Interpretări ale tainelor cuvintelor lui Dumnezeu către întregul univers: Capitolul 8

Când Dumnezeu vorbește din perspectiva Duhului, tonul Său este îndreptat către toată umanitatea. Când Dumnezeu vorbește dintr-o perspectivă umană, tonul Său este îndreptat către toți aceia care urmează călăuzirea Duhului Său. Când Dumnezeu vorbește din perspectiva terței persoane (ceea ce oamenii numesc punctul de vedere al unui observator), El le arată direct oamenilor cuvintele Sale, pentru ca ei să Îl vadă ca pe un comentator, și lor li se pare că din gura Lui ies la iveală lucruri nemărginite pe care oamenii nu le cunosc și pe care nu le pot pătrunde. Nu așa stau lucrurile? Când Dumnezeu vorbește din perspectiva Duhului, întreaga omenire este uimită. „Iubirea oamenilor pentru Mine este minusculă, iar încrederea lor în Mine este și ea jalnic de mică. Dacă nu aș îndrepta greutatea cuvintelor Mele către slăbiciunile oamenilor, ei s-ar lăuda și ar exagera, dând lecții și născocind teorii pompoase, ca și cum ar fi atotștiutori și atotcunoscători cu privire la chestiunile de pe pământ.” Aceste cuvinte nu doar că dezvăluie oamenii cum sunt cu adevărat și dezvăluie poziția pe care o are Dumnezeu în inimile oamenilor, dar expun și întreaga viață a omenirii. Fiecare om crede că el este extraordinar, însă nici măcar nu știe că există un cuvânt precum „Dumnezeu”. Ca urmare, el îndrăznește să născocească teorii pompoase. Totuși, această „născocire a teoriilor pompoase” nu este o „vorbire” în sensul în care oamenii înțeleg. Mai degrabă, înseamnă că oamenii au fost corupți de Satana. Toate lucrurile pe care le fac, toate acțiunile pe care le înfăptuiesc sunt potrivnice lui Dumnezeu și I se opun direct, iar esența acțiunilor lor vine de la Satana și este în opoziție cu Dumnezeu, este făcută cu intenția de a dobândi independență, contrar voii lui Dumnezeu. Iată de ce Dumnezeu spune că toți oamenii născocesc teorii pompoase. De ce spune Dumnezeu că greutatea cuvintelor Sale este îndreptată către slăbiciunile omenești? Deoarece, în conformitate cu intențiile lui Dumnezeu, dacă El nu ar fi dezvăluit lucrurile ascunse adânc în inimile oamenilor, atunci nimeni nu s-ar supune; ca atare, oamenii nu s-ar înțelege pe ei înșiși și ei nu L-ar slăvi pe Dumnezeu. Cu alte cuvinte, dacă intențiile omului nu sunt scoase la lumină, atunci el va îndrăzni să facă orice – poate chiar să blesteme Cerul sau pe Dumnezeu. Acestea sunt slăbiciunile omenirii. Ca urmare, Dumnezeu vorbește astfel: „Călătoresc în toate colțurile universului-lume într-o căutare perpetuă a celor care sunt aliniați cu intenția Mea și sunt potriviți pentru folosul Meu.” Această afirmație, împreună cu ceea ce este spus mai târziu despre salutul Împărăției care răsună în mod oficial, pune în evidență faptul că Duhul lui Dumnezeu este implicat în noua lucrare pe pământ; doar că oamenii nu pot să o vadă cu ochii lor fizici. Din moment ce se spune că Duhul pe pământ face o lucrare nouă, întregul univers-lume trece, de asemenea, printr-o schimbare crucială: fiii lui Dumnezeu și oamenii lui Dumnezeu încep să accepte mărturia întrupării lui Dumnezeu, dar, mai mult decât atât, fiecare religie și confesiune, fiecare pătură socială și fiecare loc o acceptă, de asemenea, în măsuri diferite. Este o mișcare măreață a universului-lume în tărâmul spiritual. Cutremură întreaga lume religioasă până în temelii, ceea ce este în parte, lucrul la care se referă „cutremurul” men‏ționat înainte. În continuare, îngerii își încep formal lucrarea, iar poporul lui Israel se întoarce în țara lui natală, pentru a nu mai rătăci niciodată, iar toți aceia incluși acceptă să fie păstoriți. În schimb, egiptenii încep să se îndepărteze de sfera mântuirii Mele; adică, ei Îmi primesc mustrarea (dar aceea nu a început încă oficial). Deci, clipa când lumea înfruntă simultan aceste câteva mari schimbări este și clipa când salutul Împărăției răsună oficial, un moment pe care oamenii l-au numit „momentul când Duhul intensificat de șapte ori începe să lucreze.” De fiecare dată când Dumnezeu face lucrarea de recuperare, în aceste