Numai cel care experimentează lucrarea lui Dumnezeu, crede cu adevărat în Dumnezeu

Deși mulți oameni cred în Dumnezeu, puțini înțeleg ce înseamnă credința în Dumnezeu și ce trebuie să facă ei pentru a fi pe placul lui Dumnezeu. Acest lucru se întâmplă din cauză că, deși oamenilor le este familiar cuvântul „Dumnezeu” și cu expresii precum „lucrarea lui Dumnezeu”, ei nu Îl cunosc pe Dumnezeu și cu atât mai puțin nu Îi cunosc lucrarea. Atunci, nu e de mirare că toți cei care nu Îl cunosc pe Dumnezeu au o credință confuză. Oamenii nu iau în serios credința în Dumnezeu deoarece a crede în Dumnezeu este prea nefamiliar, prea ciudat pentru ei. Astfel, ei nu se ridică la înălțimea cerințelor lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, dacă oamenii nu Îl cunosc pe Dumnezeu și dacă nu Îi cunosc lucrarea, atunci nu sunt vrednici să fie folosiți de Dumnezeu și cu atât mai puțin nu pot să îndeplinească dorința lui Dumnezeu. „Credința în Dumnezeu” înseamnă a crede că există un Dumnezeu; acesta este cel mai simplu concept de credință în Dumnezeu. În plus, a crede că există un Dumnezeu nu este același lucru cu a crede cu adevărat în Dumnezeu; mai degrabă este un fel de credință simplă cu puternice conotații religioase. Adevărata credință în Dumnezeu înseamnă experimentarea cuvintelor și lucrării lui Dumnezeu în baza credinței că Dumnezeu deține suveranitatea asupra tututor lucrurilor. Așadar, vei fi eliberat de firea ta coruptă, vei îndeplini dorința lui Dumnezeu și vei ajunge să Îl cunoști pe Dumnezeu. Numai după o astfel de călătorie se poate spune că tu crezi în Dumnezeu. Totuși, deseori oamenii percep credința în Dumnezeu ca pe ceva foarte simplu și frivol. Credința unor astfel de oameni este lipsită de sens și nu va dobândi niciodată aprobarea lui Dumnezeu, pentru că ei merg pe calea greșită. Astăzi, cei care cred în Dumnezeu după slove, după doctrine fără valoare, încă mai există. Ei nu sunt conștienți că a lor credință în Dumnezeu nu are niciun fond și că nu pot dobândi aprobarea lui Dumnezeu, și tot se roagă pentru pace și har îndestulător de la Dumnezeu. Ar trebui să ne oprim și să ne întrebăm: ar putea credința în Dumnezeu să fie cu adevărat cel mai ușor lucru de pe pământ? A crede în Dumnezeu înseamnă doar să primești mult har de la Dumnezeu? Pot oamenii care cred în Dumnezeu, dar nu Îl cunosc, și care cred în Dumnezeu și, totuși, I se opun, să îndeplinească într-adevăr dorința lui Dumnezeu?

Despre Dumnezeu și despre om nu se poate spune că sunt egali. Esența și lucrarea Lui sunt lucrurile cel mai de nepătruns și de neînțeles pentru om. Dacă Dumnezeu nu Își face personal lucrarea și nu Își rostește cuvintele în lumea omului, atunci omul nu va putea niciodată să înțeleagă voia lui Dumnezeu și, astfel, nici măcar cei care și-au devotat toată viața lui Dumnezeu nu vor reuși să Îi câștige aprobarea. Fără lucrarea lui Dumnezeu, indiferent de cât de mult bine ar face omul, nu va conta la nimic, deoarece gândurile lui Dumnezeu vor fi întotdeauna mai înalte decât gândurile omului, iar înțelepciunea lui Dumnezeu este de nepătruns pentru om. Și, astfel, celor care Îl „văd clar” pe Dumnezeu și lucrarea Lui, le spun că sunt ineficienți, că sunt toți aroganți și ignoranți. Omul nu ar trebui să definească lucrarea lui Dumnezeu; mai mult, omul nu poate să definească lucrarea lui Dumnezeu. În ochii lui Dumnezeu, omul este mai neînsemnat decât o furnică, deci cum poate omul să înțeleagă lucrarea lui Dumnezeu? Cei care spun tot timpul: „Dumnezeu nu lucrează în felul acesta sau în celălalt” sau „Dumnezeu este așa sau așa” – nu sunt toți aroganți? Toți ar trebui să știm că oamenii, care sunt din carne și oase, au fost stricați de Satana. Este în natura lor să se opună lui Dumnezeu și ei nu sunt la egalitate cu Dumnezeu, și cu atât mai puțin pot să dea sfaturi pentru lucrarea lui Dumnezeu. Modul în care Dumnezeu călăuzește omul este lucrarea lui Dumnezeu Însuși. Omul ar trebui să se supună și să nu aibă tot felul de perspective, pentru că omul este doar țărână. De vreme ce încercăm să-L căutăm pe Dumnezeu, nu ar trebui să ne suprapunem concepțiile noastre peste lucrarea lui Dumnezeu din considerație față de Dumnezeu, și cu atât mai puțin nu ar trebui să ne folosim firea stricată pentru a încerca în mod voit să ne opunem lucrării lui Dumnezeu. Nu ne-ar face aceasta antihriști? Cum ar putea astfel de oameni să spună că ei cred în Dumnezeu? De vreme ce noi credem că există un Dumnezeu și deoarece ne dorim să-L mulțumim și să-L vedem, ar trebui să căutăm calea adevărului și o cale de a fi compatibili cu Dumnezeu. Nu ar trebui să ne opunem cu trufie lui Dumnezeu; ce bine ar putea să rezulte din astfel de acțiuni?

