Prima practică pentru urmărirea adevărului: renunțarea

Renunțarea la barierele dintre cineva și Dumnezeu și la ostilitatea sa față de Dumnezeu

I. Renunțarea la noțiunile și închipuirile cuiva despre Dumnezeu: Renunțarea la noțiunile și închipuirile cuiva despre lucrarea lui Dumnezeu

Discutăm de ceva vreme despre primul element important din practicarea urmăririi adevărului, și anume „renunțarea”. Data trecută am avut părtășie despre cel de-al treilea element referitor la „renunțare” – renunțarea la barierele dintre cineva și Dumnezeu și la ostilitatea sa față de Dumnezeu – acesta fiind un conținut complet nou. Nu există un singur aspect al acestui conținut; el include multe elemente și o mulțime de conținuturi. Aceste conținuturi sunt ceea ce experimentează oamenii pe parcursul lucrării lui Dumnezeu și sunt direct legate de viețile lor și de ceea ce urmăresc ei, prin urmare, primul aspect despre care trebuie într-adevăr să avem părtășie se referă la noțiunile și închipuirile oamenilor despre Dumnezeu. Acesta este un subiect pe care oamenii nu-l pot evita în timp ce merg pe calea credinței în Dumnezeu. Am avut părtășie data trecută despre o parte din acest conținut. Să ne spună cineva despre ce am avut părtășie mai exact. (Data trecută, Dumnezeu a avut părtășie despre renunțarea la barierele dintre cineva și Dumnezeu și la ostilitatea sa față de Dumnezeu. Mai întâi, Dumnezeu a expus noțiunile și închipuirile pe care le avem despre lucrarea Sa. De exemplu, avem noțiuni și închipuiri despre ziua lui Dumnezeu și, de asemenea, credem că lucrarea Sa este de-a dreptul supranaturală și că, atât timp cât Duhul Sfânt lucrează și îi mișcă pe oameni, aceștia vor fi în stare să rezolve orice probleme, iar firile lor corupte vor fi transformate. În timp ce a expus aceste noțiuni și închipuiri, Dumnezeu ne-a spus că rezultatul pe care intenționează să-l obțină în lucrarea Sa este cel de a-Și lucra cuvintele în noi astfel încât, atunci când ni se întâmplă lucruri în viața de zi cu zi, să fim capabili să practicăm conform cuvintelor Sale și adevărurilor-principii – aceasta este cerința lui Dumnezeu pentru fiecare dintre noi.) Cine mai poate adăuga ceva? (Dumnezeu a avut părtășie data trecută și despre convingerea oamenilor că El dă verdicte în ceea ce îi privește pe baza manifestărilor lor temporare și, de asemenea, că prin respectarea reglementărilor exterioare și prin comportamente exterioare bune, Îl mulțumesc pe Dumnezeu și pot dobândi mântuirea – toate acestea sunt noțiuni și închipuiri ale oamenilor. De asemenea, când sunt slabi sau dezvăluie răzvrătire și corupție, oamenii cred că Dumnezeu îi va disciplina și îi va pedepsi – și aceasta este o noțiune și o închipuire. Din expunerea de către Dumnezeu a acestor noțiuni și închipuiri ale oamenilor, am înțeles că dorința Lui nu este să ne comportăm bine la exterior, nici să respectăm anumite practici și reglementări exterioare. În schimb, El speră să fim capabili să căutăm adevărurile-principii și să intrăm în adevărul-realitate atunci când ni se întâmplă lucruri.) Toată lumea are aceste noțiuni și închipuiri în diferite măsuri, nu-i așa? (Da.) Înainte de a începe să urmărească adevărul sau când nu înțeleg adevărul și nu l-au dobândit încă, oamenii au tendința de a folosi aceste noțiuni și închipuiri pentru a face presupuneri despre felul în care lucrează Dumnezeu sau pentru a trage concluzii pripite despre modul în care va lucra El. Totodată, au tendința de a folosi aceste presupuneri pentru a da verdicte despre ei înșiși, despre finalul lor și despre posibilitatea ca ei să fie binecuvântați sau să sufere nenorociri în viitor. Prin