Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă (Selecții)

LECTURI
Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă (Selecții)

Categorii

recital-daily-words-of-God-passages
Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu
Recital-latest-expression
Cuvântări ale lui Dumnezeu Atotputernic (Calea cunoașterii lui Dumnezeu)
Cuvinte Clasice De La Dumnezeu (fragmente)
Cuvinte clasice de la Dumnezeu (fragmente)

Înainte de a-Şi face lucrarea de slujire, şi Isus a fost doar un om obişnuit, care acţiona în conformitate cu orice făcea Duhul Sfânt. Chiar dacă pe atunci era sau nu conştient de identitatea Lui, El S-a supus tuturor celor venite de la Dumnezeu. Duhul Sfânt nu I-a revelat niciodată identitatea înainte ca lucrarea Lui de slujire să înceapă. Abia după ce El Şi-a început lucrarea de slujire a abolit acele reguli şi legi, iar cuvintele Lui au devenit pline de putere şi autoritate abia după ce Şi-a început oficial lucrarea de slujire. Numai după ce Şi-a început lucrarea de slujire a început într-adevăr lucrarea Lui de a aduce o nouă epocă. Înainte de aceasta, Duhul Sfânt a rămas ascuns în El vreme de 29 de ani, timp în care El a reprezentat un simplu om şi a fost lipsit de identitatea lui Dumnezeu. Lucrarea lui Dumnezeu a început cu faptul că El a lucrat şi Și-a făcut lucrarea de slujire, Şi-a făcut lucrarea potrivit planului Său lăuntric fără a ţine cont de cât de multe ştia omul despre El, iar lucrarea pe care a făcut-o a fost reprezentarea directă a lui Dumnezeu Însuşi. Pe atunci, Isus i-a întrebat pe cei din jurul Lui „Cine ziceți că sunt Eu?ˮ Ei i-au răspuns „Tu eşti cel mai mare dintre profeţi şi tămăduitorul nostru excelent.ˮ Şi unii i-au răspuns „Tu eşti marele nostru preot.ˮ […] I-au fost date tot felul de răspunsuri, unii spunând chiar că El era Ioan, că era Ilie. Apoi, Isus s-a întors către Simon Petru şi a întrebat „Dar tu cine zici că sunt?ˮ Petru I-a răspuns „Tu eşti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui Viu.ˮ De atunci, oamenii au devenit conştienţi că El era Dumnezeu. Când identitatea I-a fost făcută cunoscută, Petru a fost cel care a devenit primul conştient de aceasta şi din gura lui s-a auzit. Apoi, Isus a spus „Ceea ce ai spus nu ți-a fost revelat de carne și sânge, ci de Tatăl Meu.ˮ În urma botezului Său, chiar dacă alţii ştiau sau nu aceasta, lucrarea pe care a făcut-o El a fost în numele lui Dumnezeu. El a venit pentru a-Şi face lucrarea, nu pentru a-Şi dezvălui identitatea. Abia după ce Petru a vorbit despre aceasta, a devenit identitatea Lui în mod deschis cunoscută oamenilor. Chiar dacă ai fost sau nu conştient că El era Dumnezeu Însuşi, când a venit vremea, El Şi-a început lucrarea. Şi, indiferent dacă ai ştiut sau nu, Şi-a continuat lucrarea ca înainte. Chiar dacă ai fi negat lucrul acesta, El Şi-ar fi făcut lucrarea şi ar fi dus-o la bun sfârşit când ar fi fost momentul potrivit. El a venit pentru a-Şi face lucrarea şi a-Şi săvârşi lucrarea de slujire, nu pentru ca omul să poată să-I cunoască trupul, ci pentru ca omul să-I primească lucrarea. Dacă nu ai reuşit să recunoşti faptul că etapa lucrării din ziua de astăzi este lucrarea lui Dumnezeu Însuşi, este pentru că îţi lipseşte viziunea. Totuşi, nu poţi să negi această etapă a lucrării; neputinţa ta de a o recunoaşte nu dovedeşte că Duhul Sfânt nu lucrează sau că lucrarea Lui este greşită. Există cei care chiar compară lucrarea din prezent cu cea a lui Isus din Biblie şi folosesc orice inconsecvenţă pentru a nega această etapă a lucrării. Nu e aceasta acţiunea unuia orbit? Lucrurile care sunt consemnate în Biblie sunt limitate; ele nu pot reprezenta în totalitate lucrarea lui Dumnezeu. Cele Patru Evanghelii au mai puţin de o sută de capitole în total, în care sunt scrise un număr limitat de întâmplări, precum blestemul lui Isus asupra smochinului, cele trei lepădări de Domnul ale lui Petru, apariţia lui Isus în faţa ucenicilor după răstignirea şi învierea Lui, învăţături despre post, învăţături despre rugăciune, învăţături despre divorţ, naşterea şi genealogia lui Isus, numirea discipolilor de către Isus şi aşa mai departe. Totuşi, omul le prețuiește ca pe nişte comori, chiar comparând lucrarea de astăzi cu acestea. Ei chiar cred că toată lucrarea pe care a făcut-o Isus în viaţa Lui s-a limitat doar la atât, de parcă Dumnezeu ar fi fost în stare să facă doar atât şi nimic mai mult. Nu este acest lucru absurd?