Astăzi, Dumnezeu are o nouă lucrare. Poate că nu accepți aceste cuvinte, poate că ți se par ciudate, dar te sfătuiesc să nu îți dezvălui naturalețea, căci doar cei care într-adevăr flămânzesc și însetează după neprihănire în fața lui Dumnezeu pot să dobândească adevărul și doar cei care sunt cu adevărat evlavioși pot fi luminați și călăuziți de Dumnezeu. Nimic nu va rezulta din căutarea adevărului prin certuri. Doar căutând cu calm putem să obținem rezultate. Când spun că: „Astăzi, Dumnezeu are o lucrare nouă” mă refer la reîntruparea lui Dumnezeu. Poate că nu luați în seamă aceste cuvinte, poate le disprețuiți sau poate sunt de mare interes pentru voi. Indiferent de situație, sper că toți aceia care își doresc într-adevăr apariția lui Dumnezeu pot să recunoască acest fapt și să îi acorde atenție. Este mai bine să nu te pripești să tragi concluzii. Așa ar trebui să acționeze oamenii înțelepți.

A studia un astfel de lucru nu este dificil, dar cere fiecăruia dintre noi să cunoască adevărul acesta: El, care este întruparea lui Dumnezeu, va avea esența lui Dumnezeu și El, care este întruparea lui Dumnezeu, se va exprima ca Dumnezeu. De vreme ce Dumnezeu se întrupează, va aduce cu Sine lucrarea pe care trebuie să o facă și, de vreme ce Dumnezeu se întrupează, va exprima ce este El și va putea să aducă adevărul omului, să dea viață omului și să îi arate omului calea. Trupul care nu conține esența lui Dumnezeu cu siguranță nu este Dumnezeu întrupat; în privința aceasta nu există nicio îndoială. Pentru a cerceta dacă este trupul întrupat al lui Dumnezeu, omul trebuie să constate lucrul acesta după firea pe care o exprimă El și cuvintele pe care le spune. Adică faptul că este sau nu trupul întrupat al lui Dumnezeu și dacă este sau nu adevărata cale trebuie judecat după esența Lui. Și astfel, pentru a stabili[a] dacă este trupul lui Dumnezeu întrupat, cheia este să se acorde atenție esenței Lui (lucrării Lui, cuvintelor Lui, firii Lui și multor altor lucruri) mai degrabă decât aspectului exterior. Dacă omul Îi vede doar înfățișarea exterioară și nu ține seamă de esența Lui, atunci aceasta arată ignoranța și naivitatea omului. Înfățișarea exterioară nu determină esența; în plus, lucrarea lui Dumnezeu nu s-a conformat niciodată concepțiilor omului. Nu a intrat înfățișarea exterioară a lui Isus în conflict cu concepțiile omului? Nu-i așa că înfățișarea și veșmintele Lui nu au fost capabile să ofere niciun indiciu cu privire la adevărata Lui identitate? Nu a fost motivul pentru care cei mai vechi farisei s-au opus lui Isus, pentru că s-au uitat doar la înfățișarea Lui exterioară și nu s-au gândit serios la cuvintele pe care El le-a spus? Speranța Mea este ca frații și surorile care caută apariția lui Dumnezeu să nu repete tragedia istoriei. Voi nu trebuie să deveniți fariseii vremurilor moderne și să-L bateți pe Dumnezeu din nou în cuie pe cruce. Voi ar trebui să vă gândiți bine la cum să întâmpinați întoarcerea lui Dumnezeu și să vă fie clar în minte cum să fiți cineva care se supune adevărului. Aceasta este responsabilitatea tuturor celor care Îl așteaptă pe Isus să se întoarcă pe nori. Noi ar trebui să ne frecăm ochii spirituali și să nu cădem pradă cuvintelor pline de fantezie. Ar trebui să ne gândim la lucrarea concretă a lui Dumnezeu și ar trebui să ne uităm la partea reală a lui Dumnezeu. Să nu vă lăsați duși de val sau să vă pierdeți în reverii, așteptând mereu cu nerăbdare ziua în care Domnul Isus va coborî deodată în mijlocul vostru pe un nor ca să vă ia pe voi, care nu L-ați cunoscut sau văzut niciodată și care nu știți cum să Îi faceți voia. Este mai bine să vă gândiți la lucruri practice!

