petru să fie diferit? Nu au oamenii anumite opinii despre Petru pentru că acesta a făcut câteva greșeli prostești? Și nu e așa că oamenii îl adoră mult pe Pavel pentru toată lucrarea pe care a făcut-o și toate epistolele pe care le-a scris? Cum ar putea fi omul capabil să vadă esența omului dincolo de toate acestea? Pot fără îndoială aceia care au simțământ cu adevărat să vadă ceva atât de nesemnificativ?

Chiar dacă anii mulți de experiențe dureroase ai lui Petru nu sunt documentați în Biblie, aceasta nu înseamnă că Petru nu a avut experiențe reale sau că Petru nu a fost făcut desăvârșit. Cum poate fi pătrunsă pe deplin de către om lucrarea lui Dumnezeu? Informațiile înregistrate in Biblie nu au fost selectate personal de Isus, ci puse împreună de generațiile de mai târziu. Astfel, tot ceea ce a fost înregistrat în Biblie nu a fost ales potrivit ideilor oamenilor? Mai mult, sfârșiturile lui Petru și Pavel intenționat nu sunt expuse în epistole, așa că omul îi judecă pe Petru și Pavel potrivit propriilor percepții și potrivit propriilor preferințe. Și pentru că Pavel a făcut atât de multă lucrare, pentru că „contribuțiile” lui au fost atât de mari, el a câștigat încrederea maselor. Nu se concentrează omul doar pe ceea ce este superficial? Cum ar putea fi omul capabil să vadă în profunzime esența omului? Ca să nu mai spunem, dat fiind faptul că Pavel a fost un obiect al închinării pentru mii de ani, cine ar îndrăzni să-i nege lucrarea în pripă? Petru a fost doar un pescar, prin urmare, cum ar putea fi contribuția lui la fel de mare ca cea a lui Pavel? Pe baza contribuției, Pavel ar fi trebuit să fie răsplătit înaintea lui Petru și ar fi trebuit să fie cel care a fost mai bine calificat să câștige aprobarea lui Dumnezeu. Cine și-ar fi putut imagina că atunci când s-a ocupat de Pavel, Dumnezeu pur și simplu l-a făcut să lucreze prin darurile lui, în timp ce pe Petru Dumnezeu l-a făcut desăvârșit. Nu este cazul, sub nicio formă, ca Domnul Isus să Își fi făcut planuri pentru Petru și Pavel chiar de la început: ei au fost, mai degrabă, făcuți desăvârșiți sau puși la lucru conform naturilor lor inerente. Așa că, ceea ce văd oamenii sunt, pur și simplu, contribuțiile exterioare ale omului, în timp ce Dumnezeu vede esența omului, cât și cărarea pe care omul o urmează de la început, și motivația din spatele căutării omului. Lumea evaluează un om după concepțiile sale și după percepțiile proprii, însă finalul unui om nu este determinat de lucrurile exterioare care îl caracterizează. Așa că eu spun că dacă această cărare pe care o iei de la început este cărarea succesului, iar punctul tău de vedere asupra căutării este cel corect de la început, atunci tu ești ca și Petru; dacă această cărare pe care pășești este cea a eșecului, atunci oricare ar fi prețul pe care îl plătești, sfârșitul tău va fi tot ca cel al lui Pavel. Oricare ar fi cazul, destinația ta, și dacă vei avea succes sau vei eșua, sunt ambele determinate de cărarea pe care o cauți, dacă e cea corectă sau nu, mai degrabă decât de devotamentul tău sau de prețul pe care îl plătești. Esențele lui Petru și Pavel și țelurile pe care le-au urmat ei au fost diferite; omul este incapabil să descopere aceste lucruri și doar Dumnezeu le poate cunoaște pe deplin. Pentru că ceea ce vede Dumnezeu este esența omului, în timp ce omul nu își cunoaște propria esență. Omul este incapabil să vadă esența din om sau statura lui adevărată și prin urmare este incapabil să identifice motivele pentru eșecul și succesul lui Pavel și Petru. Motivul pentru care majoritatea oamenilor se închină lui Pavel și nu lui Petru, este pentru că Pavel a fost folosit pentru lucrare publică, și omul este capabil să perceapă această lucrare, și, prin urmare, oamenii recunosc „realizările” lui Pavel. În schimb, experiențele lui Petru sunt invizibile omului și ceea ce a căutat el este de neatins de către om, așa că omul nu e interesat de Petru.

Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă (Selecții)

