Un avertisment pentru cei care nu practică adevărul

Aceia dintre frați și surori care întotdeauna dau frâu liber negativității sunt lacheii Satanei și deranjează biserica. Acești oameni trebuie într-o zi să fie expulzați și eliminați. În credința lor în Dumnezeu, dacă oamenii nu păstrează înăuntrul lor o inimă care dă slavă lui Dumnezeu, dacă ei nu au o inimă care Îl ascultă pe Dumnezeu, atunci nu numai că nu vor putea face vreo lucrare pentru Dumnezeu, ci, din contră, vor deveni oameni care deranjează lucrarea lui Dumnezeu și care Îl sfidează pe Dumnezeu. Când cineva care crede în Dumnezeu nu Îl ascultă pe Dumnezeu sau nu Îl slăvește pe Dumnezeu, ci Îl sfidează, atunci aceasta este cea mai mare rușine pentru un credincios. Dacă vorbirea și comportamentul unui credincios sunt întotdeauna la fel de nepăsătoare și nestăpânite precum cele ale unui necredincios, atunci acest credincios este chiar mai rău decât necredinciosul; acesta este un demon tipic. Aceia din cadrul bisericii care dau frâu liber cuvintelor lor veninoase, aceia dintre frați și surori care răspândesc zvonuri, instigă la lipsa de armonie și formează clici, ar fi trebuit să fie expulzați din biserică. Dar pentru că acum este o epocă diferită a lucrării lui Dumnezeu, acești oameni au fost restricționați, pentru că ei sunt sortiți să fie obiecte pentru eliminare. Aceia care au fost corupţi de Satana au toţi o fire coruptă. Dar în timp ce unii oameni au doar o fire coruptă, există alţii care nu sunt astfel, adică nu numai că au firi corupte satanice, dar natura lor este şi maliţioasă până la extrem. Tot ceea ce fac şi spun acest tip de persoane nu numai că exprimă firile lor corupte satanice, dar ei înşişi sunt adevărata Satană demonică. Tot ceea ce ei fac este să întrerupă şi să deranjeze lucrarea lui Dumnezeu, să deranjeze intrarea în viaţă a fraţilor şi surorilor şi să distrugă viaţa normală a bisericii. Acești lupi în haine de oaie trebuie mai devreme sau mai târziu să fie alungaţi şi trebuie adoptată o atitudine faţă de aceşti lachei ai lui Satana, care nu este în niciun caz politicoasă. Trebuie adoptată o atitudine de abandonare faţă de ei. Doar făcând acest lucru cineva poate sta lângă Dumnezeu şi cei care nu pot face așa sunt complici ai Satanei. Dumnezeu este întotdeauna în inimile celor care cred cu adevărat în El şi ei poartă întotdeauna înăuntrul lor o inimă care Îl slăvește și Îl iubește pe Dumnezeu. Cei care cred în Dumnezeu trebuie să facă lucrurile cu o inimă prevăzătoare şi prudentă şi tot ceea ce ei fac ar trebui să fie în conformitate cu cerinţele lui Dumnezeu şi să poată să mulţumească inima lui Dumnezeu. Nu ar trebui să fie încăpăţânaţi, făcând tot ceea ce le place; aceasta nu se potrivește unei însușiri evlavioase. Oamenii nu pot să etaleze steagul lui Dumnezeu şi să alerge înnebuniți cu el peste tot, mândrindu-se și înșelând pretutindeni; această acţiune este cel mai rebel comportament. Familiile au reguli şi naţiunile au legi; nu stau astfel lucrurile cu atât mai mult în casa lui Dumnezeu? Nu sunt standardele și mai stricte? Nu sunt şi mai multe decrete administrative? Oamenii sunt liberi să facă ceea ce doresc, dar decretele administrative ale lui Dumnezeu nu pot fi schimbate după bunul plac. Dumnezeu este un Dumnezeu care nu permite oamenilor să Îl jignească, iar Dumnezeu este un Dumnezeu care îi condamnă pe oameni la moarte – oamenii oare chiar nu ştiu aceasta încă?

