Anexă: Adevăruri suplimentare în răspândirea Evangheliei

Tema discutată în cele câteva adunări anterioare a fost despre îndeplinirea cum se cuvine a îndatoririlor și am clasificat îndatoririle pe care ar trebui să le îndeplinească oamenii, precum și personalul. Care sunt categoriile specifice? (Prima categorie este personalul care răspândește Evanghelia, a doua categorie îi include pe conducătorii și lucrătorii de diverse ranguri din biserică, a treia categorie cuprinde personalul care îndeplinește diverse îndatoriri speciale, a patra categorie este formată din cei care îndeplinesc îndatoriri obișnuite, a cincea categorie îi implică pe cei care îndeplinesc îndatoriri în timpul lor liber, iar a șasea categorie se referă la cei care nu îndeplinesc îndatoriri.) În total, sunt șase categorii. Ultima dată, am discutat despre prima categorie, care se referă la principiile și adevărurile care au legătură cu datoria de răspândire a Evangheliei, implicând subiecte din toate aspectele răspândirii Evangheliei, inclusiv puncte de atenție, principii și adevăruri relevante și domenii cu privire la care oamenii ar trebui să fie precauți, precum și erori și denaturări comune care apar în procesul de îndeplinire a acestei datorii. După ce ascultați o predică pe o anumită temă, puteți rezuma principalele puncte ale acesteia? Dacă puteți să înțelegeți conținutul esențial al unei teme, să vă gândiți serios la adevărurile aferente, apoi, treptat, în timpul îndeplinirii datoriei voastre, să le transformați în propria realitate, în propria viață și în propria cale de practică, atunci ați asimilat cu adevărat conținutul despre care am avut Eu părtășie. Dacă, după ce avem părtășie despre o predică, aveți doar o idee generală sau vă amintiți anumite evenimente și povești, dar nu înțelegeți care sunt adevărurile și principiile de bază și de ce au fost discutate aceste lucruri, se poate considera că aveți înțelegere? Se poate considera că înțelegeți adevărul? (Nu se poate.) Nu se consideră a fi înțelegerea adevărului; adică nu ați înțeles ce adevăruri au fost transmise, nu le-ați priceput și nu le-ați acceptat. Atunci, puteți să faceți un rezumat? Îmi poate spune cineva punctele principale ale ultimei noastre părtășii? (Am rezumat șapte puncte: primul, cum să definim personalul care răspândește Evanghelia; al doilea, esența datoriei de a răspândi Evanghelia; al treilea, atitudinile oamenilor față de această datorie, precum și punctele lor de vedere lăuntrice; al patrulea, principii specifice de practică pentru răspândirea Evangheliei, cum ar fi cine se conformează principiilor de răspândire a Evangheliei și cine nu; al cincilea, cum să-i tratăm pe cei care se conformează principiilor de răspândire a Evangheliei; al șaselea, consecințele care apar atunci când personalul care răspândește Evanghelia își părăsește postul și fuge în timpul procesului de îndeplinire a datoriei; al șaptelea, sacrificiul sfinților de-a lungul istoriei în răspândirea Evangheliei și modul în care ar trebui să prețuim oportunitățile actuale de a ne îndeplini îndatoririle și de a ne înarma rapid cu adevărul.) Practic, rezumatul vostru acoperă aspectele cheie ale ultimei noastre părtășii – foarte bine. A rămas ceva nemenționat? (Mai este un punct: schimbarea punctelor de vedere ale oamenilor astfel încât să înțeleagă faptul că răspândirea Evangheliei nu reprezintă doar datoria personalului de evanghelizare, ci o responsabilitate de la care toți cei care cred în Dumnezeu și Îl urmează nu se pot sustrage. Acesta este un adevăr pe care aleșii lui Dumnezeu trebuie să-l priceapă.) Răspândirea Evangheliei este responsabilitatea și obligația fiecărui individ – acesta este și un aspect al ei. Știți care este scopul părtășiei despre acest adevăr? Este de a aborda abaterile din înțelegerea oamenilor. Știți în ce aspecte există abateri? (Nu știu.) Faptul că nu știți dovedește că nu înțelegeți acest aspect al adevărului. Prin urmare, de ce a trebuit să am părtășie despre acest adevăr? Partea pozitivă este că există un aspect al adevărului pe care oamenii ar trebui să-l înțeleagă. Partea negativă este abordarea abaterilor pe care toți oamenii le au în înțelegerea lor cu privire la răspândirea Evangheliei.

