Pentru ca liderii și lucrătorii să își îndeplinească cum se cuvine îndatoririle și să facă bine lucrarea pe care Dumnezeu le-a încredințat-o, trebuie mai întâi să înțeleagă intențiile lui Dumnezeu și să nu se concentreze asupra dimensiunii sau volumului lucrării lor. Ar trebui în schimb să își concentreze atenția asupra întrebării dacă au intrat sau nu în viață și dacă și-au schimbat firile. Asta este ceea ce le cere Dumnezeu liderilor și lucrătorilor. Acum înțelegeți cu adevărat schimbările firii cuiva? Ce înseamnă o schimbare a firii? Sunteți capabili să discerneți o schimbare a comportamentului și o schimbare a firii? Ce stări pot fi considerate schimbări în viața-fire a cuiva și ce stări sunt doar schimbări în comportamentul exterior? Care este diferența dintre o schimbare în comportamentul exterior al cuiva și o schimbare în viață interioară a cuiva? Puteți face diferența? Vedeți pe cineva cu o inimă entuziastă, care e mereu ocupat și își sacrifică timpul pentru biserică și spuneți: „Firea lui s-a schimbat!” Vedeți pe cineva care își abandonează familia sau slujba și spuneți: „Firea ei s-a schimbat!” Credeți că dacă firea nu i s-ar fi schimbat, nu ar fi fost în stare de un asemenea sacrificiu. Așa văd majoritatea dintre voi lucrurile, dar este corectă această perspectivă? Unii oameni sunt chiar mai absurzi; când văd pe cineva care și-a abandonat familia sau slujba, ei spun: „Această persoană Îl iubește cu adevărat pe Dumnezeu!” Astăzi, spuneți că această persoană Îl iubește pe Dumnezeu, mâine spuneți că altcineva Îl iubește pe Dumnezeu. Dacă vedeți pe cineva care predică la nesfârșit, spuneți: „Această persoană Îl cunoaște pe Dumnezeu. A dobândit adevărul. Dacă nu L-ar cunoaște pe Dumnezeu, ar putea avea atâtea de spus?” Nu așa vedeți lucrurile? Cu adevărat, acesta este modul în care majoritatea dintre voi vedeți oamenii și lucrurile. Întotdeauna îi onorați pe alții cu coroane și îi măguliți. Astăzi încoronați pe cineva pentru că Îl iubește pe Dumnezeu, mâine încoronați pe altcineva pentru că Îl cunoaște pe Dumnezeu, pentru că Îi este loial lui Dumnezeu. Sunteți „experți” în încoronarea altora. În fiecare zi, îi onorați pe alții cu coroane și îi măguliți, iar asta le face rău, și totuși vă simțiți mândri că faceți asta. Când îi lăudați pe alții în acest fel, îi faceți să devină aroganți. Cei care sunt lăudați astfel se gândesc în sinea lor: „M-am schimbat, pot primi o coroană, sunt sigur că voi intra în Împărăția Cerurilor!” Mai rău, sunt unele persoane, asemenea lui Pavel, care vorbesc mereu despre cât de mult au suferit și despre cât de mult au depus mărturie. Se laudă singuri și vorbesc conform propriilor concepții și preferințe, fără să țină cont câtuși de puțin de intențiile lui Dumnezeu. Ei le spun celorlalți să-i imite, chiar dacă este clar că ei nu și-au schimbat firile și, prin urmare, cei care cred în Dumnezeu, dar nu au discernământ – și mai ales cei care li se închină – sunt afectați și duși pe căi greșite. Aceștia nu au pornit încă pe calea cea dreaptă a credinței în Dumnezeu, ci doar se sacrifică și suferă pentru Dumnezeu din zel. Ei au fost doar arestați și întemnițați fără să trădeze nimic sau să devină un Iuda – și astfel cred că au rămas fermi în mărturia lor și că au dobândit calitățile necesare pentru a intra în Împărăția Cerurilor. Ei tratează această mică experiență ca pe o mărturie și se mândresc cu ea pretutindeni. Oare nu