Timpul pe care l-a avut Isus pe pământ a fost de treizeci şi trei de ani şi jumătate, adică El a trăit pe pământ treizeci şi trei de ani şi jumătate. Doar trei ani şi jumătate din acest timp au fost petrecuţi săvârşindu-Şi lucrarea de slujire; în rest, a dus o viaţă umană normală. La început, a participat la slujbele din sinagogă şi, acolo, a ascultat expunerea Scripturilor de către preoţi şi predicarea altora. A dobândit multe cunoştinţe despre Biblie: El nu S-a născut cu o astfel de cunoaştere, şi a dobândit-o numai prin citit şi ascultat. În Biblie e consemnat clar că le-a adresat întrebări învățătorilor din sinagogă la vârsta de doisprezece ani: Care erau profeţiile vechilor profeţi? Şi cum era cu legile lui Moise? Cu Vechiul Testament? Şi cum e cu oamenii care-L slujesc pe Dumnezeu în haine preoţeşti în templu?… El a pus multe întrebări, pentru că nici nu avea cunoştinţe şi nici nu înţelegea. Deşi a fost conceput de Duhul Sfânt, S-a născut ca un om cu totul obişnuit; fără a ţine seama de anume trăsături speciale pe care le avea, El era tot un om obişnuit. Înţelepciunea I-a sporit continuu, proporţional cu statura şi vârsta Lui, iar El a trecut prin fazele vieţii unui om obişnuit. În imaginaţia oamenilor, Isus nu a trăit nicio copilărie și nicio adolescenţă; El a început să trăiască viaţa unui om în vârstă de treizeci de ani de îndată ce S-a născut şi a fost crucificat după încheierea lucrării Sale. Probabil că nu a trecut prin fazele vieţii unui om obişnuit; nici nu mânca, nici nu se însoţea cu alţi oameni, iar oamenilor nu le era uşor să-L zărească. Probabil că El era o aberație, care i-ar fi speriat pe cei care L-ar fi văzut, pentru că era Dumnezeu. Oamenii cred că Dumnezeu, care vine în trup, cu siguranţă nu trăieşte ca un om normal; ei cred că El este curat fără să fie nevoit să Se spele pe faţă sau pe dinţi, pentru că este o persoană sfântă. Nu sunt acestea pur şi simplu concepţiile omului? Biblia nu consemnează viaţa lui Isus ca om, ci doar lucrarea Lui, dar aceasta nu dovedeşte că El nu a avut o umanitate normală sau că nu a trăit o viaţă umană normală înainte de vârsta de treizeci de ani. El Şi-a început în mod oficial lucrarea la vârsta de 29 de ani, dar nu poţi să-I ştergi întreaga viaţă ca om, înainte de acea vârstă. Biblia doar a omis acea perioadă din consemnările proprii; deoarece era viaţa Lui ca om obişnuit, şi nu perioada lucrării Lui divine, nu a fost nevoie să fie consemnată. Deoarece, înainte de botezul lui Isus, Duhul Sfânt nu a lucrat în mod direct, ci doar L-a menţinut în viaţa Lui ca pe un om obişnuit până în ziua în care Isus trebuia să-Şi îndeplinească lucrarea de slujire. Deşi era Dumnezeu întrupat, El a trecut prin procesul maturizării, aşa cum o face un om obişnuit. Acest proces de maturizare a fost omis din Biblie. A fost omis deoarece nu putea oferi niciun mare sprijin creşterii omului în viaţă. Perioada dinainte de botezul Său a fost una ascunsă, în care El nu a făcut niciun semn şi nicio minune. Numai după botezul lui Isus Şi-a început El toată lucrarea de răscumpărare a omenirii, lucrare care abunda de har, adevăr, iubire şi îndurare. Începutul acestei lucrări a fost tocmai şi începutul Epocii Harului; din acest motiv, a fost consemnat şi transmis până în prezent. A fost pentru a deschide o cale de ieşire şi de a duce totul la îndeplinire pentru ca toţi aceia din Epoca Harului să umble pe calea Epocii Harului şi pe cea a crucii. Deşi iese din însemnările omului, totul este real, cu excepţia faptului că, pe alocuri, se găsesc mici erori. Chiar şi