Mulți oameni au abateri în înțelegerea lor cu privire la această chestiune a răspândirii Evangheliei. Unii oameni se gândesc: „În prezent, fac o datorie specială, așa că răspândirea Evangheliei nu are nicio legătură cu mine. Nu este grija mea. Prin urmare, adevărurile, principiile și cerințele lui Dumnezeu care trebuie înțelese pentru a răspândi Evanghelia nu au nicio relevanță pentru mine. Nu am nevoie să înțeleg aceste lucruri.” Așadar, atunci când avem părtășie despre acest aspect al adevărului, ei sunt nepăsători, nu iau deloc în considerare acest lucru și nu sunt atenți. Chiar dacă ascultă, nu știu ce s-a discutat. Mai sunt cei care spun: „După ce am început să cred în Dumnezeu, am fost mereu conducător. Am calibru și capacitatea de a lucra. M-am născut pentru a fi conducător. Se pare că datoria pe care mi-a dat-o Dumnezeu și misiunea vieții mele este de a fi conducător.” În mod implicit, vor să spună că răspândirea Evangheliei nu are nimic de-a face cu ei. Prin urmare, atunci când avem părtășie despre adevărul referitor la răspândirea Evangheliei, ei nu o iau în serios. Când li se cere să rezume părtășia din ultima adunare, unii oameni răsfoiesc mult timp prin notițele lor și tot nu știu. De ce se întâmplă acest lucru? Din cauza memoriei lor slabe? (Nu.) Din cauză că au prea multe pe cap, iar mințile lor sunt încărcate? (Nu.) Nu din acest motiv. Acest lucru arată că atitudinea oamenilor față de adevăr este de a fi scârbiți de el și de a nu-l iubi. De aceea, admonestez pe toată lumea și le fac cunoscut tuturor faptul că răspândirea Evangheliei nu este o responsabilitate specială pentru un anumit tip de persoană sau grup de oameni, ci responsabilitatea fiecărei persoane care Îl urmează pe Dumnezeu. De ce trebuie oamenii să înțeleagă adevărul răspândirii Evangheliei? De ce trebuie să cunoască aceste adevăruri? Ca ființă creată, ca unul dintre cei care Îl urmează pe Dumnezeu, indiferent de vârstă, gen sau cât de tânăr sau bătrân este cineva, răspândirea Evangheliei este o misiune și o responsabilitate pe care toți trebuie să o accepte. Ce ar trebui să faci dacă această misiune vine la tine și îți cere să te sacrifici, să plătești un preț sau chiar să-ți dai viața? Ar trebui să te simți dator să o accepți. Acesta este adevărul, este ceea ce ar trebui să înțelegi. Nu este o simplă doctrină – este adevărul. De ce spun Eu că este adevărul? Pentru că, indiferent de felul în care se schimbă vremurile, cum trec deceniile sau cum se schimbă locurile și spațiile, a răspândi Evanghelia și a depune mărturie pentru Dumnezeu vor fi întotdeauna lucruri pozitive. Semnificația și valoarea lor nu se vor schimba niciodată: nu vor fi influențate absolut deloc de schimbările timpului sau de localizarea geografică. A răspândi Evanghelia și a depune mărturie pentru Dumnezeu sunt lucruri veșnice, și, în calitate de ființă creată, ar trebui să le accepți și să le practici. Acesta este adevărul veșnic. Unii oameni spun: „Răspândirea Evangheliei nu reprezintă datoria pe care o îndeplinesc eu.” Totuși, acest adevăr referitor la răspândirea Evangheliei reprezintă un lucru pe care oamenii ar trebui să-l înțeleagă, fiindcă este un adevăr care are legătură cu viziunile, iar cei care cred în Dumnezeu ar trebui cu toții să-l înțeleagă; este fundamental pentru credința în Dumnezeu și benefic pentru intrarea în viață. Mai mult, indiferent ce datorie îndeplinești în biserică, vei avea oportunități de a intra în contact cu non-credincioși și, prin urmare, o responsabilitate de a le răspândi Evanghelia. Odată ce înțelegi adevărul răspândirii Evangheliei, în inima ta, vei ști: „Este responsabilitatea mea să proclam noua lucrare a lui Dumnezeu, să răspândesc Evanghelia lucrării lui Dumnezeu de mântuire a omenirii. Indiferent de moment sau loc și indiferent de poziția sau rolul meu, dacă slujesc drept actor, am obligația de a răspândi Evanghelia, iar dacă în prezent sunt conducător de biserică, am de asemenea obligația de a răspândi Evanghelia. Indiferent ce datorie îndeplinesc în prezent, am obligația de a proclama Evanghelia Împărăției. Ori de câte ori există o oportunitate sau am timp liber, se cuvine să merg și să răspândesc Evanghelia. Aceasta este o responsabilitate de la care nu pot să mă sustrag.” Gândește majoritatea oamenilor astfel în prezent? (Nu.) Atunci, ce gândesc cei mai mulți oameni? „Momentan, am o datorie fixă. Studiez și aprofundez o anumită profesie, o ramură a cunoașterii, așa că răspândirea Evangheliei nu are nimic de-a face cu mine.” Ce fel de atitudine este aceasta? Este o atitudine de sustragere de la responsabilitatea și misiunea unei persoane, o atitudine negativă. Acești oameni nu țin cont de intențiile lui Dumnezeu, se răzvrătesc împotriva Sa. Indiferent cine ești, dacă nu ai nicio povară pentru răspândirea Evangheliei, nu este acesta un semn că îți lipsesc conștiința și rațiunea? Dacă nu cooperezi în mod activ și constructiv, asumându-ți lucruri și supunându-te, atunci faci lucrurile superficial, în mod pasiv și negativ – această atitudine este inacceptabilă. Indiferent ce datorie îndeplinești, ce profesie sau ramură a cunoașterii implică aceasta, unul dintre primele rezultate pe care le obții ar trebui să fie capacitatea de a depune mărturie pentru Evanghelia lucrării lui Dumnezeu de mântuire a omenirii și de a o proclama. Aceasta este cerința minimă pentru o ființă creată. Dacă nu poți îndeplini nici măcar această cerință minimă, ce ai dobândit din îndeplinirea datoriei tale în acești ani de credință în Dumnezeu? Ce ai câștigat? Înțelegi intențiile lui Dumnezeu? Chiar dacă ți-ai îndeplinit mulți ani datoria și ai devenit priceput în profesia ta, dacă nu poți să spui nimic sau să ai părtășie despre vreun aspect al adevărului atunci când ți se cere să depui mărturie pentru Dumnezeu, care este problema aici? Problema este că nu înțelegi adevărul. Unii oameni ar putea simți că este nedrept să spunem că ei nu înțeleg adevărul. S-ar putea să creadă că au fost eficienți în îndeplinirea datoriei lor, dar ei nu înțeleg viziunile lucrării lui Dumnezeu și intențiile Sale pentru a mântui omenirea. Înseamnă acest lucru înțelegerea adevărului? Cel puțin, nu ai stabilit o bază în adevărata cale pentru credința ta în Dumnezeu. Nu porți nicio povară pentru proclamarea lucrării lui Dumnezeu și a Evangheliei mântuirii Sale pentru omenire și nu ai niciun fel de perspectivă, înțelegere sau comprehensiune. Atunci, poți să fii într-adevăr considerat o persoană care Îl urmează pe Dumnezeu? Ai stabilit o relație normală cu Dumnezeu? Dacă nu ai realizat niciunul dintre aceste lucruri, atunci nu deții adevărul-realitate.