Fiecare biserică are oameni care deranjează biserica, oameni care întrerup lucrarea lui Dumnezeu. Aceşti oameni sunt toţi Satana mascaţi în familia lui Dumnezeu. Acest tip de persoană este foarte bună la a se preface, venind respectuos în faţa Mea, dând din cap şi făcând plecăciuni, comportându-se precum câinii râioși, dedicând „tot” al lor pentru a-şi atinge propriile obiective, dar arătându-şi înfăţişarea urâtă în fața fraților şi surorilor. Când văd pe cineva care practică adevărul, îl atacă şi îl exclud, şi când văd pe cineva mai formidabil decât sunt ei înşişi, îl flatează şi se gudură pe lângă el, comportându-se precum tirani în sânul bisericii. Se poate spune că majoritatea bisericilor au acest tip de „șarpe local infam”, acest tip de „căţel de salon” în cadrul lor. Aceştia se furişează împreună, făcând cu ochiul și având semnale secrete unii pentru alţii şi niciunul dintre ei nu practică adevărul. Cel care are cel mai mult venin este „demonul şef” şi cel care are cel mai mare prestigiu îi conduce, ținând sus steagul lor. Aceşti oameni îşi fac de cap în biserică, răspândind negativitatea lor, eliberând moarte, făcând tot ce îşi doresc, spunând tot ceea ce doresc, nimeni neîndrăznind să îi oprească, fiind plini de înclinații satanice. De îndată ce încep să cauzeze probleme, un aer al morţii intră în biserică. Aceia care practică adevărul în cadrul bisericii sunt abandonaţi şi nu pot să îşi atingă potenţialul, în timp ce aceia care deranjează biserica şi răspândesc moartea îşi fac de cap în sânul bisericii. Mai mult decât atât, majoritatea oamenilor îi urmează. Acest tip de biserică este pur şi simplu sub controlul Satanei, iar diavolul este regele lor. Dacă oamenii din biserică nu se ridică şi nu îi alungă pe acei demoni şefi, atunci şi ei se vor ruina mai devreme sau mai târziu. De acum înainte, trebuie luate măsuri împotriva acestui tip de biserică. Dacă cei care sunt capabili de a practica un pic adevărul nu sunt implicaţi în căutare, atunci acea biserică va fi interzisă. Dacă nu există nimeni în biserică dispus să practice adevărul, nimeni care să poată sta mărturie lui Dumnezeu, atunci acea biserică ar trebui să fie izolată complet, legătura acesteia cu alte biserici ar trebui tăiată. Aceasta se numeşte îngroparea morții, şi alungarea Satanei. Dacă există mai mulți șerpi locali infami într-o biserică, precum şi nişte „muşte” mărunte care îi urmează pe cei care nu au niciun fel de discernământ, dacă cei din biserică nu pot încă să se lepede de legăturile şi manipularea acestor şerpi după ce au văzut adevărul, atunci aceşti nesăbuiți vor fi eliminaţi în final. Deși aceste muște mărunte nu au făcut poate nimic teribil, ele sunt şi mai îndrăzneţe, şi mai şmechere şi evazive şi toţi cei asemenea vor fi eliminaţi. Nu va rămâne niciunul! Aceia care îi aparţin Satanei se vor întoarce la Satana, în timp ce aceia care aparţin lui Dumnezeu vor merge cu siguranţă în căutarea adevărului; acest lucru este determinat de natura lor. Fie ca toți cei care îl urmează pe Satana să piară! Niciun pic de milă nu va fi arătată acestor oameni. Fie ca toți cei care caută adevărul să obţină înzestrare și să le fie permis să se bucure de cuvântul lui Dumnezeu după placul inimii lor. Dumnezeu este drept; El nu îi tratează cu nedreptate pe oameni. Dacă eşti un demon, atunci vei fi incapabil să practici adevărul. Dacă eşti unul care caută adevărul, atunci este sigur că nu vei fi luat captiv de Satana – aceasta este dincolo de orice îndoială.

Aceia care nu caută progresul doresc întotdeauna ca ceilalți să fie la fel de negativi și indolenți ca și ei, aceia care nu practică adevărul sunt geloși pe cei care practică adevărul. Aceia care nu practică adevărul doresc întotdeauna să îi înşele pe cei care sunt zăpăciți și cărora le lipseşte discernământul. Lucrurile cărora le dau frâu liber aceşti oameni te pot face să degenerezi, să aluneci pe o pantă descendentă, să dezvolți condiţii anormale şi să te umpli de întuneric în interior; acestea te fac să te distanţezi de Dumnezeu, te fac să prețuiești trupul şi să fii permisiv cu tine însuţi. Aceia care nu iubesc adevărul, care