urmare, pe parcursul urmăririi adevărului de către oameni, aceste noțiuni și închipuiri au devenit în mare măsură obstacole în calea acceptării lucrării lui Dumnezeu, a urmăririi și a dobândirii adevărului de către aceștia. Altfel spus, dacă nu pot renunța la aceste noțiuni și închipuiri, considerându-le mereu motivația și cauza lor principală de a crede în Dumnezeu și a-L urma, atunci aceste noțiuni și închipuiri îi vor împiedica în mare măsură să urmărească și să dobândească adevărul. Și, în cele din urmă, își pot folosi noțiunile și închipuirile doar pentru a-și determina valoarea, identitatea și statutul propriu înaintea lui Dumnezeu și pentru a determina ce fel de tratament vor putea primi în casa lui Dumnezeu, care va fi destinația lor, ce binecuvântări vor câștiga în viitor, câtă autoritate vor avea, câte orașe vor guverna și dacă vor fi un stâlp sau un pilon principal în Ceruri sau cât de mult pot câștiga în această viață și cât de mult vor putea câștiga în lumea ce va veni. Întrucât aceste noțiuni și închipuiri implică viața oamenilor și ceea ce urmăresc aceștia, ele influențează căile pe care merg oamenii și, desigur, le influențează și finalul ultim și destinația. Oamenii trăiesc și urmăresc prin prisma noțiunilor și închipuirilor lor, astfel, în mod inevitabil, ei văd, judecă și iau decizii în legătură cu orice pe baza acestor noțiuni și închipuiri. Prin urmare, indiferent de modul în care Dumnezeu oferă adevărul și le spune oamenilor ce păreri ar trebui să aibă și calea pe care ar trebui să o urmeze, atât timp cât oamenii nu renunță la noțiunile și închipuirile lor, vor continua să trăiască în conformitate cu ele și acestea vor deveni în mod natural viața oamenilor și legile prin care ei supraviețuiesc, și vor deveni în mod inevitabil căile și metodele prin care oamenii se confruntă cu tot felul de evenimente și lucruri. Odată ce noțiunile și închipuirile oamenilor devin principiile și criteriile conform cărora aceștia privesc oamenii și lucrurile, se comportă și acționează, atunci, indiferent cât de mult cred în Dumnezeu sau cum urmăresc și indiferent cât de multe greutăți suferă sau cât de mare preț plătesc, totul va fi zadarnic. Atât timp cât cineva trăiește conform noțiunilor și închipuirilor sale, această persoană I se împotrivește lui Dumnezeu și Îi este potrivnic; ea nu are o supunere adevărată față de mediile pregătite de Dumnezeu sau față de cerințele Sale. În cele din urmă, atunci, finalul său va fi unul foarte tragic. Dacă tu crezi în Dumnezeu de mulți ani și te-ai consumat pentru El, alergând peste tot și plătind un preț mare, dar punctul de plecare și sursa a tot ceea ce faci sunt propriile tale noțiuni și închipuiri, atunci tu nu-L accepți și nu I te supui cu adevărat lui Dumnezeu. Indiferent dacă aceste noțiuni și închipuiri provin din cărți, din societate sau din dorințele și interesele tale personale, pe scurt, atât timp cât sunt noțiuni și închipuiri, ele nu sunt adevărul; și atât timp cât nu sunt adevărul, sunt potrivnice adevărului, fiind o piedică în calea acceptării adevărului de către oameni și un dușman al lui Dumnezeu și al adevărului. Prin urmare, atât timp cât trăiești conform noțiunilor și închipuirilor tale, vei evalua și vei privi totul pe baza acestor noțiuni și închipuiri și, din cauza lor, te vei răzvrăti cu siguranță până la urmă împotriva mediilor pe care le pregătește Dumnezeu pentru tine și împotriva îndrumării sau suveranității Sale asupra ta. Pe scurt, nu există o acceptare și o supunere adevărată aici. De ce? Pentru că, indiferent câte greutăți înduri sau cât de mare este prețul pe care îl plătești, atât timp