se dau mari ca să îi inducă în eroare pe oameni? Mulți depun o astfel de „mărturie” și câți oameni au fost prost îndrumați? Nu este absurd ca astfel de oameni să fie tratați ca biruitori? Știi cum îi vede Dumnezeu pe oameni? Îți este clar ce este mai exact un biruitor? Depunerea unei mărturii false în acest mod atrage blestemul lui Dumnezeu. Câte fapte rele ați comis în același fel? Voi nu puteți oferi viață altora și nici nu puteți diseca stările altora. Puteți doar să încoronați alți oameni și, prin urmare, să îi duceți spre pierzare. Nu știi că o persoană coruptă nu poate rezista laudelor? Dacă nimeni nu îi laudă, sunt incredibil de mândri, cu nasul pe sus. Dar nu mor ei mai repede dacă oamenii îi laudă? Voi nu știți ce înseamnă să-L iubești pe Dumnezeu, să-L cunoști pe Dumnezeu, să te sacrifici sincer pentru El. Voi nu înțelegeți niciunul dintre aceste lucruri. Vă uitați la aparențele lucrurilor și apoi îi judecați pe ceilalți, oferindu-le coroane și măgulindu-i; astfel îndrumați prost și le faceți rău multor oameni – și faceți asta adeseori. După ce au fost lăudați de voi în acest fel, mulți oameni au luat-o pe căi greșite și au căzut. Chiar dacă se ridică din nou, totuși au întârziat mult în progresul lor în viață și au suferit deja pierderi. Acum, cei mai mulți nu sunt încă pe drumul cel bun în credința lor în Dumnezeu și nu pot urmări adevărul, cunoscându-se doar puțin pe ei înșiși. Dacă sunt lăudați astfel, ei vor deveni mulțumiți de sine, se vor complăcea și vor rămâne blocați în felul lor de a fi, simțind că sunt deja pe drumul cel bun în credința lor în Dumnezeu și că dețin o mică parte din adevărurile-realități. Ei vor deveni îndrăzneți în discursul lor, mustrând oamenii din biserică și purtându-se ca niște tirani. Nu cumva tu le faci rău oamenilor și îi duci spre pierzanie lucrând astfel? Ce fel de persoană Îl iubește pe Dumnezeu? Cei care Îl iubesc pe Dumnezeu trebuie să fie ca Petru, trebuie să fie desăvârșiți și trebuie să Îl urmeze pe Dumnezeu până la capătul drumului pentru a dobândi dragostea față de Dumnezeu. Dumnezeu observă adâncul inimilor oamenilor și numai Dumnezeu poate concluziona cine Îl iubește. Nu este ușor pentru oameni să vadă acest lucru în mod clar, deci cum pot ei să dea verdicte asupra altora? Numai Dumnezeu știe care sunt oamenii care Îl iubesc cu adevărat. Chiar dacă au o inimă iubitoare de Dumnezeu, nu îndrăznesc să spună despre ei înșiși că sunt oameni iubitori de Dumnezeu. Dumnezeu a spus că Petru a fost o persoană iubitoare de Dumnezeu, dar Petru însuși nu a spus niciodată asta despre sine. Așadar, este iubirea de Dumnezeu ceva cu care cineva se poate lăuda cu ușurință? A-L iubi pe Dumnezeu este datoria omului, așa că este lipsit de rațiune să începi să te lauzi de îndată ce inima ta cuprinde puțină dragoste pentru Dumnezeu. Și mai lipsit de rațiune este dacă tu însuți nu ești o persoană iubitoare de Dumnezeu, dar totuși îi lauzi pe alții pentru că sunt așa. Este o nebunie să faci asta. Numai Dumnezeu știe cine este o persoană iubitoare de Dumnezeu și poate spune cine este astfel. Dacă aceste cuvinte ies din gura unei persoane, aceasta adoptă o poziție greșită. Tu Îi iei locul lui Dumnezeu, aplaudând oamenii și măgulindu-i – în numele cui faci asta? Dumnezeu cu siguranță nu îi măgulește pe oameni și nici nu îi aplaudă. După ce Petru a fost făcut desăvârșit, Dumnezeu nu l-a dat drept exemplu până când nu a înfăptuit