În timp ce lucra în biserică, protagonista îl vede pe conducătorul bisericii că este mereu nepăsător și iresponsabil în datoria sa și că refuză întotdeauna să accepte sugestiile și ajutorul oferite de frați și surori. El este unul dintre falșii conducători și lucrători, care nu fac lucrare practică și ar trebui să fie expuși și raportați. Cu toate acestea, protagonista se teme să nu îl ofenseze și să-și creeze astfel singură probleme, așa că ezită să discute liber această problemă într-un efort de a se proteja pe sine. Acest lucru întârzie lucrarea bisericii. În urma experimentării judecății cuvintelor lui Dumnezeu, ea dobândește înțelegere despre firea ei egoistă, vicleană și coruptă și începe să o urască. În cele din urmă, îl expune și îl raportează pe conducătorul echipei, în conformitate cu cerințele lui Dumnezeu, iar el este demis. Această experiență îi arată că, în casa lui Dumnezeu, domnesc adevărul și dreptatea, iar acest lucru îi întărește credința pentru a practica adevărul și pentru a fi o persoană onestă.