cât trăiești conform noțiunilor și închipuirilor tale, greutățile pe care le înduri și prețul pe care îl plătești nu sunt în conformitate cu adevărurile-principii și nu au nimic de-a face cu adevărul; se poate spune că greutățile pe care le suferi și prețul pe care îl plătești se bazează pe noțiuni și închipuiri umane și pe preferințele tale, având scopul de a-ți satisface dorințele trupești și de a satisface anumite scopuri ale tale. Este exact precum ceea ce a fost manifestat de Pavel: a muncit mult și a alergat mult, predicând Evanghelia în cea mai mare parte a Europei, dar, indiferent câte greutăți a suferit și cât de mare preț a plătit sau cât de mult a alergat, nu a avut niciodată gânduri și puncte de vedere care să fie în acord cu adevărul, nu a acceptat niciodată adevărul și nu a avut niciodată atitudinea și experiența reale ale supunerii față de Dumnezeu – a trăit întotdeauna prin prisma propriilor sale noțiuni și închipuiri. Care erau noțiunea și închipuirea lui specifice? Faptul că, după ce ar fi terminat de alergat și de luptat lupta cea bună, îi era pregătită o cunună a dreptății – acestea erau noțiunea și închipuirea lui Pavel. Care a fost baza teoretică specifică a noțiunii și închipuirii sale? Că Dumnezeu va determina finalul unei persoane în funcție de cât a alergat, de prețul pe care l-a plătit și de câte greutăți a suferit. Tocmai pe o astfel de bază teoretică a noțiunii și închipuirii sale, Pavel a pornit fără să știe pe calea antihriștilor. Ca urmare, când a ajuns la capătul drumului, nu a avut niciun fel de înțelegere cu privire la comportamentul și manifestările sale de împotrivire față de Dumnezeu sau la esența sa de împotrivire față de Dumnezeu, cu atât mai puțin vreo pocăință. El încă se agăța de noțiunea și închipuirea lui inițiale în timp ce credea în Dumnezeu și nu numai că nu avea nici cea mai mică supunere adevărată față de Dumnezeu, ci, dimpotrivă, credea că era chiar mai îndreptățit să primească în schimb de la Dumnezeu un final și o destinație bune. „În schimb” este un mod frumos și civilizat de a spune lucrurile, dar, de fapt, nu era un schimb, nici măcar o tranzacție – el Îi cerea direct lui Dumnezeu aceste lucruri, chiar le pretindea de la El. Cum le-a pretins de la Dumnezeu? Exact cum a spus: „Mi-am sfârșit alergarea, am luptat lupta cea bună – cununa dreptății este acum a mea. Aceasta este ceea ce merit și ceea ce dumnezeu ar trebui să-mi dea pe bună dreptate.” Calea urmată de Pavel a fost o cale de împotrivire față de Dumnezeu, care l-a condus la distrugere, iar finalul care i s-a întâmplat a fost pedeapsa. Acest lucru a fost inseparabil de noțiunea și închipuirea sa despre Dumnezeu. S-a agățat mereu cu încăpățânare de noțiunea și închipuirea lui; a lăsat deoparte și a ignorat spusele lui Dumnezeu, adevărurile – calea vieții – oferite oamenilor de către Dumnezeu, chiar adoptând o atitudine de dispreț și sfidare și nici măcar nu a recunoscut sau nu a acceptat faptul că Isus Hristos era întruparea lui Dumnezeu. Când a ajuns la capătul drumului, tot s-a agățat cu încăpățânare, ca înainte, de noțiunea și închipuirea sa și a continuat să se opună lui Dumnezeu, îndreptându-se în cele din urmă către finalul inevitabil al distrugerii. Prin urmare, pe parcursul credinței în Dumnezeu, dacă oamenii sunt capabili să renunțe la toate diversele lor emoții negative și să renunțe la unele lucruri din viața reală care îi împiedică să urmărească adevărul, dar nu pot să renunțe la barierele dintre ei și Dumnezeu sau la ostilitatea lor față de Dumnezeu, acesta va fi un lucru foarte regretabil și tragic și, în cele din urmă, vor primi același