Dumnezeu face haine din piei pentru Adam și Eva

Geneza 3:20-21 Și Adam a numit-o pe soția lui Eva; pentru că ea era mama tuturor celor vii. Atât lui Adam cât și femeii lui, Eva, Iahve Dumnezeu le-a făcut haine de piei și i-a îmbrăcat.

În această imagine a: „Atât lui Adam cât și femeii lui, Eva, Iahve Dumnezeu le-a făcut haine de piei și i-a îmbrăcat,” ce fel de rol joacă Dumnezeu când este cu Adam și Eva? Sub ce rol apare Dumnezeu într-o lume cu doar două ființe umane? În rolul de Dumnezeu? Frați și surori din Hong Kong, vă rog să răspundeți. (În rolul de părinte.) Frați și surori din Coreea de Sud, în ce tip de rol credeți că apare Dumnezeu? (Cap al familiei.) Frați și surori din Taiwan, ce credeți? (Rolul unei persoane din familia lui Adam și a Evei, rolul de membru al familiei.) Unii dintre voi cred că Dumnezeu apare ca membru al familiei lui Adam și a Evei, în timp ce unii spun că Dumnezeu apare drept cap al familiei și alții spun ca un părinte. Toate acestea sunt foarte potrivite. Dar la ce vreau să ajung? Dumnezeu i-a creat pe acești doi oameni și i-a tratat ca tovarăși. Fiind singura lor rudă, Dumnezeu a avut grijă de traiul lor și de necesitățile lor de bază. Aici, Dumnezeu apare ca părinte a lui Adam și al Evei. În timp ce Dumnezeu face aceasta, omul nu vede cât de măreț este Dumnezeu; el nu vede supremația extremă a lui Dumnezeu, caracterul Lui misterios și nu vede în special mânia sau măreția Sa. Tot ceea ce vede el este umilința lui Dumnezeu, afecțiunea Sa, grija Sa pentru om și responsabilitatea și grija Sa față de el. Atitudinea și modul în care Dumnezeu i-a tratat pe Adam și Eva este asemănător cu modul în care părinții omenești își arată grija pentru propriii copii. De asemenea, este asemănător cu modul în care părinții omenești iubesc, au grijă și se preocupă de proprii fii și fiice – în mod real, vizibil și tangibil. În loc de a Se pune într-o poziție înaltă și măreață, Dumnezeu a folosit personal piei pentru a face îmbrăcăminte pentru om. Nu contează dacă această haină de blană a fost utilizată pentru a le acoperi modestia sau pentru a-i proteja de frig. Pe scurt, această haină folosită pentru a acoperi trupul omului a fost făcută personal de Dumnezeu cu propriile Sale mâini. Decât să o creeze doar prin puterea gândului sau prin metode miraculoase cum își imaginează oamenii, Dumnezeu făcuse în mod legitim ceva despre care omul crede că Dumnezeu nu putea și nu trebuia să facă. Acesta poate fi un lucru simplu pe care unii nici nu-l consideră demn de menționat, dar le permite, de asemenea, tuturor celor care Îl urmează pe Dumnezeu, dar care erau mai înainte plini de idei nedeslușite despre El, să înțeleagă mai bine autenticitatea și frumusețea Sa și să vadă natura Sa fidelă și umilă. Îi face pe oamenii insuportabil de aroganți care cred că ei sunt mari și tari să își plece capetele încrezute de rușine la vederea caracterului umil și autentic al lui Dumnezeu. Aici, aceste calități ale lui Dumnezeu le permit oamenilor și mai mult să vadă cât de minunat este El. Prin contrast, Dumnezeul uriaș, Dumnezeul minunat și Dumnezeul atotputernic din inimile oamenilor este atât de mic, de dezagreabil și incapabil să reziste nici măcar la o lovitură. Când vezi acest verset și auzi această poveste, te uiți de sus la Dumnezeu pentru că a făcut un asemenea lucru? Unii oameni s-ar putea să o facă, dar pentru alții va fi exact opusul. Ei se vor gândi că Dumnezeu este autentic și minunat și este exact caracterul autentic și frumusețea Lui care îi impresionează. Cu cât văd mai mult latura adevărată a lui Dumnezeu, cu atât mai mult pot aprecia adevărata existență a iubirii lui Dumnezeu, importanța lui Dumnezeu în inimile lor și modul în care El le stă alături în orice moment.

În acest stadiu, ar trebui să legăm discuția noastră de prezent. Dacă Dumnezeu a putut să facă aceste diferite lucruri minore pentru oamenii pe care i-a creat de la bun început, chiar anumite lucruri la care oamenii nu ar îndrăzni să se gândească sau să se aștepte, atunci ar putea El să facă asemenea lucruri pentru oamenii de astăzi? Unii oameni spun: „Da!” De ce? Deoarece esența lui Dumnezeu nu este falsă, frumusețea Sa nu este falsă. Deoarece esența lui Dumnezeu există cu adevărat și nu este ceva adăugat de alții și cu siguranță nu este ceva ce se modifică odată cu schimbările timpului, locului și epocilor. Caracterul autentic și frumusețea lui Dumnezeu pot fi cu adevărat scoase la iveală făcând un lucru pe care oamenii îl consideră neremarcabil și nesemnificativ, un lucru atât de mic încât oamenii nici nu se gândesc că El l-ar face vreodată. Dumnezeu nu este arogant. Nu există exagerare, deghizare, mândrie sau aroganță în firea și esența Sa. El nu Se laudă niciodată, în schimb le iubește, le îngrijește, le conduce și Se preocupă de ființele umane pe care le-a creat cu fidelitate și sinceritate. Indiferent cât de mult din aceasta pot oamenii aprecia, simți sau vedea, Dumnezeu face negreșit aceste lucruri. Cunoașterea faptului că Dumnezeu are o astfel de esență ar afecta iubirea oamenilor pentru El? Le-ar influența frica de Dumnezeu? Sper ca atunci când vei înțelege adevărata latură a lui Dumnezeu vei deveni mai apropiat de El și vei putea să apreciezi cu adevărat iubirea și grija Sa pentru omenire și, în același timp, să îți și dai inima lui Dumnezeu și să nu mai ai suspiciuni sau dubii față de El. Dumnezeu face în tăcere totul pentru om, totul în liniște prin sinceritatea, fidelitatea și iubirea Lui. Dar El nu are niciodată regrete sau neliniște privind tot ceea ce face, nici nu are nevoie ca cineva să-L răsplătească în vreun fel și nici nu are intenții de a obține ceva vreodată de la omenire. Singurul scop pentru tot ceea ce a făcut El vreodată este ca să poată primi adevărata credință și iubire a omenirii.

– Cuvântul, Vol. 2: Despre a-L cunoaște pe Dumnezeu, „Lucrarea lui Dumnezeu, firea lui Dumnezeu și Dumnezeu Însuși (I)”