aşa, nu se poate spune că aceste însemnări sunt neadevărate. Lucrurile sunt cu totul factuale, doar că scriindu-le, oamenii au comis greşeli. Sunt unii care vor spune că, dacă Isus a fost unul cu o umanitate normală şi obişnuită, cum de a fost El în stare să facă semne şi minuni? Cele patruzeci de zile de ispită pe care le-a trăit Isus sunt un semn miraculos, unul pe care un om obişnuit nu ar fi în stare să-l facă. Cele patruzeci de zile ale Lui de ispită au fost în natura lucrării Duhului Sfânt; atunci, cum se poate spune că nu există niciun strop de supranatural în El? Abilitatea Lui de a face semne şi minuni nu dovedeşte că a fost un om transcendent, şi nu unul de rând; este doar faptul că Duhul Sfânt a lucrat într-un astfel de om obişnuit ca El, făcând astfel posibil ca El să înfăptuiască minuni şi o lucrare și mai mare. Înainte ca Isus să-Şi facă lucrarea de slujire sau, cum spune Biblia, ca Duhul Sfânt să Se pogoare asupra Lui, Isus nu a fost decât un om obişnuit şi în niciun fel supranatural. Când Duhul Sfânt S-a pogorât asupra Lui, adică atunci când El Şi-a început lucrarea de slujire, a devenit plin de supranatural. În acest fel, omul ajunge să creadă că trupul întrupat al lui Dumnezeu nu are o umanitate normală şi, mai mult, crede greşit că Dumnezeu întrupat nu are nimic omenesc. În mod sigur, când Dumnezeu va veni pe pământ, lucrarea Lui şi tot ceea ce vede omul în El vor fi supranaturale. Ce vezi cu ochii tăi şi ce auzi cu urechile tale sunt toate supranaturale, deoarece lucrarea şi cuvintele Lui sunt de neînţeles şi de neatins pentru om. Dacă un lucru din ceruri este adus pe pământ, cum poate să fie altfel decât supranatural? Când tainele Împărăţiei cerurilor sunt aduse pe pământ, taine care sunt de neînţeles şi de neatins pentru om, care sunt prea minunate şi înţelepte – nu sunt toate supranaturale? Totuşi, ar trebui să ştii că, indiferent de cât de supranatural este, totul se desfăşoară în umanitatea Lui normală. Trupul întrupat al lui Dumnezeu este plin de umanitate; în caz contrar, El nu ar fi trupul întrupat al lui Dumnezeu. Isus a făcut multe minuni la vremea Lui. Ceea ce au văzut israeliţii din vremea aceea era plin de lucruri supranaturale; au văzut îngeri şi soli şi au auzit vocea lui Iahve. Nu au fost toate acestea supranaturale? Fără îndoială, astăzi există nişte duhuri rele care lucrează prin chestiuni supranaturale ca să-l înşele pe om; nu este decât o imitaţie din partea acestora pentru a înşela omul printr-o lucrare ce nu este făcută în prezent de Duhul Sfânt. Multe duhuri rele imită facerea minunilor şi vindecarea bolilor; acestea nu sunt decât lucrarea duhurilor rele, căci Duhul Sfânt nu mai face o astfel de lucrare în ziua de azi, şi toți aceia care imită lucrarea Duhului Sfânt din acel moment – sunt, într-adevăr, duhuri rele. Toată lucrarea desfăşurată în Israel pe atunci a fost o lucrare de natură supranaturală, numai că Duhul Sfânt nu lucrează acum astfel şi orice altă asemenea lucrare este fapta Satanei, tulburarea Satanei şi vine de la duhurile rele. Dar nu poţi spune că orice lucru supranatural vine de la duhurile rele – acest lucru ar depinde de epoca lucrării lui Dumnezeu. Gândeşte-te la lucrarea făcută de Dumnezeul întrupat în ziua de astăzi: ce aspect al acesteia nu este supranatural? Cuvintele Lui îţi sunt de neînţeles şi de neatins şi lucrarea pe care o face nu poate fi făcută de niciun om. Omul nu are cum să înţeleagă ceea ce înţelege El şi, în ceea ce priveşte cunoaşterea Lui, omul nu ştie de unde vine. Sunt unii care spun „Şi eu sunt obişnuit, la fel ca Tine, dar cum se face că nu ştiu ceea ce ştii Tu? Eu sunt mai în vârstă și mai bogat în experiență, însă cum poți Tu cunoaște ceea ce eu nu cunosc?” Toate acestea, în ceea ce-l priveşte pe om, sunt ceva ce omul nu poate atinge. Apoi, sunt cei care spun: „Nimeni nu știe de lucrarea care a fost îndeplinită în Israel; cum de Tu ştii? Nici măcar interpreţii Bibliei nu pot să ofere nicio explicaţie; cum de Tu ştii?