final de a fi pedepsiți, așa cum a fost Pavel. Acest lucru este sigur și dincolo de orice îndoială. Prin urmare, în practicarea „renunțării”, elementul „renunțarea la barierele dintre cineva și Dumnezeu și la ostilitatea sa față de Dumnezeu” este esențial, este cel mai important și nu poate fi trecut cu vederea. Iată ce trebuie să examinezi adesea: în relația ta cu Dumnezeu și în timp ce experimentezi lucrarea Sa, ce noțiuni și închipuiri pe care încă le ai nu sunt în acord cu adevărul, cu dorințele lui Dumnezeu sau cu cerințele Sale și stau între tine și Dumnezeu. Ar trebui să le examinezi, să le compari cu ale lui Dumnezeu cuvinte și apoi să renunți la ele. Scopul renunțării nu este acela de a trece printr-un proces, ci de a accepta adevărul, de a accepta în această privință adevărurile-principii pe care Dumnezeu le-a prezentat oamenilor, de a folosi aceste adevăruri-principii pentru a-ți înlocui noțiunile și închipuirile și pentru a schimba perspectiva din spatele a ceea ce urmărești, precum și direcția a ceea ce urmărești, astfel încât să poți fi compatibil cu Dumnezeu în viața ta și pe parcursul urmării lui Dumnezeu, în loc să fii compatibil cu noțiunile și închipuirile tale. Lucrarea lui Dumnezeu este aceea de a rezolva noțiunile și închipuirile oamenilor, iar El le oferă adevărul pentru a le remedia noțiunile și închipuirile. Rezolvându-le noțiunile și închipuirile, Dumnezeu le îngăduie să aibă gânduri, opinii, puncte de vedere și perspective corecte pentru a aborda fiecare mediu pregătit de El și pentru a aborda fiecare chestiune cu care se confruntă ei în viață. Dumnezeu Își face lucrarea și le oferă oamenilor adevărul prin cuvintele Sale nu pentru a le împlini noțiunile și închipuirile, ci pentru a le contracara și, în cele din urmă, pentru a le da posibilitatea să renunțe la noțiunile și închipuirile lor și să obțină cunoașterea lui Dumnezeu.

D. Convingerea oamenilor că lucrarea lui Dumnezeu le poate schimba calibrul, instinctele, personalitățile și așa mai departe

Am avut anterior părtășie despre unele dintre noțiunile și închipuirile oamenilor în legătură cu lucrarea lui Dumnezeu. Pe lângă acestea, ei au și alte noțiuni și închipuiri despre lucrarea lui Dumnezeu la care ar trebui să renunțe pe parcursul urmăririi adevărului. De exemplu, oamenii cred că, după ce acceptă lucrarea lui Dumnezeu, dacă sunt capabili să urmărească adevărul, vor fi complet transformați și că, odată ce au cuvintele lui Dumnezeu drept viața lor, vor avea o viață complet nouă și vor renaște ca o persoană nouă. După părerea lor, calibrul li se va îmbunătăți și instinctele li se vor schimba și ele într-o oarecare măsură, așa încât li se vor întâmpla deseori lucruri la care nu s-ar aștepta niciodată. Cu alte cuvinte, nu doar că vor fi capabili să facă lucruri care le depășesc calibrul și instinctele, dar vor putea și să le facă fără niciun efort și fără nicio problemă. Mai mult, pe durata credinței în Dumnezeu, unii oameni chiar simt adesea că, de când au început să urmărească adevărul, personalitatea și temperamentul lor s-au îmbunătățit, ochii le sunt mai luminoși decât înainte și auzul le este mai bun decât înainte. Din când în când, se privesc în oglindă și simt că devin tot mai mult ca niște îngeri; simt că sunt din ce în ce mai frumoși și mult mai însuflețiți decât oricând. Ba chiar unii oameni simt că unele dintre obiceiurile lor de viață s-au schimbat și că tiparele vieții lor sunt diferite – în trecut, dacă mergeau la culcare prea târziu, căscau fără încetare, dar de când au început să urmărească adevărul, aceste reacții au dispărut, iar ei consideră că acest lucru este chiar