Acum, să ne întoarcem la subiectul discutat mai devreme. Răspândirea Evangheliei este responsabilitatea și obligația tuturor aleșilor lui Dumnezeu. În urma discutării acestui aspect al adevărului, care este punctul pe care ar trebui să-l înțeleagă toată lumea? Indiferent dacă o persoană plătește un preț, își părăsește familia și locul de muncă ca să se sacrifice pentru Dumnezeu sau chiar își dă viața, în realitate, acestea sunt toate lucruri superficiale. Ce le cere Dumnezeu oamenilor, în ultimă instanță? Cere ca, pe măsură ce statura ta crește și viața ta se maturizează, odată cu trecerea timpului, să începi să înțelegi treptat diferitele adevăruri despre lucrarea lui Dumnezeu și intenția Sa de a mântui omenirea. Povara ta pentru a răspândi Evanghelia și a depune mărturie pentru Dumnezeu devine tot mai evidentă, iar hotărârea ta de a-ți asuma această responsabilitate devine tot mai puternică. Dacă un conducător de biserică a lucrat mulți ani, dar pe măsură ce anii de conducere a bisericii trec, simte mai puține emoții, este mai puțin mișcat și are o povară mai mică pentru răspândirea Evangheliei, cât de bine își îndeplinește el datoria? (Nu prea bine.) Cum așa? Ce problemă se ivește? Dacă dezvoltă sau trăiește o astfel de stare, cel puțin un lucru este sigur: această persoană nu a urmărit adevărul în acești ani și nu a făcut nicio lucrare concretă. Este asemenea unui funcționar birocratic al marelui balaur roșu. Drept rezultat, nu are nicio povară și nicio perspectivă de a proclama numele lui Dumnezeu și de a depune mărturie pentru lucrarea Sa. Nu este acesta rezultatul? (Ba da.) Este un final inevitabil. Indiferent câți ani a lucrat acest om, chiar dacă el crede că are o statură grozavă, că poate ține cont de povara lui Dumnezeu și că poate sluji conform intențiilor lui Dumnezeu, atunci când vine vorba de răspândirea Evangheliei, face un pas înapoi, nu știe cum să procedeze. Când întâlnește oameni care sunt nerăbdători față de apariția lui Dumnezeu și vin să caute și să cerceteze adevărata cale, rămâne fără cuvinte. Nu poate să spună niciun cuvânt și nu știe de unde să înceapă. Care este problema aici? Este faptul că el nu înțelege adevărul și nu l-a dobândit, deci nu poate să depună mărturie pentru Dumnezeu. Numai cei care înțeleg adevărul pot să depună mărturie pentru Dumnezeu. A răspândi Evanghelia și a depune mărturie pentru Dumnezeu intră în sfera îndatoririlor tale. Dacă înțelegi adevărul, dacă l-ai dobândit, de ce nu ai avea nimic de spus atunci când întâlnești oameni care cercetează adevărata cale? Nu este aceasta o problemă? Vă regăsiți deseori în astfel de situații? (Da.) Care este problema aici? Nu aveți o povară. Este o problemă să nu aveți o povară? Vă puteți îndeplini datoria fără o povară? Chiar dacă vă îndepliniți datoria, o puteți face cu loialitate? O puteți face cum se cuvine? Deși lipsa unei poveri poate să nu fie o problemă fatală, este totuși o problemă gravă, întrucât afectează modul în care vă îndepliniți datoria. Nu trebuie rezolvată această problemă? (Ba da, trebuie.) Prin urmare, cum o rezolvați? Trebuie să vă inversați punctele de vedere eronate despre răspândirea Evangheliei și să înțelegeți adevărul despre aceasta. Toate lucrările în care sunteți implicați în prezent au legătură directă cu răspândirea Evangheliei și se încadrează în sfera acesteia. Este destinată depunerii mărturiei pentru Dumnezeu, extinderii lucrării de evanghelizare, mărturisirii despre numele lui Dumnezeu și proclamării acestei Evanghelii a lucrării lui Dumnezeu de mântuire a umanității, astfel încât mai mulți oameni să fie conștienți de aceasta, să vină înaintea lui Dumnezeu, să accepte să fie cuceriți de Dumnezeu, să primească mântuirea Sa și, în cele din urmă, dacă au destul noroc să primească desăvârșirea din partea lui Dumnezeu, cu atât mai bine. Ce înseamnă ca mai mulți oameni să vină înaintea lui Dumnezeu și care este rezultatul final pe care ar trebui să-l atingă acest lucru? (Să-i facă pe mai mulți oameni să dobândească mântuirea lui Dumnezeu.) De ce ar trebui atins acest scop? Fiindcă reprezintă intenția lui Dumnezeu. De aceea explicăm neobosit aceste adevăruri. Dacă n-ar fi avut nicio legătură cu intenția lui Dumnezeu, ar fi inutil și sec să vorbim despre aceste lucruri. Întrucât reprezintă intenția lui Dumnezeu, o facem în mod clar și îi ajutăm pe toți să înțeleagă acest lucru, astfel încât să știe că acesta este adevărul și că toți ar trebui să facă un efort pentru acest adevăr al răspândirii Evangheliei, pentru ca fiecare persoană să aibă acest tip de perspectivă și să ajungă să aibă acest soi de povară.