mereu tratează cu Dumnezeu în mod superficial, sunt fără cunoaştere de sine, iar firile lor îi conving pe oamenii să facă păcate şi să Îl sfideze pe Dumnezeu. Ei nu practică adevărul şi nu le permit altora să îl practice nici ei. Ei preţuiesc păcatul şi nu au niciun dezgust față de ei înşişi. Ei nu se cunosc pe ei înșiși şi îi opresc pe alţii din a se cunoaşte pe ei înşişi, şi îi opresc pe alţii din a tânji după adevăr. Aceia pe care ei îi înşeală nu pot vedea lumina şi cad în întuneric; ei nu se cunosc pe ei înşişi, sunt lipsiți de claritate în ce privește adevărul şi se îndepărtează tot mai mult de Dumnezeu. Ei nu practică adevărul şi îi opresc pe alţii din practicarea adevărului, aducându-i pe acei oameni nesăbuiţi înaintea lor. Mai degrabă decât să spună că au credinţă în Dumnezeu, ar fi mai bine să spună că au credinţă în strămoşii lor, că au credinţă în idolii din inimile lor. Ar fi cel mai bine pentru acei oameni care spun că Îl urmează pe Dumnezeu să deschidă ochii şi să privească bine de jur împrejur pentru a vedea în cine cred mai exact: chiar crezi în Dumnezeu, sau în Satana? Dacă ştii că lucrul în care crezi nu e Dumnezeu, ci proprii tăi idoli, atunci mai bine să nu spui că eşti credincios. Dacă într-adevăr nu ştii în cine crezi, din nou, e bine să nu spui că eşti un credincios. Să spui aşa ceva ar fi o blasfemie! Nimeni nu te forţează să crezi în Dumnezeu. Nu spuneţi că voi credeţi în Mine, căci am auzit destul aceste cuvinte demult şi nu vreau să le aud din nou, pentru că lucrul în care credeți voi sunt idolii din inimile voastre şi șerpii locali infami dintre voi. Aceia care dau din cap atunci când aud adevărul, care zâmbesc larg când aud vorbindu-se despre moarte sunt odraslele Satanei şi cu toţii reprezintă obiecte care trebuie eliminate. Există în biserică mulţi oameni care nu au discernământ, iar când are loc ceva înşelător, ei doar stau de partea Satanei. Când sunt numiţi lacheii Satanei, ei se simt foarte nedreptăţiţi. Iar unii ar putea spune că ei nu au discernământ, dar ei mereu stau de partea fără adevăr. Nu a existat niciun moment critic când ei au stat de partea adevărului, nicio singură dată când s-au ridicat şi au susținut adevărul, deci chiar sunt fără discernământ? De ce sunt tot timpul de partea Satanei? De ce nu spun niciodată vreun cuvânt care să fie drept sau rezonabil pentru adevăr? Este oare această situaţie creată de confuzia lor momentană? Cu cât o persoană are mai puţin discernământ, cu atât este mai greu să stea de partea adevărului. Ce arată asta? Nu arată oare că aceia fără discernământ iubesc răul? Nu arată că aceia fără discernământ sunt odraslele loiale ale Satanei? Cum se face că întotdeauna pot sta de partea Satanei şi să vorbească aceeași limbă ca şi acesta? Fiecare cuvânt şi faptă a lor şi expresiile lor dovedesc cu vârf şi îndesat că ei nu iubesc adevărul, ci sunt de fapt oameni care urăsc adevărul. Faptul că pot sta de partea Satanei dovedeşte cu vârf şi îndesat că Satana îi iubeşte cu adevărat pe aceşti diavoli josnici care luptă de dragul Satanei toată viaţa lor. Nu sunt oare aceste fapte foarte clare? Dacă ești cu adevărat unul care iubește adevărul, atunci de ce nu ai niciun respect faţă de cei care practică adevărul, şi de ce îi urmezi imediat pe aceia care nu practică adevărul în secunda în care îşi schimbă puţin înfăţişarea? Ce tip de problemă este aceasta? Nu îmi pasă dacă ai discernământ sau nu, nu îmi pasă cât de mare este preţul pe care l-ai plătit, nu îmi pasă cât de mari sunt forţele tale şi nu îmi pasă dacă eşti un șarpe local infam sau un lider care poartă steagul. Dacă forţele tale sunt mari, atunci este doar cu ajutorul puterii Satanei; dacă prestigiul tău este mare, atunci aceasta este pentru că sunt prea mulţi în jurul tău care nu practică adevărul; dacă nu ai fost expulzat, atunci aceasta se întâmplă deoarece acum nu este momentul pentru lucrarea de expulzare, ci este timpul pentru lucrarea de eliminare. Nu este nicio grabă să te expulzez acum. Trebuie doar să aştept să vină acea zi după ce ai fost eliminat pentru a te pedepsi. Oricine nu practică adevărul va fi eliminat!