miraculos. În noțiunile și închipuirile lor, oamenii cred că, odată ce încep să urmărească adevărul, Dumnezeu va face o anumită lucrare asupra lor, așa încât să cunoască transformări neașteptate. Aceasta include o îmbunătățire peste noapte a calibrului lor – vor trece de la a avea un calibru mediocru sau foarte slab la a fi extrem de perspicace, capabili și experimentați, devenind persoane cu înțelepciune și calibru, iar sfera gândirii lor va fi și ea înălțată. Când încep să creadă în Dumnezeu și decid să urmărească adevărul, oamenii au închipuiri extravagant de exagerate și nerealiste despre urmărirea adevărului; pe scurt, niciuna dintre ele nu se conformează cu adevărat realității. Ei cred că, atât timp cât urmăresc adevărul, multe aspecte ale lor vor fi îmbunătățite și vor face un salt înainte și că, în unele domenii, chiar vor depăși oamenii obișnuiți. Prin urmare, unii își iau nume precum Lyu Chao, Ma Chao sau Niu Chao. Aceste nume se referă la depășirea măgarilor, a cailor și, respectiv, a taurilor – adică la a fi capabili să alerge mai repede decât un cal și la a avea mai multă putere decât un măgar sau un taur. În general, măgarii sunt foarte puternici când vine vorba să tragă obiecte, caii au picioare foarte puternice, iar taurii sunt foarte rezistenți, așa că acești oameni își iau nume precum Lyu Chao, Ma Chao și Niu Chao. Vezi, aceștia acordă o atenție specială numelor pe care le aleg. Din numele pe care oamenii și le aleg singuri, se poate observa că au o înțelegere proprie privind lucrarea lui Dumnezeu; din păcate, această înțelegere nu este în conformitate cu adevărul și nu este pozitivă – este o noțiune și o închipuire a oamenilor. Indiferent dacă această noțiune și această închipuire sunt denaturate sau extreme, pe scurt, sunt în contradicție cu faptele și cu adevărul; sunt foarte deșarte și se referă la lucruri supranaturale. Principiul prin care Dumnezeu lucrează asupra oamenilor este următorul: indiferent ce fel de calibru au oamenii sau ce fel de capacitate de a lucra sau abilitate de a se ocupa de lucruri au, indiferent care sunt instinctele lor înnăscute și indiferent de personalitatea, obiceiurile, tiparele de viață, interesele și hobby-urile lor sau chiar de sexul lor, pe scurt, lucrarea lui Dumnezeu este menită să obțină rezultatul de a le da posibilitatea să înțeleagă și să accepte adevărul, să se supună adevărului și apoi să intre în adevărul-realitate pe baza calibrului lor inerent, a instinctelor, personalității, obiceiurilor, tiparelor lor corecte de viață, precum și a intereselor și hobby-urilor lor legitime și așa mai departe. Așadar, pe ce bază se obține acest rezultat? Se obține pe baza capacității oamenilor de a înțelege și a pricepe adevărul și pe baza faptului că au o umanitate normală. Nu se obține pe baza unei așa-zise umanități înălțate, nici pe baza unei umanități supranaturale. Prin urmare, indiferent despre care aspecte ale adevărului avem părtășie, toate acestea au rolul de a-ți da posibilitatea să le pătrunzi pe baza faptului că ai o umanitate normală și capacitatea de a înțelege adevărul. Cu toate acestea, noțiunile și închipuirile oamenilor sunt exact contrariul. Oamenii cred că rezultatul obținut asupra lor de lucrarea lui Dumnezeu și de exprimarea adevărului de către El se împotrivește calibrului și instinctelor lor inerente și, de asemenea, se împotrivește personalității, obiceiurilor, intereselor și hobby-urilor lor. Ei speră adesea că li se va întâmpla vreun miracol, că li se va întâmpla ceva supranatural sau ceva neașteptat și dincolo de calibrul și de instinctele lor, în loc să depună efort pentru a căuta adevărul