ˮ Nu sunt toate acestea chestiuni ale supranaturalului? El nu a întâlnit nicio minune, totuşi, le ştie pe toate şi cuvintele Îi vin cu cea mai mare uşurinţă. Nu e acesta un lucru supranatural? Lucrarea Lui transcende ceea ce trupul poate să realizeze. Este inaccesibil gândirii oricărui om cu un trup de carne şi absolut de neimaginat pentru raţionamentul minţii omului. Cu toate că nu a citit niciodată Biblia, El înţelege lucrarea lui Dumnezeu în Israel. Şi, deşi stă pe pământ în timp ce vorbeşte, El vorbeşte despre tainele celui de-al treilea Cer. Când omul citeşte aceste cuvinte, va fi copleşit de acest sentiment: „Nu e aceasta limba celui de-al treilea Cer?ˮ Nu sunt toate acestea chestiuni care depăşesc ceea ce un om obişnuit e în stare să realizeze? Pe atunci, când Isus a suferit patruzeci de zile de post, nu a fost ceva supranatural? Dacă spui că patruzeci de zile de post sunt, în toate cazurile, un lucru supranatural, un act al duhurilor rele, atunci nu L-ai condamnat pe Isus? Înainte de a-Şi face lucrarea de slujire, Isus era ca un om obişnuit. Şi El S-a dus la şcoală; altfel, cum ar fi putut să înveţe să scrie şi să citească? Când Dumnezeu S-a întrupat, Duhul era ascuns în trup. Cu toate acestea, fiind un om obişnuit, a fost necesar ca El să treacă printr-un proces de creştere şi maturizare, şi abia după maturizarea abilităţii Sale cognitive şi nu înainte de a fi în stare să discearnă lucrurile, a putut El fi considerat un om de rând. A putut să-Şi facă lucrarea de slujire doar după maturizarea umanităţii Sale. Cum putea să-Şi facă lucrarea de slujire câtă vreme umanitatea Lui normală era încă imatură şi judecata Sa greşită? Cu siguranţă nu putea să se aştepte de la El să-Şi facă lucrarea de slujire la vârsta de şase sau şapte ani! De ce nu S-a manifestat Dumnezeu deschis când S-a întrupat la început? A fost pentru că umanitatea trupului Său era încă imatură; procesele cognitive ale trupului Său, cât şi umanitatea normală a acestui trup nu Îi aparţineau pe deplin. Din acest motiv, a fost absolut necesar ca El să fie în posesia unei umanități normale şi unei judecăți sănătoase a unui om obişnuit – până în punctul în care a fost suficient de înzestrat pentru a Se angaja în lucrarea în trup – înainte să poată să-Şi înceapă lucrarea. Dacă nu ar fi fost potrivit pentru sarcină, ar fi fost necesar ca El să continue să crească şi să Se maturizeze. Dacă Isus Şi-ar fi început lucrarea la vârsta de şapte sau opt ani, nu L-ar fi privit omul ca pe un copil minune? Nu L-ar fi crezut toţi oamenii un copil? Cine L-ar fi considerat convingător? Un copil de şapte sau de opt ani, care nu era mai înalt decât estrada în spatele căreia stătea – era El potrivit să predice? Înainte ca umanitatea normală să I se maturizeze, nu era pregătit pentru această sarcină. În ceea ce priveşte umanitatea Lui, care era încă imatură, o bună parte a lucrării era, pur şi simplu, de neatins. Lucrarea Duhului lui Dumnezeu în trup este, de asemenea, guvernată de principii proprii. Numai atunci când este înzestrat cu umanitatea normală poate să-Şi realizeze lucrarea şi să-Şi asume sarcina Tatălui. Numai