Aceia care cred cu adevărat în Dumnezeu sunt cei care sunt dispuşi să pună cuvântul lui Dumnezeu în aplicare şi ei sunt aceia care sunt dispuşi să practice adevărul. Aceia care pot sta mărturie adevărată lui Dumnezeu sunt, de asemenea, aceia care sunt dispuşi să pună în aplicare cuvântul Lui şi ei sunt aceia care pot sta cu adevărat de partea adevărului. Aceia care se folosesc de păcăleli şi care fac nedreptăţi sunt cu toţii oameni care nu au adevăr şi cu toţii aduc ruşine lui Dumnezeu. Aceia din cadrul bisericii care se implică în dispute sunt lacheii Satanei şi sunt întruparea Satanei. Acest tip de persoană este prea infamă. Aceia care nu au discernământ şi sunt incapabili să stea de partea adevărului, cu toţii au intenţii rele şi murdăresc adevărul. Aceşti oameni sunt şi mai mult reprezentanţi ai Satanei; ei sunt dincolo de orice răscumpărare şi este de la sine înţeles că sunt obiecte care trebuie eliminate. Acelora care nu practică adevărul nu ar trebui să li se permită să rămână în familia lui Dumnezeu, nici acelora care dărâmă în mod intenţionat biserica. Dar acum nu este momentul pentru a face lucrarea de expulzare. Ei doar vor fi descoperiţi şi eliminaţi în final. Nu va mai fi făcută nicio lucrare inutilă pentru aceşti oameni; cei care aparțin Satanei sunt incapabili de a sta de partea adevărului, în timp ce aceia care caută adevărul pot sta de partea adevărului. Aceia care nu practică adevărul nu sunt demni de a auzi calea adevărului şi nu sunt demni de a aduce mărturie adevărului. Practic, adevărul nu este pentru urechile lor, ci este vorbit în schimb pentru urechile celor care îl practică. Înainte ca sfârşitul fiecărei persoane să fie dezvăluit, aceia care deranjează biserica şi întrerup lucrarea vor fi primii care să fie lăsaţi de-o parte. Odată ce lucrarea este finalizată, aceşti oameni vor fi expuşi unul după celălalt înainte de a fi eliminaţi. În timpul oferirii adevărului, nu le este acordată nicio atenţie momentan. Când va fi dezvăluit întreg adevărul oamenilor, aceşti oameni ar trebui să fie eliminaţi, acesta fiind şi momentul când toţi oamenii sunt împărţiţi după felul lor. Datorită vicleniei lor josnice, aceia fără discernământ vor fi ruinați de oameni răi şi vor fi conduşi pe căi greşite de oameni răi şi nu se vor putea întoarce. Aceşti oameni ar trebui să fie trataţi astfel, căci nu iubesc adevărul, pentru că sunt incapabili să stea de partea adevărului, pentru că urmează oameni răi, ei stau de partea oamenilor răi şi pentru că complotează cu oameni răi şi Îl sfidează pe Dumnezeu. Ei ştiu foarte bine că acei oameni răi radiază răutate, dar ei îşi împietresc inimile şi îi urmează, mişcându-se împotriva adevărului. Acei oameni care nu practică adevărul, ci care fac lucruri distructive şi abominabile, oare nu fac toți rău? Deşi printre ei sunt cei care se prezintă precum regi şi sunt cei care merg în urma lor, nu sunt oare naturile lor sfidătoare de Dumnezeu toate la fel? Ce scuză pot avea pentru a spune că Dumnezeu nu îi salvează? Ce scuză pot avea pentru a spune că Dumnezeu nu este drept? Nu este oare propriul lor rău cel care îi va distruge? Nu este oare propria lor răzvrătire cea care îi va trage în jos în iad? Aceia care practică adevărul vor fi salvaţi în final şi desăvârşiţi prin adevăr. Aceia care nu practică adevărul, în final, vor invita ruinarea prin adevăr. Acestea sunt sfârşiturile care îi aşteaptă pe cei care practică adevărul şi pe cei care nu o fac. Îi sfătuiesc pe cei care nu intenţionează să practice adevărul să părăsească cât mai repede biserica pentru a evita comiterea şi mai multor păcate. Când vine timpul, chiar şi regretele vor fi prea târzii și mai ales aceia care formează clici şi creează disensiuni și acei șerpi infami locali din cadrul bisericii trebuie să plece chiar mai curând. Aceşti oameni care au o natură de lup rău sunt incapabili de schimbare, ei ar trebui să părăsească biserica cu prima ocazie, să nu mai deranjeze niciodată viaţa curată a fraţilor şi surorilor şi să evite pedeapsa lui Dumnezeu. Aceia dintre voi care au mers împreună cu ei ați face bine să profitați de această oportunitate de a reflecta asupra voastră. Îi veţi urma pe cei răi afară din biserică sau veţi rămâne şi veți continua supuși? Trebuie să cântăriţi cu grijă această chestiune. Vă dau încă o oportunitate de a alege. Aştept răspunsul vostru.

Ești norocos! Apasă pe butonul de Messenger pentru a ne contacta, ceea ce te va ajuta să ai ocazia de a întâmpina pe Domnul și de a obține binecuvântarea lui Dumnezeu în 2024!

Contactează-ne pe Messenger