lucrarea din zilele de pe urmă. Atunci, nu a rostit niciodată față de alții aceste cuvinte: „Petru Îl iubește pe Dumnezeu.” El a rostit aceste cuvinte doar atunci când a înfăptuit această etapă a lucrării, dându-l drept exemplu și model celor care cunosc din experiență judecata lui Dumnezeu și caută să Îl iubească în zilele de pe urmă. Tot ceea ce face Dumnezeu are un sens. Cât de absurd este ca oamenii să spună după bunul plac că cineva este o persoană iubitoare de Dumnezeu! E prea strigător la cer. În primul rând, acești oameni adoptă o poziție greșită. În al doilea rând, acesta nu este un lucru asupra căruia oamenii pot da verdicte. Ce înseamnă să-i măgulești pe alții? Înseamnă să-i induci în eroare, să-i păcălești și să le faci rău. În al treilea rând, în ceea ce privește efectul său obiectiv, un astfel de comportament nu numai că nu este capabil să-i conducă pe alții pe calea cea dreaptă, dar le tulbură intrarea în viață și le provoacă pierderi în viață. Dacă tu spui mereu că cineva Îl iubește pe Dumnezeu, este capabil să renunțe la lucruri și Îi este loial lui Dumnezeu, atunci, nu va imita toată lumea acțiunile sale exterioare? Nu numai că nu i-ai condus pe alții pe calea cea dreaptă, dar i-ai determinat pe cei mai mulți oameni să se concentreze asupra acțiunilor exterioare, astfel încât să se bazeze doar pe aceste practici exterioare pentru a primi în schimb coroane, urmând inconștient calea lui Pavel. Nu a avut oare acest efect? Atunci când tu rostești aceste cuvinte, conștientizezi aceste probleme? Ce poziție adopți? Ce rol joci? Care este efectul obiectiv al cuvintelor tale? Pe ce drum îi îndrumă acest lucru în cele din urmă pe ceilalți? În ce măsură provoacă rău? Există consecințe grave atunci când oamenii lucrează în acest mod.

Unii lideri și lucrători din cadrul bisericii nu pot vorbi despre experiența lor și nu pot depune mărturie, nici nu pot folosi adevărul pentru a rezolva problemele. Ei întotdeauna depun mărturie despre cum au suferit, cum au acceptat să fie emondați, cum nu au devenit negativi în ciuda numeroaselor supărări pe care le-au suferit și cum au continuat să-și îndeplinească îndatoririle. La fel ca Pavel, ei întotdeauna depun mărturie pentru ei înșiși, impunându-se și făcându-i pe aleșii lui Dumnezeu să-i admire, să-i prețuiască și să-i privească cu admirație. În plus, atunci când asemenea oameni văd pe cineva care poate rosti bine cuvintele și doctrinele și care poate predica, ei îi măgulesc, îi laudă și îi aplaudă pe acei lideri și lucrători care sunt precum Pavel și, în acest fel, îi fac pe ceilalți să îi adore. Ei nu numai că nu reușesc să îndeplinească bine lucrarea de udare și aprovizionare, ci se implică și în unele lucrări distructive și tulburătoare, care îi determină pe alții să ia calea lui Pavel. În tot acest timp, ei cred în mod eronat despre ei înșiși că sunt lideri buni și capabili și vor să fie răsplătiți de Dumnezeu. Nu este aceasta starea în care se află cei mai mulți dintre voi? Având în vedere metoda voastră actuală de a acorda atenție doar cuvintelor și doctrinelor, sfătuind neîncetat oamenii, îi puteți conduce pe calea cea dreaptă? Care este calea pe care îi poate conduce această metodă în cele din urmă? Nu îi va conduce oare pe toți pe calea lui Pavel? Văd că așa stau lucrurile, nu este o exagerare. Se poate spune că voi sunteți cu toții lideri asemenea lui Pavel, îndrumând oamenii pe calea lui