într-o manieră pragmatică. Ce dovedește acest fapt? Nu cumva că oamenii consideră urmărirea adevărului ca pe ceva care este chiar supranatural și lipsit de conținut? Nu cumva că oamenii consideră că modurile în care Dumnezeu lucrează asupra lor sunt chiar supranaturale și lipsite de conținut? (Ba da.) Oamenii speră adesea că vor avea un calibru cu atât mai mare cu cât urmăresc mai mult adevărul sau că, după ce vor asculta multe predici și vor accepta și înțelege o mare parte din adevăr, calibrul lor va fi mai mare decât înainte. Acestea sunt noțiuni și închipuiri, nu-i așa? (Da.) Să luăm ca exemplu învățarea unei profesii: când studiai la școală, dacă voiai să stăpânești o profesie, trebuia să înveți pe de rost cunoștințele despre aceasta și să studiezi din zori și până seara, petrecându-ți timpul liber depunând eforturi pentru a le învăța. De când ai început să crezi în Dumnezeu, ai impresia că, atât timp cât Duhul Sfânt lucrează, calibrul oamenilor va fi îmbunătățit, iar ei se vor transforma și vor fi altfel decât erau înainte. Așadar, ajungi la concluzia că, indiferent cum lucrează Dumnezeu, trebuie doar să cooperezi și nu este nevoie să depui eforturi pentru a urmări adevărul și a deprinde cunoștințe profesionale; este suficient să-ți faci datoria – vei face totuși progrese crezând în Dumnezeu în acest fel. Nu așa își închipuie oamenii? (Ba da.) Spune-Mi, este aceasta modalitatea corectă de a urmări? Poate urmărirea în acest mod să ducă la o transformare adevărată? (Nu, nu poate.) Este imposibil să existe o transformare. De exemplu, unii oameni cred că, pentru a cânta bine, trebuie să exerseze din zori și până seara, să fure tehnicile altora și să asculte tot felul de cântece pentru a învăța din calitățile altora, acesta fiind singurul mod în care pot avea realizări. În schimb, potrivit unora, cântatul depinde de talent; ei cred că, dacă o persoană are darul de a cânta și dacă îi place să cânte, atunci va putea să cânte bine, iar dacă cineva nu are darul sau plăcerea de a cânta, atunci va trebui să se bazeze pe a fi mișcat de către Duhul Sfânt pentru a cânta bine, pentru a cânta cu emoție, așa încât alții să-l asculte cu plăcere. În consecință, majoritatea oamenilor au mereu acest tip de iluzie; se bazează pe Duhul Sfânt pentru a-i mișca, altfel nu vor deschide gura să cânte. Acestea sunt noțiuni și închipuiri, nu-i așa? Unii oameni cred că nu este nevoie să depună atât de mult efort pentru a deprinde cunoștințe profesionale și că, atât timp cât urmăresc adevărul, Dumnezeu va lucra și că este inutil și zadarnic să facă acele sacrificii fără rost. Ei cred că, de îndată ce lucrează Dumnezeu, este de mai mult folos decât orice efort depus de oameni, așa că atât timp cât oamenii își îndeplinesc îndatoririle cu sinceritate și sunt dispuși să-și dedice inima lui Dumnezeu, Duhul Sfânt va lucra asupra lor, iar calibrul și abilitățile le vor fi înălțate numaidecât, dincolo de sfera umanității normale – vor putea să înțeleagă lucruri care nu aveau sens pentru ei anterior și, chiar dacă înainte nu puteau citi nici măcar două rânduri de text deodată, vor fi capabili să citească zece rânduri deodată și să le memoreze pe toate după ce încep să creadă în Dumnezeu. Dar, oricât de mult se instruiesc, tot nu pot realiza acest lucru, așa că se întreabă: „Oare Dumnezeu nu-mi acordă har? Nu sunt destul de muncitor și destul de sincer în îndeplinirea datoriei mele?” Așa stau lucrurile? (Nu.) Crezi că, cu cât reușești mai mult să atingi ceea ce este supranatural, să-ți depășești gama calibrului și abilităților, cu atât se dovedește mai mult că aceasta este lucrarea lui Dumnezeu; că, dacă