atunci poate să-Şi înceapă lucrarea. În copilăria Lui, Isus pur şi simplu nu a putut înţelege nimic despre multe întâmplate în vremuri străvechi şi doar întrebându-i pe învățătorii din sinagogă a ajuns să înţeleagă. Dacă Şi-ar fi început lucrarea de îndată ce ar fi învăţat să vorbească, cum I-ar fi fost posibil să nu facă greşeli? Cum poate Dumnezeu să facă paşi greşiţi? Prin urmare, Şi-a început lucrarea doar după ce a fost în stare să lucreze; nu a făcut nicio lucrare înainte de a fi pe deplin capabil să o întreprindă. La vârsta de 29 de ani, Isus era deja destul de matur şi umanitatea Lui suficientă încât să întreprindă lucrarea pe care trebuia să o facă. Abia atunci a început Duhul Sfânt, care rămăsese ascuns timp de treizeci de ani, să Se reveleze şi Duhul lui Dumnezeu a început să lucreze în El în mod oficial. Pe atunci, Ioan se pregătise vreme de şapte ani ca să-I deschidă calea şi, după încheierea lucrării sale, a fost aruncat în închisoare. Atunci, povara a căzut în întregime asupra lui Isus. Dacă El ar fi întreprins lucrarea aceasta la vârsta de 21 sau de 22 de ani, într-o vreme în care umanitatea Sa încă avea lipsuri, când abia intrase în prima parte a maturităţii, şi existau multe lucruri pe care încă nu le înţelegea, atunci nu ar fi fost în stare să preia controlul. Pe atunci, Ioan îşi făcuse deja lucrarea de ceva timp înainte ca Isus să-Şi înceapă lucrarea, vreme la care El era deja de vârstă mijlocie. La vârsta aceea, umanitatea Lui normală era suficientă pentru a întreprinde lucrarea pe care trebuia să o întreprindă. Acum, Dumnezeu întrupat are, de asemenea, umanitate normală şi, deşi departe de a fi matură în comparaţie cu voi, această umanitate, aşa cum este, e deja suficientă să-Şi întreprindă lucrarea. Circumstanţele care înconjoară lucrarea de astăzi nu sunt complet identice cu acelea din vremea lui Isus. De ce a ales Isus pe cei doisprezece ucenici? Totul a fost în sprijinul lucrării Lui şi potrivit cu aceasta. Pe de o parte, a fost pentru a pune baza lucrării Lui în acel moment, în vreme ce, pe de cealaltă parte, a procedat la fel pentru lucrarea Sa din zilele ce aveau să urmeze. În concordanţă cu lucrarea din acea vreme, a fost voia lui Isus să aleagă pe cei doisprezece ucenici, deoarece era voia lui Dumnezeu Însuşi. El credea că ar trebui să aleagă pe cei doisprezece ucenici şi apoi să-i conducă să predice peste tot. Dar, astăzi, nu e nevoie de aceasta printre voi! Când Dumnezeu întrupat lucrează în trup, sunt multe principii şi multe chestiuni pe care omul pur şi simplu nu le înţelege; omul îşi foloseşte constant noţiunile ca să cerceteze sau să-I ceară lucruri excesive lui Dumnezeu. Totuşi, până în ziua de astăzi, mulţi oameni nu sunt deloc conştienţi de faptul că a lor cunoaştere constă doar din propriile noţiuni. Indiferent de epoca sau de locul în care Dumnezeu este întrupat, principiile pentru lucrarea Sa în trup rămân neschimbate. El nu poate deveni trup şi, totuşi, să transcendă trupul în lucrarea Sa; cu atât mai puţin Se poate întrupa şi, totuşi, să nu lucreze în cadrul umanităţii normale a trupului. În caz contrar, semnificaţia întrupării lui Dumnezeu s-ar dizolva în nimic, iar Cuvântul devenit trup ar deveni cu totul lipsit de sens. Mai mult decât atât, numai Tatăl din ceruri (Duhul) ştie de întruparea lui Dumnezeu, şi nimeni altul, nici măcar trupul Însuşi sau solii cerului. Astfel, lucrarea lui Dumnezeu în trup este cu atât mai normală şi mai în măsură să demonstreze că într-adevăr Cuvântul a devenit trup, iar trupul înseamnă un om normal şi obişnuit.