Pavel. Mai vreți vreun fel de coroană? Veți fi norocoși dacă nu veți fi condamnați. Dacă luăm în considerare acțiunile voastre, voi toți ați devenit oameni care se împotrivesc lui Dumnezeu, slujindu-L pe Dumnezeu, dar împotrivindu-vă lui Dumnezeu, și ați devenit experți în perturbarea lucrării Lui. Dacă veți continua pe o astfel de cale, veți fi în cele din urmă păstori falși, lucrători falși, conducători falși și antihriști. Acum este perioada de pregătire pentru Împărăție. Dacă nu depuneți efort pentru adevăr și vă concentrați doar asupra lucrării, veți lua, fără să vreți, calea lui Pavel. Mai mult, veți aduce cu voi un grup de oameni care sunt ca Pavel. Nu veți deveni atunci o persoană care se împotrivește lui Dumnezeu și Îi perturbă lucrarea? Așadar, dacă o persoană care Îl slujește pe Dumnezeu nu poate depune mărturie pentru El sau nu-i poate conduce pe aleșii Săi pe calea cea dreaptă, atunci acea persoană I se împotrivește lui Dumnezeu. Există doar aceste două căi. Calea lui Petru înseamnă a urmări adevărul și, în cele din urmă, a avea succes în credință. Calea lui Pavel înseamnă a nu urmări adevărul și a te strădui doar pentru binecuvântări și recompense. Este o cale a eșecului. Astăzi, cei care merg pe calea de succes a lui Petru sunt prea puțini, în timp ce prea mulți merg pe calea lui Pavel, a eșecului. Dacă aceia dintre voi care slujesc ca lideri și lucrători nu urmăresc adevărul de la început până la sfârșit, veți deveni cu toții falși lideri și falși lucrători și veți fi cu toții antihriști și oameni răi care se împotrivesc lui Dumnezeu. Dacă de acum înainte intrați pe calea cea dreaptă și urmați cu adevărat calea lui Petru, atunci, încă puteți deveni buni lideri și lucrători pe care Dumnezeu îi aprobă. Dacă voi nu căutați să fiți desăvârșiți și să intrați în realitatea cuvântului lui Dumnezeu, atunci sunteți în pericol. Având în vedere nesăbuința și ignoranța voastră, experiența voastră superficială și insuficientă, statura voastră mică și lipsa voastră de maturitate, singurul lucru care poate fi făcut este să am mai multă părtășie pe tema adevărului cu voi, pentru a vă face să înțelegeți, dar obținerea adevărului depinde de căutarea voastră personală. Pentru că zilele noastre sunt cu mult diferite de vremea lui Petru și Pavel. În acele zile, Isus nu săvârșise încă lucrarea de judecată a omului, de mustrare a omului sau de schimbare a firii omului. Astăzi, Dumnezeu întrupat a afirmat adevărul în mod atât de transparent. Dacă oamenii încă mai iau calea lui Pavel, aceasta arată că abilitatea lor de a înțelege este defectuoasă și mai arată că, la fel ca Pavel, au un caracter prea rău și o fire prea arogantă. Acea epocă era diferită de cea de astăzi, iar contextul era diferit. Astăzi, cuvântul lui Dumnezeu este atât de strălucitor și atât de clar; este ca și cum Și-a întins mâna pentru a te învăța și a te îndruma, așa că nu ai scuză dacă încă o mai iei pe calea greșită. În plus, astăzi există cele două arhetipuri ale lui Petru și Pavel, unul pozitiv și unul negativ, unul este un exemplu, iar celălalt un avertisment. Dacă tu mergi pe calea greșită, înseamnă că ai făcut alegerea greșită și ești foarte rău. Nu ai pe cine să dai vina decât pe tine însuți. Numai cel care deține adevărul-realitate îi poate îndruma pe alții să intre în adevărul-realitate, dar cel căruia îi lipsește adevărul-realitate nu poate decât să îi ducă pe ceilalți pe căi greșite.