Următoarea întrebare este: de ce ar trebui să le permitem mai multor oameni să înțeleagă intenția lui Dumnezeu, astfel încât să fie capabili să răspândească Evanghelia și să-și îndeplinească îndatoririle? De ce ar trebui făcut acest lucru? Unii ar putea spune: „Dumnezeu vrea ca fiecare om să fie mântuit și ca nimeni să nu îndure pierzania, așa că ar trebui să le permitem mai multor oameni să accepte lucrarea lui Dumnezeu.” Această afirmație este corectă, dar nu reprezintă răspunsul esențial la această întrebare. Așadar, care este răspunsul esențial la această întrebare? Știți? (Dumnezeu vrea să câștige un grup de oameni care sunt în asentiment cu El.) Dumnezeu vrea să câștige un grup de oameni care sunt în asentiment cu El, iar acest lucru trebuie obținut prin expansiunea Evangheliei. Discutăm acum despre răspândirea la scară largă a Evangheliei. Există vreo diferență între răspândirea la scară largă a Evangheliei și câștigarea unui grup de oameni? (Da.) Atunci, care este scopul răspândirii la scară largă a Evangheliei? (De a mântui cât mai mulți oameni posibil.) Mântuirea cât mai multor oameni cu putință este un principiu al mântuirii din partea lui Dumnezeu, dar nu este răspunsul la această întrebare. De când a început această lucrare, am vorbit în mod repetat despre faptul că, de această dată, Dumnezeu a venit să facă lucrare pentru a inaugura o epocă, pentru a aduce o nouă epocă și pentru a o încheia pe cea veche – pentru a aduce Epoca Împărăției și a încheia Epoca Harului. Toți cei care acceptă lucrarea din zilele de pe urmă a lui Dumnezeu au fost martorii acestui fapt. Dumnezeu face o lucrare nouă, exprimând adevărul pentru a judeca omenirea, purificând-o și mântuind-o. Evanghelia Împărăției a început să se răspândească în numeroase țări. Această omenire a ieșit deja din Epoca Legii și din Epoca Harului. Ea nu mai citește Biblia, nu mai trăiește sub cruce și nu mai strigă numele Mântuitorului Isus. În schimb, se roagă în numele lui Dumnezeu Atotputernic și, în același timp, acceptă cuvintele actuale ale lui Dumnezeu ca principii, metode și scopuri de supraviețuire în viața sa. În acest sens, nu au intrat deja acești oameni într-o nouă epocă? (Ba da.) Ei au intrat într-o nouă epocă. Așadar, în ce epocă trăiesc încă mai mulți oameni care nu au acceptat Evanghelia din zilele de pe urmă și noile cuvinte ale lui Dumnezeu? Ei încă trăiesc în Epoca Harului. Acum, care este responsabilitatea voastră? Aceea de a-i scoate din Epoca Harului și a-i aduce în noua epocă. Puteți îndeplini însărcinarea dată de Dumnezeu doar rugându-vă Lui și strigându-I numele? Este suficient doar să predicați câteva cuvinte ale lui Dumnezeu? Categoric nu. Asta necesită ca voi toți să aveți o povară de a vă asuma însărcinarea răspândirii Evangheliei, de a răspândi cuvintele lui Dumnezeu la scară largă, de a răspândi cuvintele lui Dumnezeu în diverse moduri și de a proclama și a extinde Evanghelia Împărăției. Ce înseamnă să extindeți? Înseamnă să le transmiteți cuvintele lui Dumnezeu celor care nu au acceptat lucrarea din zilele de pe urmă a lui Dumnezeu, să anunțați mai mulți oameni că Dumnezeu face o lucrare nouă și apoi să le mărturisiți despre cuvintele lui Dumnezeu, să vă folosiți experiențele pentru a mărturisi despre lucrarea lui Dumnezeu și să îi aduceți și pe ei în noua epocă – în felul acesta, vor intra în noua epoca, exact ca voi. Intenția lui Dumnezeu e clară. Nu este doar aceea ca voi, care I-ați auzit cuvintele, le-ați acceptat și L-ați urmat, să pătrundeți în noua epocă, ci El va conduce întreaga omenire în această nouă epocă. Aceasta este intenția lui Dumnezeu și este un adevăr pe care ar trebui să-l înțeleagă fiecare persoană care-L urmează pe Dumnezeu acum. Dumnezeu nu conduce în noua epocă un grup de oameni, o mică fracțiune sau un mic grup etnic; mai degrabă, El intenționează să conducă întreaga omenire în noua epocă. Cum poate fi atins acest obiectiv? (Prin răspândirea Evangheliei la scară largă.) Într-adevăr, trebuie să fie atins prin răspândirea Evangheliei la scară largă, folosind diverse metode și căi pentru a transmite Evanghelia la scară largă. Este ușor să vorbim despre răspândirea Evangheliei la scară largă, dar cum anume ar trebui făcut acest lucru? (Necesită cooperarea oamenilor.) Exact, necesită cooperarea oamenilor. Dacă oamenii se agață mereu de unele lucruri vechi în inimile lor, păstrând mereu anumite elemente denaturate, ținându-se de vechile reguli și