Numai cel care experimentează lucrarea lui Dumnezeu, crede cu adevărat în Dumnezeu Cuvântările lui Dumnezeu către întregul univers:A patra cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul univers: Cea de-a cincea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul Univers: Cea de-a şasea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul univers: Cea de-a şaptea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul Univers:A opta cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul univers: Cea de-a noua cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul Univers: A zecea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul univers: Cea de-a douăsprezecea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul univers: Cea de-a treisprezecea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul univers: Cea de-a paisprezecea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul univers: Cea de-a șaptesprezecea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul univers:Cea de-a optsprezecea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul Univers:A nouăsprezecea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul Univers:Cea de-a douăzecea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul Univers:A douăzeci și una cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul Univers: Cea de-a douăzeci și doua cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul Univers:A douăzeci și șasea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul univers: Cea de-a douăzeci și șaptea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul univers: Cea de-a două zeci și opta cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul Univers:A douăzeci și noua cuvântare Apariția lui Dumnezeu a adus o nouă eră Dumnezeu conduce destinul întregii omeniri Privind arătarea lui Dumnezeu întru judecata și mustrarea Sa Omul corupt este incapabil să-L reprezinte pe Dumnezeu Modul religios de slujire trebuie interzis În credința ta în Dumnezeu ar trebui să asculți de Dumnezeu Promisiunile către cei care au fost desăvârșiți Păcătoșii trebuie pedepsiți Cum să slujim Lui Dumnezeu în armonie cu voia Lui Cum să cunoşti realitatea Poruncile noii epoci Împărăția Milenară a sosit Ar trebui să știi că Dumnezeul practic este Dumnezeu Însuși Cunoscând lucrarea lui Dumnezeu astăzi Cele șapte tunete răsună – Prorocind că Evanghelia Împărăției se va răspândi în tot universul Diferența esențială dintre Dumnezeul întrupat și oamenii folosiți de Dumnezeu Credința în Dumnezeu ar trebui să se concentreze pe realitate, nu pe ritualuri religioase Numai cei ce cunosc lucrarea lui Dumnezeu de astăzi pot sluji lui Dumnezeu Cei care se supun lui Dumnezeu cu o inimă curată vor fi negreșit câștigați de Dumnezeu Totul se împlinește prin cuvântul lui Dumnezeu Numai iubirea față de Dumnezeu este credința adevărată în Dumnezeu O scurtă discuție despre „Împărăția Milenară a sosit” Cei care Îl iubesc pe Dumnezeu vor trăi veșnic în lumina Lui Ai revenit la viață? Toți cei care nu-L cunosc pe Dumnezeu sunt aceia care I se împotrivesc lui Dumnezeu Cele două întrupări încheie semnificația întrupării ​ Oare există Treimea? Experiențele lui Petru: cunoștințele sale despre mustrare și judecată Partea întâi Experiențele lui Petru: cunoștințele sale despre mustrare și judecată Partea a doua Experiențele lui Petru: cunoștințele sale despre mustrare și judecată Partea a treia Ce înțelegi atunci când vine vorba de Dumnezeu? Ce înseamnă să fii un om adevărat Ce știi despre credință? Nimeni care este din carne nu poate scăpa de ziua mâniei Mântuitorul S-a întors deja pe un „nor albˮ Lucrarea de răspândire a Evangheliei este și lucrarea de salvare a omului Lucrarea în Epoca Legii Povestea adevărată din spatele lucrării în Epoca Mântuirii Ar trebui să știi cum a evoluat întreaga umanitate până în ziua de azi Partea întâi Ar trebui să știi cum a evoluat întreaga umanitate până în ziua de azi Partea a doua Referitor la apelative și identitate Partea Întâi Referitor la apelative și identitate Partea a doua Cum poate omul, care L-a definit pe Dumnezeu în concepțiile sale, să primească revelațiile lui Dumnezeu? Doar cei care Îl cunosc pe Dumnezeu și lucrarea Sa Îl pot mulțumi Diferența dintre lucrarea de slujire a Dumnezeului întrupat și datoria omului Dumnezeu este Domnul întregii creații Lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului Partea întâi Lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului Partea a doua Cunoașterea celor trei etape ale lucrării lui Dumnezeu este calea spre a-L cunoaște pe Dumnezeu Partea întâi Cunoașterea celor trei etape ale lucrării lui Dumnezeu este calea spre a-L cunoaște pe Dumnezeu Partea a doua Omenirea coruptă are mai multă nevoie de mântuirea lui Dumnezeu devenit trup Partea întâi Omenirea coruptă are mai multă nevoie de mântuirea lui Dumnezeu devenit trup Partea a doua Esența trupului locuit de Dumnezeu Lucrarea lui Dumnezeu și practica omului Partea Întâi Lucrarea lui Dumnezeu și practica omului Partea a doua Restaurarea vieții normale a omului și conducerea lui către o destinație minunată Partea întâi Restaurarea vieții normale a omului și conducerea lui către o destinație minunată Partea a doua Dumnezeu și omul vor intra în odihnă împreună Partea întâi Dumnezeu și omul vor intra în odihnă împreună Partea a doua Când veți vedea trupul spiritual al lui Isus va fi atunci când Dumnezeu va fi făcut din nou cerul și pământul Mulți sunt chemați, puțini sunt aleși Trebuie să cauți calea compatibilității cu Hristos Ești tu oare un adevărat credincios al lui Dumnezeu? Hristos înfăptuiește lucrarea judecății prin adevăr Știi? Dumnezeu a făcut un lucru minunat în rândul oamenilor Doar Hristos din zilele de pe urmă îi poate oferi omului calea vieții veșnice Ar trebui să pregătești o cantitate suficientă de fapte bune pentru destinația ta Cui îi ești credincios? Trei avertismente Este extrem de important să înțelegeți firea lui Dumnezeu Cum să Îl cunoașteți pe Dumnezeul de pe pământ Ar trebui să vă gândiți la faptele voastre Dumnezeu este sursa vieții omului Suspinul Celui Atotputernic Omul poate fi salvat numai în mijlocul gestionării lui Dumnezeu Numai cei desăvârșiți pot trăi o viață plină de sens Numai cei care-L cunosc pe Dumnezeu pot să fie martori pentru El Epoca Împărăției este Epoca Cuvântului A avea o fire neschimbată înseamnă a fi în vrăjmășie cu Dumnezeu Cum a ajuns Petru să-L cunoască pe Isus Esența lui Hristos este ascultare față de voința Tatălui ceresc Cum ar trebui să participi la misiunea ta viitoare? Cuvântările lui Dumnezeu către întregul univers Cea de-a șaisprezecea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul Univers Cea de-a unsprezecea cuvântare Succesul sau eșecul depind de cărarea pe care umblă omul Partea a doua Succesul sau eșecul depind de cărarea pe care umblă omul Partea întâi Cei care sunt incompatibili cu Hristos sunt cu siguranță potrivnici lui Dumnezeu

0rezultat(e) de căutare