sinceritatea și voința ta de a coopera devin din ce în ce mai mari, atunci Dumnezeu va lucra în tine din ce în ce mai mult, iar abilitățile și calibrul tău vor deveni din ce în ce mai mari. Nu este aceasta o noțiune și o închipuire pe care o au oamenii? (Ba da.) Sunteți în mod special înclinați să gândiți în acest fel? (Da.) Care este rezultatul gândirii în acest fel? Nu este întotdeauna eșecul și absența materializării? Unii oameni chiar devin negativi, spunând: „I-am oferit lui Dumnezeu cea mai mare sinceritate a mea, de ce El nu-mi acordă un calibru bun? De ce nu-mi dă abilități supranaturale? De ce încă sunt mereu slab? Calibrul meu nu s-a îmbunătățit, nu pot vedea nimic clar și devin confuz atunci când mă confrunt cu aspecte complexe. A fost așa înainte, de ce încă este la fel și acum? În plus, în îndeplinirea datoriei mele și în rezolvarea problemelor, de ce nu pot niciodată să-mi transcend trupul? Înțeleg unele doctrine, dar, cu toate acestea, nu pot vedea lucrurile clar, rămân indecis când vine vorba de tratarea problemelor și încă nu mă ridic la nivelul celor care au un calibru înalt. Capacitatea mea de lucru este, de asemenea, slabă, iar îndeplinirea datoriei mele nu este eficientă. Calibrul meu nu s-a îmbunătățit deloc! Ce se întâmplă? Oare sinceritatea mea față de Dumnezeu nu este suficientă? Sau Dumnezeu nu mă place? Care îmi sunt deficiențele?” Unii oameni caută diverse motive și au încercat multe abordări pentru a schimba acest fapt, cum ar fi să asculte mai multe predici, să memoreze mai multe din cuvintele lui Dumnezeu, să scrie mai multe note de devoțiune spirituală, precum și să-i asculte mai mult pe oamenii care au părtășie despre adevăr și să caute mai mult, dar rezultatul final este tot dezamăgitor. Calibrul și capacitatea lor de lucru rămân ca înainte, fără nicio îmbunătățire, deși cred în Dumnezeu de trei-cinci ani. Apoi se uită cu atenție la personalitatea lor și constată că încă sunt la fel de lași ca înainte, la fel de greoi ca o vacă bătrână sau că încă au o personalitate nerăbdătoare, ocupându-se de toate lucrurile în mod frenetic – nu s-a produs nicio transformare! Alții observă că, în ultima vreme, interesele și hobby-urile lor nu par să se fi schimbat și că unele dintre defectele, obiceiurile și neajunsurile lor nu s-au schimbat nici ele. Alții, cărora le place să se culce târziu și să se trezească târziu, observă că și aceste obiceiuri de viață rămân neschimbate. Prin urmare, se întreabă cu toții: „Ce se întâmplă? Este posibil ca Duhul Sfânt să nu lucreze asupra mea? M-a abandonat Dumnezeu? Oare Dumnezeu nu este mulțumit de mine? Merg pe calea greșită? Este greșit modul în care urmăresc? Nu m-am implicat suficient în îndeplinirea datoriei mele? Prețul pe care l-am plătit nu este suficient?” Caută tot felul de motive, dar tot ajung să nu aibă niciun rezultat. Care este motivul pentru lipsa lor de rezultate? (Motivul este că au trăit mereu în propriile noțiuni și închipuiri. Au impresia că, după ce cred în Dumnezeu, atât timp cât sunt sinceri față de El, calibrul și capacitatea lor de a lucra se vor îmbunătăți imediat ce lucrează Dumnezeu – astfel de idei provin din noțiunile și închipuirile lor.) Noțiunile și închipuirile oamenilor decid scopurile și metodele urmăririi lor, căile pe care merg și, în cele din urmă, decid ceea ce câștigă ei și finalurile lor. Ce vor câștiga oamenii dacă au astfel de noțiuni și închipuiri? Vor câștiga oare adevărul? Vor câștiga o credință adevărată în Dumnezeu și o dragoste adevărată față de El? Vor câștiga o supunere adevărată față de Dumnezeu? (Nu.) Nu vor câștiga niciunul dintre aceste lucruri.