Poate ai deschis cartea aceasta cu scopul de a cerceta sau cu intenția de a accepta; oricare ar fi atitudinea ta, sper că o vei citi până la final și că nu o vei lăsa deoparte cu ușurință. Poate că, după ce vei citi aceste cuvinte, îți vei schimba atitudinea, dar aceasta depinde de cât ești de motivat și de cât de lesne pricepi lucrurile. Cu toate acestea, este un lucru pe care ar trebui să îl știi: cuvântul lui Dumnezeu nu poate fi rostit ca acela al omului, cu atât mai puțin poate cuvântul omului fi rostit drept cuvântul lui Dumnezeu. Un om folosit de Dumnezeu nu este Dumnezeul întrupat și Dumnezeul întrupat nu este un om folosit de Dumnezeu; în acest caz, există o diferență substanțială. Poate că după ce vei citi aceste cuvinte, nu vei accepta că sunt cuvintele lui Dumnezeu și le vei accepta doar ca pe ale unui om care a fost luminat. În cazul acela, ești orbit de ignoranță. Cum pot cuvintele lui Dumnezeu să fie aceleași cu ale unui om care a fost luminat? Cuvintele lui Dumnezeu întrupat inițiază o nouă epocă, îndrumă întreaga omenire, dezvăluie mistere și îi arată omului direcția înainte într-o nouă epocă. Luminarea obținută de om este doar practică sau cunoaștere simplă. Aceasta nu poate îndruma întreaga omenire într-o nouă epocă sau dezvălui misterul lui Dumnezeu Însuși. Dumnezeu, la urma urmei, este Dumnezeu, iar omul este om. Dumnezeu are esența lui Dumnezeu iar omul are esența omului. Dacă omul percepe cuvintele spuse de Dumnezeu drept luminare simplă a Duhului Sfânt și ia cuvintele apostolilor și ale profeților drept cuvinte rostite personal de Dumnezeu, atunci omul greșește. Chiar și așa, nu ar trebui să transformi niciodată binele în rău sau să vorbești despre cele înalte ca despre cele inferioare sau să vorbești despre cele profunde ca despre cele superificiale; în orice caz, nu ar trebui niciodată să respingi în mod voit ceea ce știi că este adevărul. Toți cei care cred că există un Dumnezeu ar trebui să se gândească la această problemă din punctul corect de vedere și să Îi accepte noua lucrare și cuvintele în calitate de făptură a lui Dumnezeu – altfel, vor fi eliminați de Dumnezeu.

