Protagonista, a cărei datorie în cadrul Bisericii constă în actorie, este selectată pentru rolul principal într-un film de scurtmetraj. Lucrează din greu la interpretarea ei, sperând să-și facă un renume, dar, din cauza unor situații neprevăzute, filmările trebuie reluate de la început, iar regizorul o înlocuiește cu o altă actriță. Este devastată. Citind cuvintele lui Dumnezeu, ea dobândește ceva înțelegere despre perspectiva sa incorectă de a urmări renumele și statutul și ajunge s-o urască. Atunci, starea ei începe să se îmbunătățească treptat. Mai târziu, ea e selectată pentru rolul principal într-un alt film. Ce experimentează ea la această filmare? Ce învață și cum se schimbă?