practici, dar nu iau în serios lucrarea de evanghelizare și nu acceptă însărcinarea dată de Dumnezeu, tratând lucrarea Evangheliei ca nefiind relevantă pentru ei, pot astfel de oameni să fie promovați și folosiți de Dumnezeu? Pot avea calificările necesare pentru a trăi înaintea lui Dumnezeu? Pot să dobândească aprobarea lui Dumnezeu? În niciun caz. Prin urmare, trebuie să lucrez la gândurile voastre, ținând cont de orice element pe care nu-l înțelegeți și să vă explic neobosit adevărurile relevante până când le pricepeți. Indiferent cât de amorțiți și obtuzi ați putea fi, trebuie să continui să vă vorbesc și să vă fac să înțelegeți că aceasta este intenția lui Dumnezeu, aceasta este datoria pe care trebuie să o îndepliniți și este misiunea și obligația voastră în această viață. Dacă nu acordați atenție la ceea ce spun sau nu înțelegeți, trebuie să continui să vorbesc. Chiar dacă v-ați săturat de acest lucru, trebuie să continui să vorbesc până când înțelegeți adevărul. Ce este adevărul? Adevărul este ceea ce exprimă Dumnezeu; reprezintă intențiile Sale, cerințele Lui pentru omenire și adevărul-realitate pe care oamenii din noua epocă trebuie să-l dețină. Cum ar trebui să trateze oamenii intențiile lui Dumnezeu? Ar trebui să le accepte întru totul și fără rezerve, apoi să se supună și să coopereze, satisfăcând astfel intențiile lui Dumnezeu. Aceasta este obligația unei persoane. Când o spun astfel, înțelegeți? Unii ar putea să zică: „O, vai, Dumnezeu le cere oamenilor să accepte însărcinarea dată de El, dar ce legătură are aceasta cu noi, indivizii nesemnificativi?” Credeți că are vreo legătură cu ei? (Da, are.) Ce legătură are cu ei? Lăsați-Mă să explic. Dumnezeu este Creatorul, iar oamenii sunt ființele Sale create. Care este relația dintre „a crea” și „creat”? Este relația dintre a acționa și a se acționa asupra ta, dintre a crea și a fi creat. De vreme ce intențiile Creatorului ți-au fost aduse la cunoștință, cu ce atitudine ar trebui să răspunzi? (Să le accept și să cooperez cu toată puterea mea.) Exact, ar trebui să te supui lor și să le accepți, cooperând cu toată puterea ta, indiferent de preț. Implică această cooperare căutarea adevărului? Implică înțelegerea adevărului? Le include pe amândouă. Atât timp cât înțelegi cerințele lui Dumnezeu și însărcinarea dată de El, acestea au legătură cu misiunea ta, sunt datoria ta – odată ce știi acest lucru, ar trebui să-l accepți. Asta se cuvine să facă o persoană care are conștiință și rațiune. În cazul în care cunoști cerințele lui Dumnezeu și însărcinarea dată de El, dar nu le poți accepta, atunci ești lipsit și de conștiință, și de rațiune, și nu meriți să fii numit ființă umană. Unii oameni ar putea încă să nu înțeleagă, gândindu-se: „Ce legătură au intențiile lui Dumnezeu cu noi?” Dacă intențiile lui Dumnezeu nu au nicio legătură cu tine, atunci nu ești un adept al lui Dumnezeu sau un membru al casei Sale. De exemplu, părinții tăi ți-au dat naștere și te-au crescut mulți ani; te-au hrănit, ai trăit în casa lor și le-ai cheltuit banii. Însă când există o problemă acasă, iar tu spui că nu are nimic de-a face cu tine, o ignori și pur și simplu fugi, ce fel de nemernicie este aceasta? Să spui că ești un străin sună plăcut; în realitate, ești un nemernic răzvrătit, o brută în haine umane, mai josnic decât o fiară. Intenția lui Dumnezeu ți-a fost clarificată, iar El spune: „Ați acceptat acest stadiu al lucrării și v-am dat deja, în primul rând, aceste cuvinte, astfel încât să le puteți auzi mai întâi, iar voi le-ați auzit, le-ați înțeles și le-ați priceput. Acum, vă voi spune și intenția Mea și cerințele pe care le am de la voi. Ar trebui să proclamați lucrarea Mea, cuvintele Mele și lucrurile pe care le voi îndeplini pentru a permite întregii umanități să-Mi audă glasul; ar trebui să-Mi extindeți Evanghelia Împărăției pentru a permite întregii umanități să accepte rapid lucrarea lui Dumnezeu și să intre în Epoca Împărăției. Aceasta este intenția și cerința lui Dumnezeu.” Cum ar trebui să reflectezi când auzi acest lucru? Ce fel de atitudine ar trebui să ai? Cum ar trebui să alegi? În ce fel ar trebui să îndeplinești datoria pe care o ființă creată ar trebui să o îndeplinească? Unii oameni s-ar putea să simtă că povara este grea, dar nu este suficient să simți și atât; ai nevoie de acțiune și înțelegere autentică. Ar trebui să te rogi lui Dumnezeu astfel: „O, Dumnezeule, mi-ai încredințat responsabilitatea răspândirii