După lucrarea lui Iahve, Isus S-a întrupat ca să-Și facă lucrarea printre oameni. Lucrarea Lui nu a fost făcută în izolare, ci construită pe lucrarea lui Iahve. A fost o lucrare pentru o nouă epocă după ce Dumnezeu a încheiat Epoca Legii. În mod similar, după ce lucrarea lui Isus s-a încheiat, Dumnezeu tot Și-a continuat lucrarea pentru următoarea epocă, deoarece întreaga gestionare a lui Dumnezeu progresează mereu. După ce vechea epocă va trece, va fi înlocuită de o nouă epocă și odată ce vechea lucrare va fi terminată, o nouă lucrare va continua gestionarea lui Dumnezeu. Această întrupare este a doua întrupare a lui Dumnezeu după finalizarea lucrării lui Isus. Bineînțeles, întruparea aceasta nu se petrece independent, ci este a treia etapă a lucrării după Epoca Legii și Epoca Harului. Fiecare nouă etapă a lucrării lui Dumnezeu aduce mereu un nou început și o nouă epocă. Așadar, există și schimbări corespunzătoare în ceea ce privește firea lui Dumnezeu, modul Lui de a lucra, locația lucrării Lui și numele Lui. Deci, nu e de mirare că omului îi este greu să accepte lucrarea lui Dumnezeu în noua epocă. Dar, indiferent de cum I se opune omul, Dumnezeu Își face mereu lucrarea și mereu conduce înainte întreaga omenire. Când Isus a venit în lumea omului, El a adus Epoca Harului și a încheiat Epoca Legii. În zilele de pe urmă, Dumnezeu S-a întrupat încă o dată și, cu această întrupare, a încheiat Epoca Harului și a adus Epoca Împărăției. Toți cei care acceptă cea de-a doua întrupare a lui Dumnezeu vor fi conduși în Epoca Împărăției și vor putea să accepte personal îndrumarea lui Dumnezeu. Deși Isus a lucrat mult printre oameni, El a desăvârșit doar răscumpărarea întregii omeniri și a devenit jertfa pentru păcat a oamenilor și nu l-a scăpat pe om de toată firea lui stricată. Deplina mântuire a omului de influența Satanei nu a necesitat doar ca Isus să preia păcatele omului ca jertfă pentru păcat, ci și ca Dumnezeu să facă o lucrare mai mare pentru a-l scăpa pe om cu totul de firea lui, care a fost stricată de Satana. Și astfel, după ce omului i-au fost iertate păcatele, Dumnezeu S-a întrupat pentru a-l conduce pe om în noua epocă și a început lucrarea de pedeapsă și judecată, și munca aceasta l-a adus pe om într-un tărâm mai înalt. Toți cei care se supun stăpânirii Lui se vor bucura de un adevăr mai mare și vor primi binecuvântări mai mari. Ei vor trăi cu adevărat în lumină și vor dobândi adevărul, calea și viața.

Dacă oamenii rămân în Epoca Harului, atunci nu vor fi niciodată eliberați de firea lor stricată, și cu atât mai puțin nu vor cunoaște firea inerentă a lui Dumnezeu. Dacă oamenii vor trăi mereu în mijlocul unei abundențe de har, dar le va lipsi modul de viață care le permite să Îl cunoască și să Îl mulțumească pe Dumnezeu, atunci ei nu Îl vor câștiga niciodată cu adevărat, cu toate că ei cred în El. Ce formă de credință demnă de milă este aceasta. După ce vei fi terminat de citit această carte, după ce vei fi trăit fiecare etapă a lucrării lui Dumnezu întrupat în Epoca Împărăției, vei simți că speranțele multor ani au fost, în sfârșit, îndeplinite. Vei simți că doar acum L-ai văzut pe Dumnezeu față în față; doar acum I-ai privit fața lui Dumnezeu, ai auzit rostirile personale ale lui Dumnezeu, ai apreciat înțelepciunea lucrării lui Dumnezeu și ai simțit cu adevărat cât de real și atotputernic este Dumnezeu. Vei simți că ai câștigat multe lucruri pe care oamenii din trecut nu le-au văzut sau avut niciodată. În acest moment, vei ști în mod clar ce înseamnă să crezi în Dumnezeu și ce înseamnă să fii pe placul lui Dumnezeu. Bineînțeles, dacă te agăți de părerile din trecut și respingi sau negi faptul celei de-a doua întrupări a lui Dumnezeu, atunci vei rămâne cu mâna goală și nu vei obține nimic și, în cele din urmă, vei fi vinovat de a I te opune lui Dumnezeu. Cei care ascultă adevărul și se supun lucrării lui Dumnezeu vor veni sub numele Celui de-al doilea Dumnezeu întrupat – Cel Atotputernic. Ei vor putea accepta îndrumarea personală a lui Dumnezeu și vor dobândi mai mult și mai înalt adevăr și vor primi adevărata viață omenească. Vor vedea viziunea pe care oamenii din trecut nu au văzut-o niciodată: „M-am întors să văd ce glas vorbea cu mine; şi când m-am întors, am văzut şapte sfeşnice de aur, iar printre sfeşnice, pe «Cineva Care era ca un fiu al omului». Era îmbrăcat într-o mantie care-I ajungea până la picioare şi era încins la piept cu un brâu de aur. Capul şi părul Îi erau albe ca lâna albă sau ca zăpada, ochii Îi erau ca flacăra focului, picioarele Îi erau ca bronzul încins, ars în cuptor, iar glasul Îi era asemenea vuietului unor ape mari. În mâna dreaptă avea şapte stele, şi din gură Îi ieşea o sabie ascuţită, cu două tăişuri. Faţa Lui era ca soarele atunci când străluceşte în toată puterea lui.” (Apocalipsa 1:12-16). Imaginea aceasta este expresia întregii firi a lui Dumnezeu și o astfel de expresie a întregii Sale firi este și expresia lucrării lui Dumnezeu când Se întrupează de data aceasta. În valurile pedepselor și ale judecăților, Fiul omului Își exprimă firea inerentă prin rostirea de cuvinte, permițându-le tuturor celor care Îi acceptă pedeapsa și judecata să vadă adevărata față a Fiului omului, o față care este o redare fidelă a feței Fiului omului văzute de Ioan. (Bineînțeles, toate acestea vor fi invizibile pentru cei care nu acceptă lucrarea lui Dumnezeu în Epoca Împărăției.) Adevărata față a lui Dumnezeu nu poate fi pe deplin descrisă prin cuvinte omenești, așa că Dumnezeu folosește expresia naturii Lui proprii pentru a-i arăta omului adevărata Sa față. Ceea ce înseamnă că toți cei care au experimentat firea inerentă a Fiului omului au văzut adevărata față a Fiului omului, căci Dumnezeu este prea măreț și nu poate fi descris pe deplin folosind cuvintele omului. După ce omul va trăi fiecare etapă a lucrării lui Dumnezeu în Epoca Împărăției, atunci va afla adevăratul înțeles al cuvintelor lui Ioan când a vorbit despre Fiul omului printre sfeșnice: „Capul şi părul Îi erau albe ca lâna albă sau ca zăpada, ochii Îi erau ca flacăra focului, picioarele Îi erau ca bronzul încins, ars în cuptor, iar glasul Îi era asemenea vuietului unor ape mari. În mâna dreaptă avea şapte stele, şi din gură Îi ieşea o sabie ascuţită, cu două tăişuri. Faţa Lui era ca soarele atunci când străluceşte în toată puterea lui.” Atunci, vei ști fără nicio îndoială că acest trup obișnuit care a rostit atât de multe cuvinte este într-adevăr al doilea Dumnezeu întrupat. Și vei simți cu adevărat cât ești de binecuvântat și te vei simți cel mai norocos. Ai fi nedoritor să primești această binecuvântare?