Unii ar putea să se întrebe: De ce trebuie să fie epoca inaugurată de Dumnezeu Însuşi? O fiinţă creată nu poate sta în locul Său? Voi toţi sunteţi conştienţi că Dumnezeu Se întrupează doar în scopul explicit de a introduce o nouă epocă şi, desigur, când va introduce o nouă epocă, o va fi încheiat pe cea anterioară, în acelaşi timp. Dumnezeu este Începutul şi Sfârşitul; El Însuşi e Cel care-Şi pune lucrarea în mişcare şi, astfel, El Însuşi trebuie să fie Cel care încheie epoca anterioară. Aceasta este dovada că El îl învinge pe Satana şi cucereşte lumea. De fiecare dată când El Însuși lucrează printre oameni, e începutul unei noi bătălii. Fără începutul noii lucrări, o încheiere a celei vechi, în mod natural, nu ar exista. Şi atunci când nu există nicio încheiere a celei vechi, aceasta e dovada că lupta cu Satana încă nu s-a sfârşit. Omul poate să se elibereze complet de sub domeniul Satanei şi să dobândească o nouă viaţă şi un nou început, numai dacă Dumnezeu Însuşi vine şi îndeplinește o nouă lucrare în mijlocul oamenilor. În caz contrar, omul va trăi pentru totdeauna în epoca veche şi sub vechea influenţă a Satanei. Cu fiecare epocă condusă de Dumnezeu, o parte a omului este eliberată şi, astfel, omul avansează împreună cu lucrarea lui Dumnezeu spre o nouă epocă. Biruinţa lui Dumnezeu înseamnă o biruință pentru toţi cei care Îl urmează. Dacă rasa fiinţelor omeneşti create ar fi însărcinată cu încheierea epocii atunci, fie din punctul de vedere al omului sau al Satanei, aceasta nu ar fi decât un act de împotrivire sau trădare faţă de Dumnezeu, nu unul de ascultare de Dumnezeu, iar lucrarea omului ar deveni o unealtă pentru Satana. Satana poate fi pe deplin convins, doar dacă omul Îl ascultă şi-L urmează pe Dumnezeu, într-o epocă introdusă de Dumnezeu Însuși, căci aceea este datoria unei fiinţe create. Şi astfel Eu spun că voi trebuie doar să ascultaţi şi să urmaţi şi că nimic în plus nu vi se cere. Aceasta este ceea ce se înţelege prin faptul că fiecare se ține de datoria lui şi îşi îndeplineşte rolul respectiv. Dumnezeu Îşi face singur lucrarea şi nu are nevoie ca omul să o facă în locul Său, şi nici nu participă la lucrarea fiinţelor create. Omul îşi îndeplineşte datoria şi nu participă la lucrarea lui Dumnezeu. Numai aceasta este ascultare şi dovada înfrângerii Satanei. După ce Dumnezeu Însuşi termină de introdus noua epocă, nu mai coboară să lucreze El Însuși în mijlocul omenirii. Doar atunci va păşi omul în mod oficial în noua epocă pentru a-şi face datoria şi a-şi îndeplini misiunea ca fiinţă creată. Acestea sunt principiile care guvernează lucrarea, pe care nimeni nu poate să le încalce. Doar lucrul în acest mod e logic şi rațional. Lucrarea lui Dumnezeu trebuie să fie făcută de Dumnezeu Însuşi. El este Cel care-Şi pune lucrarea în mişcare şi Cel care Şi-o încheie. El este Cel care plănuieşte lucrarea şi Cel care o gestionează şi, mai mult, El este Cel care aduce lucrarea la îndeplinire. Aşa cum se spune în Biblie, „Eu sunt Începutul și Sfârșitul; sunt Semănătorul și Secerătorul.ˮ Tot ceea ce ţine de lucrarea gestionării Sale e făcut de Dumnezeu Însuşi. El este Conducătorul planului de gestionare (planul mântuirii) de şase mii de ani; nimeni nu poate să facă lucrarea Lui în locul Său şi nimeni nu poate să-I încheie lucrarea, căci El este Cel care ţine totul în mâna Sa. De vreme ce a făcut lumea, El va conduce întreaga lume să trăiască în lumina Sa şi El va încheia, de asemenea, întreaga epocă, aducând astfel întregul Său plan la îndeplinire!

Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă (Selecții)

Numai cel care experimentează lucrarea lui Dumnezeu, crede cu adevărat în Dumnezeu Cuvântările lui Dumnezeu către întregul univers:A patra cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul univers: Cea de-a cincea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul Univers: Cea de-a şasea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul univers: Cea de-a şaptea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul Univers:A opta cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul univers: Cea de-a noua cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul Univers: A zecea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul univers: Cea de-a douăsprezecea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul univers: Cea de-a treisprezecea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul univers: Cea de-a paisprezecea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul univers: Cea de-a șaptesprezecea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul univers:Cea de-a optsprezecea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul Univers:A nouăsprezecea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul Univers:Cea de-a douăzecea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul Univers:A douăzeci și una cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul Univers: Cea de-a douăzeci și doua cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul Univers:A douăzeci și șasea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul univers: Cea de-a douăzeci și șaptea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul univers: Cea de-a două zeci și opta cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul Univers:A douăzeci și noua cuvântare Apariția lui Dumnezeu a adus o nouă eră Dumnezeu conduce destinul întregii omeniri Privind arătarea lui Dumnezeu întru judecata și mustrarea Sa Modul religios de slujire trebuie interzis În credința ta în Dumnezeu ar trebui să asculți de Dumnezeu Promisiunile către cei care au fost desăvârșiți Păcătoșii trebuie pedepsiți Cum să slujim Lui Dumnezeu în armonie cu voia Lui Cum să cunoşti realitatea Poruncile noii epoci Împărăția Milenară a sosit Ar trebui să știi că Dumnezeul practic este Dumnezeu Însuși Cunoscând lucrarea lui Dumnezeu astăzi Cele șapte tunete răsună – Prorocind că Evanghelia Împărăției se va răspândi în tot universul Diferența esențială dintre Dumnezeul întrupat și oamenii folosiți de Dumnezeu Credința în Dumnezeu ar trebui să se concentreze pe realitate, nu pe ritualuri religioase Numai cei ce cunosc lucrarea lui Dumnezeu de astăzi pot sluji lui Dumnezeu Cei care se supun lui Dumnezeu cu o inimă curată vor fi negreșit câștigați de Dumnezeu Totul se împlinește prin cuvântul lui Dumnezeu Numai iubirea față de Dumnezeu este credința adevărată în Dumnezeu O scurtă discuție despre „Împărăția Milenară a sosit” Cei care Îl iubesc pe Dumnezeu vor trăi veșnic în lumina Lui Ai revenit la viață? Toți cei care nu-L cunosc pe Dumnezeu sunt aceia care I se împotrivesc lui Dumnezeu Cele două întrupări încheie semnificația întrupării ​ Oare există Treimea? Experiențele lui Petru: cunoștințele sale despre mustrare și judecată Partea întâi Experiențele lui Petru: cunoștințele sale despre mustrare și judecată Partea a doua Experiențele lui Petru: cunoștințele sale despre mustrare și judecată Partea a treia Ce înțelegi atunci când vine vorba de Dumnezeu? Ce înseamnă să fii un om adevărat Ce știi despre credință? Nimeni care este din carne nu poate scăpa de ziua mâniei Mântuitorul S-a întors deja pe un „nor albˮ Lucrarea de răspândire a Evangheliei este și lucrarea de salvare a omului Lucrarea în Epoca Legii Povestea adevărată din spatele lucrării în Epoca Răscumpărării Ar trebui să știi cum a evoluat întreaga umanitate până în ziua de azi Partea întâi Ar trebui să știi cum a evoluat întreaga umanitate până în ziua de azi Partea a doua Referitor la apelative și identitate Partea Întâi Referitor la apelative și identitate Partea a doua Cum poate omul, care L-a definit pe Dumnezeu în concepțiile