Evangheliei – aceasta reprezintă înălțarea Ta. Deși înțeleg prea puțin din adevăr, sunt dispus să fac tot ce pot pentru a îndeplini această însărcinare. Am auzit foarte multe predici și am înțeles câteva adevăruri – toate acestea sunt binecuvântarea Ta, iar acum am această responsabilitate de a depune mărturie pentru cuvintele și lucrarea lui Dumnezeu, pentru a îndeplini această însărcinare.” Așa este corect; atunci când oamenii au o inimă supusă față de Dumnezeu, El îi îndrumă. Dumnezeu le-a spus deja clar oamenilor și a zis că răspândirea Evangheliei lui Dumnezeu este o obligație și o responsabilitate de la care nimeni nu se poate sustrage. Este o datorie pe viață, o datorie a fiecărei ființe create. Conțin aceste cuvinte o poruncă de la Dumnezeu? Conțin ele îndemnul Său? (Da.) Conțin ele intenția lui Dumnezeu? (Da.) Conțin ele adevăruri pe care oamenii ar trebui să le înțeleagă? (Da.) Există aici principii și căi de practică pe care o persoană le poate urma? (Da.) Câte puncte am menționat în total? (Patru puncte: primul este porunca și îndemnul lui Dumnezeu. Al doilea este intenția lui Dumnezeu. Al treilea reprezintă adevărurile pe care ar trebui să le înțelegem. Al patrulea se referă la principiile și căile de practică pe care ar trebui să le urmeze o persoană.) Așa este; am menționat aceste patru puncte în total. În continuare, să avem părtășie despre conținutul specific al fiecăruia.

Primul punct este porunca lui Dumnezeu. Care este porunca lui Dumnezeu? (De a proclama Evanghelia Împărăției.) Este de a răspândi la scară largă Evanghelia Împărăției. Al doilea punct este intenția lui Dumnezeu. Care este aceasta? Este de a le permite oamenilor să știe că Dumnezeu a venit deja, că face o lucrare nouă, că intenționează să schimbe epoca, să încheie vechea epocă și să conducă omenirea într-una nouă. Aceasta este intenția lui Dumnezeu, nu-i așa? Poate cineva să spună că intenția lui Dumnezeu este de a extinde Evanghelia? Nu este atât de simplu. Expansiunea Evangheliei are un scop și un rezultat final – care ar trebui să fie acela? (De a le permite mai multor oameni să știe că Dumnezeu a venit, că face o nouă lucrare și că intenționează să încheie vechea epocă și să conducă întreaga omenire într-o nouă epocă.) Așa este, de a conduce întreaga omenire într-o nouă epocă. Ce impact are acest lucru asupra omenirii? Omenirea intră într-o nouă epocă; această epocă este transformată. Prin urmare, care este intenția lui Dumnezeu? Vă rog să repetați. (Dumnezeu intenționează să schimbe epoca, să încheie vechea epocă și să conducă omenirea într-o nouă epocă.) Nu puteți omite nimic – ați notat totul? (Da.) Al treilea punct este adevărul pe care ar trebui să-l înțeleagă oamenii. Care ar trebui să fie acest adevăr? (Răspândirea Evangheliei este datoria și responsabilitatea fiecărei ființe create.) Acesta este adevărul. În cadrul acestui adevăr, ceea ce oamenii ar trebui să facă este să accepte datoria de a răspândi Evanghelia, iar apoi să găsească principiile și căile de practică în cadrul acestei afirmații. Această afirmație este adevărul pentru oameni. Care este afirmația? (Răspândirea Evangheliei este datoria și responsabilitatea fiecărei ființe create.) Ar trebui să fie datoria și misiunea. Cum înțelegeți datoria și misiunea? Datoria este responsabilitatea pe care o persoană ar trebui să o îndeplinească, iar responsabilitatea pe care ar trebui să o îndeplinească cineva este, totodată, datoria sa. Însă misiunea este diferită; misiunea este mai măreață, mai potrivită, cu un sens mai profund și o greutate mai mare decât responsabilitatea. Ați notat aceste lucruri? (Da.) Acum, am observat un lucru; toate aceste conținuturi pe care le discutăm trebuie să fie consemnate înainte ca voi să vă faceți o idee despre ele. Dacă nu le notați, ascultând doar așa, nu vă lasă nici măcar o impresie. Ce indică acest lucru? Arată faptul că oamenii nu înțeleg adevărul; ei pricep doar puțină doctrină și știu definiția, conceptul și schița anumitor adevăruri. Când vine vorba despre detaliile specifice ale acestor adevăruri, cum să le practice sau să le aplice, n-au nicio idee, nu-i așa? Pentru cei mai mulți dintre voi, nu este dificil să vorbiți două sau trei ore despre doctrine, dar când vine vorba să puneți în aplicare adevărul pentru a rezolva situații, folosind principiile și căile de practică pe care le-ați experimentat și le-ați înțeles, acest lucru este dificil. Care este problema aici? Faptul