În prima parte a acestei cărți sunt prezentate cuvintele Duhului către biserici. Aceste cuvinte reprezintă tranziția de la sfârșitul Epocii Harului către începutul Epocii Împărăției și sunt mărturia publică a Duhului despre Fiul Omului către biserici. Ele sunt, de asemenea, împlinirea cuvintelor din Apocalipsa că „Cel ce are urechi, să audă ce zice bisericilor Duhul!” Aceasta este lucrarea pe care Dumnezeu a început-o în Epoca Împărăției. În cea de-a doua parte a acestei cărți sunt prezentate cuvintele pe care le-a rostit personal Fiul omului după ce S-a revelat oficial. Aceasta include un conținut bogat de mai multe tipuri de rostiri și cuvinte precum profeție, revelația misterelor și modul de viață. Sunt previziuni pentru viitorul împărăției, revelații ale misterelor planului de gestionare (planului mântuirii) al lui Dumnezeu, cercetări ale naturii omului, predici și avertismente, judecăți severe, cuvinte sincere de mângâiere, discuții despre viață, despre intrare și așa mai departe. Pe scurt, ce are Dumnezeu, ce este El și firea lui Dumnezeu sunt toate exprimate în lucrarea și cuvintele Lui. Bineînțeles, când Dumnezeu se va întrupa de această dată, lucrarea Lui va fi pentru a-Și exprima firea, în primul rând prin pedeapsă și judecată. Pornind de aici, El va aduce mai mult adevăr omului, îi va arăta mai multe moduri de practică și, astfel, Își va atinge scopul de a-l cuceri și de a-l salva pe om de firea lui stricată. Acestea se află în spatele lucrării lui Dumnezeu în Epoca Împărăției. Îți dorești să intri în noua epocă? Îți dorești să te descotorosești de firea stricată? Îți dorești să obții adevărul mai înalt? Îți dorești să vezi adevărata față a Fiului omului? Îți dorești să trăiești o viață care să merite? Îți dorești să fii desăvârșit de Dumnezeu? Atunci, cum vei întâmpina întoarcerea lui Isus?

Note de subsol:

a. În textul original se citește „cât despre”.

Ai vrea să știi cum să-L întâmpini pe Domnul înaintea marilor dezastre? Participă la întâlnirea noastră online, care te va ajuta să găsești calea.
Contactați-ne
Contactează-ne pe whatsapp