sale, să primească revelațiile lui Dumnezeu? Doar cei care Îl cunosc pe Dumnezeu și lucrarea Sa Îl pot mulțumi Diferența dintre lucrarea de slujire a Dumnezeului întrupat și datoria omului Dumnezeu este Domnul întregii creații Lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului Partea întâi Lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului Partea a doua Cunoașterea celor trei etape ale lucrării lui Dumnezeu este calea spre a-L cunoaște pe Dumnezeu Partea întâi Cunoașterea celor trei etape ale lucrării lui Dumnezeu este calea spre a-L cunoaște pe Dumnezeu Partea a doua Omenirea coruptă are mai multă nevoie de mântuirea lui Dumnezeu devenit trup Partea întâi Omenirea coruptă are mai multă nevoie de mântuirea lui Dumnezeu devenit trup Partea a doua Esența trupului locuit de Dumnezeu Lucrarea lui Dumnezeu și practica omului Partea Întâi Lucrarea lui Dumnezeu și practica omului Partea a doua Restaurarea vieții normale a omului și conducerea lui către o destinație minunată Partea întâi Restaurarea vieții normale a omului și conducerea lui către o destinație minunată Partea a doua Dumnezeu și omul vor intra în odihnă împreună Partea întâi Dumnezeu și omul vor intra în odihnă împreună Partea a doua Când veți vedea trupul spiritual al lui Isus va fi atunci când Dumnezeu va fi făcut din nou cerul și pământul Mulți sunt chemați, puțini sunt aleși Trebuie să cauți calea compatibilității cu Hristos Ești tu oare un adevărat credincios al lui Dumnezeu? Hristos înfăptuiește lucrarea judecății prin adevăr Știi? Dumnezeu a făcut un lucru minunat în rândul oamenilor Doar Hristos din zilele de pe urmă îi poate oferi omului calea vieții veșnice Ar trebui să pregătești o cantitate suficientă de fapte bune pentru destinația ta Cui îi ești credincios? Trei avertismente Este extrem de important să înțelegeți firea lui Dumnezeu Cum să Îl cunoașteți pe Dumnezeul de pe pământ Ar trebui să vă gândiți la faptele voastre Dumnezeu este sursa vieții omului Suspinul Celui Atotputernic Omul poate fi salvat numai în mijlocul gestionării lui Dumnezeu Numai cei desăvârșiți pot trăi o viață plină de sens Numai cei care-L cunosc pe Dumnezeu pot să fie martori pentru El Epoca Împărăției este Epoca Cuvântului A avea o fire neschimbată înseamnă a fi în vrăjmășie cu Dumnezeu Cum a ajuns Petru să-L cunoască pe Isus Esența lui Hristos este ascultare față de voința Tatălui ceresc Cum ar trebui să participi la misiunea ta viitoare? Cuvântările lui Dumnezeu către întregul univers Cea de-a șaisprezecea cuvântare Cuvântările lui Dumnezeu către întregul Univers Cea de-a unsprezecea cuvântare Succesul sau eșecul depind de cărarea pe care umblă omul Partea a doua Succesul sau eșecul depind de cărarea pe care umblă omul Partea întâi Cei care sunt incompatibili cu Hristos sunt cu siguranță potrivnici lui Dumnezeu Omul corupt este incapabil să-L reprezinte pe Dumnezeu Despre Biblie (2) (Fragmente) Despre Biblie (3) Taina întrupării (1) Partea Întâi Despre Biblie (1) Taina întrupării (1) Partea a doua Viziunea lucrării lui Dumnezeu (3) Partea a doua Viziunea lucrării lui Dumnezeu (3) Partea Întâi Ce perspectivă trebuie să aibă credincioșii Taina întrupării (2) Taina întrupării (4) Partea Întâi Taina întrupării (4) Partea a doua Este lucrarea lui Dumnezeu la fel de simplă cum și-o imaginează oamenii? Lucrarea și intrarea (1) Lucrarea și intrarea (7) Lucrarea și intrarea (10) Lucrarea și intrarea (3) Ar trebui să trăiești pentru adevăr întrucât crezi în Dumnezeu Despre destinație Lucrarea și intrarea (2) (Fragmente) Lucrarea și intrarea (5) (Fragmente) Lucrare și intrarea (4) (Fragmente) Lucrarea și intrarea (6) (Fragmente) Oare cei care nu învață și nu știu nimic nu sunt fiare? Un avertisment pentru cei care nu practică adevărul Fărădelegile îl vor conduce pe om în iad Lucrarea și intrarea (8) (Fragmente) Viziunea lucrării lui Dumnezeu (1) Adevărul lăuntric al lucrării de cucerire (2) Adevărul lăuntric al lucrării de cucerire (1) Lucrarea și intrarea (9) Cele zece decrete administrative care trebuie respectate de aleșii lui Dumnezeu în Epoca Împărăției Capitolul 15

0rezultat(e) de căutare

LECTURI