că nu înțelegeți adevărul, nu-i așa? Acum, să trecem la cel de-al patrulea punct. Care este al patrulea punct? (Principiile și căile de practică pe care ar trebui să le urmeze o persoană.) Cum sunt stabilite aceste principii și căi de practică? Ele sunt stabilite pe baza a două lucruri: unul este intenția lui Dumnezeu, iar celălalt este adevărul. Aceste două lucruri reprezintă ceea ce trebuie să înțeleagă oamenii. De exemplu, dacă ești reticent în ceea ce privește răspândirea Evangheliei atunci când ți se cere acest lucru, dar Dumnezeu spune că răspândirea Evangheliei este intenția Sa, ce ar trebui să faci? Care ar trebui să fie principiile tale de practică? Dar atitudinea ta? Ar trebui să te supui acesteia și să o accepți întru totul, fără refuzuri, fără analiză sau scrutare, fără a întreba motivul. Aceasta este supunere adevărată. Este un principiu important care trebuie urmat în practicarea adevărului. Atunci când vorbim despre intenția lui Dumnezeu într-o manieră definitorie, la ce se referă aceasta de fapt? Intenția lui Dumnezeu este, în esență, dorința Sa, scopul, sursa și punctul de pornire pentru acțiunile Sale. În termeni spirituali, aceasta este denumită „intenția” sau „viziunea” Sa. Atunci când Dumnezeu îți dezvăluie intenția Sa, îți oferă o direcție generală, permițându-ți să știi ce intenționează El să facă. Totuși, dacă Dumnezeu nu oferă specificațiile sau principiile, știi exact calea și direcția de practică? Nu vei ști. De aceea, atunci când le spun oamenilor să facă ceva, cei care au cap pe umeri, inimă și spirit vor căuta imediat detaliile și modul concret de a face acest lucru după ce îl acceptă. Cei care nu sunt cu capul pe umeri, care nu au inimă și spirit, s-ar putea să creadă că este ușor și să treacă la acțiune fără să aștepte detalii suplimentare. Asta înseamnă să nu ai capul pe umeri și să îndeplinești orbește o sarcină. Atunci când primești o însărcinare dată de Dumnezeu și scopul este să-ți îndeplinești datoria și să-ți închei misiunea, trebuie mai întâi să înțelegi intenția lui Dumnezeu. Trebuie să știi că această însărcinare este dată de Dumnezeu, este intenția Sa, iar tu ar trebui să o accepți, să ții cont de ea și, mai important, să i te supui. În al doilea rând, ar trebui să cauți care sunt adevărurile pe care este nevoie să le înțelegi pentru a îndeplini această datorie, ce principii ar trebui să respecți și cum să practici într-o manieră benefică pentru aleșii lui Dumnezeu și lucrarea casei Sale. Acestea sunt principiile de practică. După ce înțelegi intenția lui Dumnezeu, ar trebui să cauți cu promptitudine și să înțelegi adevărurile care au legătură cu îndeplinirea acestei datorii, iar după ce înțelegi adevărurile, să stabilești principiile și calea de practică a acestor adevăruri. La ce se referă „principiile”? În mod specific, un principiu se referă la ceva pe care trebuie să se bazeze atingerea unui obiectiv sau obținerea unor rezultate atunci când se practică adevărul. De exemplu, dacă ai sarcina de a achiziționa un obiect, care sunt principiile specifice de practică? În primul rând, trebuie să înțelegi specificațiile și modelul obiectului care trebuie achiziționat, standardele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească și dacă prețul este potrivit. În procesul de căutare, vei dobândi claritate cu privire la principiile specifice de practică. Aceste principii îți oferă o scară și un interval – atât timp cât rămâi în acest interval, vei fi bine. Odată ce ai înțeles principiile de bază privind specificațiile, calitatea și prețul obiectului, acest lucru arată că ai înțeles standardele necesare pentru această sarcină. Înseamnă că, în esență, ai învățat cum să practici. O persoană trebuie să înțeleagă principiile pentru a practica adevărul: principiile sunt cheia, cel mai important element. Odată ce ai înțeles principiile fundamentale de îndeplinire a datoriei tale, acest lucru arată că înțelegi standardele cerute pentru îndeplinirea acelei datorii. Stăpânirea acestor principii este echivalentă cu a ști cum să practici adevărul. Prin urmare, pe ce bază s-a stabilit această abilitate de practică? Pe baza înțelegerii intenției lui Dumnezeu și a adevărului. Dacă știi doar o propoziție din ceea ce cere Dumnezeu, se consideră acest lucru ca fiind înțelegerea adevărului? Nu. Ce standarde trebuie îndeplinite pentru a se considera că ai înțeles adevărul? Trebuie să înțelegi semnificația și valoarea îndeplinirii datoriei tale și, odată ce-ți sunt clare aceste două aspecte, ai înțeles adevărul cu privire la îndeplinirea datoriei tale. Mai mult, după ce înțelegi adevărul, trebuie să pricepi și principiile de îndeplinire a datoriei tale și căile de practică. Odată ce poți să înțelegi și să pui în aplicare principiile de îndeplinire a datoriei tale și investești uneori puțină înțelepciune, poți să asiguri eficacitatea îndeplinirii datoriei tale. Înțelegând aceste principii și acționând în conformitate cu ele, poți să ajungi să practici adevărul. Dacă îți îndeplinești datoria fără să amesteci nicio intenție umană, dacă faci acest lucru supunându-te pe deplin cerințelor lui Dumnezeu și conform rânduielilor de lucru ale casei lui Dumnezeu, întru totul conform cuvintelor Sale, atunci ți-ai îndeplinit datoria într-o manieră complet calificată și, chiar dacă s-ar putea să existe unele discrepanțe în rezultate prin comparație cu cerințele lui Dumnezeu, tot se consideră îndeplinirea cerințelor Sale. Dacă îți îndeplinești datoria pe deplin în conformitate cu principiile, dacă ești loial, toate în măsura posibilităților tale, atunci îndeplinirea datoriei tale se aliniază complet la intenția lui Dumnezeu. Ți-ai îndeplinit datoria de ființă creată cu toată inima, mintea și puterea, ceea ce reprezintă rezultatul obținut prin practicarea adevărului. Acum, pentru a pricepe principiile și căile de practică, ce ar trebui să înțelegi mai întâi, astfel încât să obții acest rezultat? (În primul rând, ar trebui să înțelegem intenția lui Dumnezeu, iar apoi să o acceptăm și să ne supunem ei întru totul și fără a o refuza.) Acest lucru reprezintă ceea ce ar trebui să aibă oamenii în termeni de practică și atitudine. Apoi, ce ar trebui înțeles? Ar trebui să înțelegi adevărul, iar detaliile din cadrul adevărului reprezintă principiile și căile. Pentru a înțelege principiile și căile de practică pe care ar trebui să le urmezi, primul lucru pe care ar trebui să-l înțelegi este intenția lui Dumnezeu, urmată de adevăr. Acestea sunt cele două puncte principale, iar restul constă în conținutul detaliat din cadrul acestora.

Prima categorie referitoare la cei care își îndeplinesc datoria de a răspândi Evanghelia va fi încheiată temporar aici. Astăzi, am adăugat puțin mai mult în completare, pentru a servi ca un memento pentru subiectul principal discutat ultima dată. În același timp, servește drept avertisment pentru ca toată lumea să recunoască importanța acestui adevăr, astfel încât fiecare sarcină în care ești implicat în prezent și fiecare datorie pe care o îndeplinești să fie orientate către această direcție și acest obiectiv și să fie realizate pe această bază – toate legate de răspândirea Evangheliei. Deși nu ești în prima linie, interacționând cu potențiali destinatari ai Evangheliei, se poate spune că toate îndatoririle pe care le îndeplinești în prezent au legătură cu lucrarea de evanghelizare. Pe această bază, nu ar trebui ca toată lumea să aibă o înțelegere mai clară și mai luminată a adevărului legat de răspândirea Evangheliei? (Ba da.) Prin completarea de astăzi, ați dobândit o perspectivă clară cu privire la greutatea și importanța datoriei de a răspândi Evanghelia? (Da.) Acum, care este atitudinea cea mai potrivită și adecvată pe care ar trebui să o aveți față de acest adevăr în viitor? Extinderea Evangheliei este intenția lui Dumnezeu. El intenționează să pună capăt acestei vechi epoci și să conducă mai mulți oameni înaintea Lui, să-i scoată din vechea epocă și să-i aducă în cea nouă. Aceasta este intenția lui Dumnezeu și este un lucru pe care toată lumea ar trebui să-l înțeleagă. Unii ar putea spune: „Înțeleg, dar nu pot să adun zelul necesar pentru a răspândi Evanghelia și nu mă lasă inima să cooperez.” Care este problema aici? (Lipsă de umanitate.) Exact. Te recunoști ca fiind o ființă creată și o persoană care-L urmează pe Dumnezeu, dar când vine vorba de intenția Lui, despre care El adesea îi avertizează pe toți, intenția Lui stringentă explicată clar tuturor oamenilor, dacă nu îi acorzi atenție și nu o iei în considerare, ce fel de persoană înseamnă că ești? Este o manifestare a lipsei de umanitate. Vrei să-L onorezi pe Dumnezeu ca fiind măreț și spui că El este Dumnezeul și Domnul tău, dar când vine vorba de intenția lui Dumnezeu, nu arăți pic de respect și niciun soi de considerație. Aceasta este o lipsă de umanitate, iar o astfel de persoană este lipsită de inimă. Acest subiect se încheie aici.