etape (sau în aceste perioade de tranziție), niciun om nu poate să simtă lucrarea Duhului Sfânt. De aceea, cuvintele lui Dumnezeu „când oamenii își pierd speranța” sună adevărat. În plus, pe parcursul fiecăreia dintre aceste etape de tranziție, când oamenii își pierd speranța sau când simt că este curentul greșit, Dumnezeu începe din nou și înfăptuiește următorul pas al lucrării Sale. De la momentul creației și până acum, Dumnezeu Și-a recuperat lucrarea și a schimbat metodele lucrării Sale în această manieră. Cu toate că majoritatea oamenilor, în diferite grade, pot pricepe un anumit aspect al acestei lucrări, în final ei tot sunt duși de torentul de apă, căci sunt prea mici de statură; ei nu pot să priceapă etapele lucrării lui Dumnezeu și, astfel, sunt eliminați. Totuși, acesta este și felul în care Dumnezeu purifică oamenii și este judecata de către Dumnezeu a noțiunilor învechite ale omenirii. Cu cât oamenii au o temelie mai puternică, cu atât sunt mai mari noțiunile lor despre Dumnezeu, și lor le este dificil să le dea deoparte; ei se agață mereu de lucruri vechi și le este greu să accepte noua lumină. Pe de altă parte, dacă stai în picioare, atunci trebuie să ai o anumită temelie pe care să stai, totuși majoritatea oamenilor încă au probleme în a renunța la noțiunile lor. Acest lucru este în special adevărat cu privire la noțiunile lor despre Dumnezeul întrupat de astăzi, la un nivel care e ușor de văzut.

În cuvintele de astăzi, Dumnezeu vorbește mult despre viziuni, și nu este nevoie să elaborăm. În principal, Dumnezeu vorbește despre cum construirea bisericii pune bazele pentru construirea Împărăției. Pentru a fi mai specific, în perioada construirii bisericii, principalul scop era de a-i convinge pe oameni în inima lor și în cuvânt, deși nu L-au cunoscut pe Dumnezeu întrupat cu proprii ochi. Deși ei adăposteau credință în inimile lor, nu Îl cunoșteau pe Dumnezeu întrupat pentru că, în acea etapă, El nu Se deosebea față de o persoană. În Epoca Împărăției, toți trebuie să arate convingere în inimile, în vorbirea și în ochii lor. Asta e îndeajuns să arate că, pentru ca toți să demonstreze convingere în inimile, vorbirea și ochii lor, ei trebuie să aibă voie să Îl cunoască cu ochii lor fizici pe Dumnezeu care trăiește în trup – nu prin constrângere, nu cu simpla credință întâmplătoare, ci cu acea cunoaștere venită din convingerea inimilor și a gurilor lor. Prin urmare, în această etapă a construirii nu există lupte sau omoruri. În schimb, oamenii vor fi conduși către luminare pe calea cuvintelor lui Dumnezeu și prin aceasta ei pot urmări și explora astfel încât să poată ajunge în mod inconștient să Îl cunoască pe Dumnezeu întrupat. Ca atare, pentru Dumnezeu, această etapă a lucrării este mult mai ușoară prin faptul că lasă natura să-și urmeze cursul și nu se opune omenirii. În final, va conduce oamenii în mod natural înspre cunoașterea de Dumnezeu, deci nu fi îngrijorat sau neliniștit. Când Dumnezeu a spus: „stadiul luptei din tărâmul spiritual este dezvăluit direct printre toți oamenii Mei”, El a vrut să spună că, atunci când oamenii pășesc pe calea cea dreaptă și încep să-L cunoască pe Dumnezeu, nu numai că fiecare persoană e ispitită lăuntric de Satana, ci și că ei pot fi ispitiți de Satana chiar în biserică. Totuși, aceasta este o cale pe care toți trebuie să o urmeze, deci nimeni nu trebuie să fie alarmat. Ispitirea Satanei poate veni sub diferite forme. Cineva poate neglija sau se poate lepăda de ceea ce spune Dumnezeu și ar putea spune lucruri negative care să strice pozitivitatea altor oameni; cu toate acestea, o astfel de persoană de obicei nu îi câștigă pe ceilalți de partea sa. Asta este greu de deslușit. Principalul motiv pentru aceasta este: o astfel de persoană poate încă să fie proactivă în participarea la întâlniri, dar are nelămuriri privind viziunile. Dacă biserica nu își ia măsuri de precauție în privința ei, atunci întreaga biserică ar putea fi molipsită de negativitatea sa, răspunzându-I căldicel lui Dumnezeu și prin aceasta, neacordând atenție cuvintelor lui Dumnezeu – iar aceasta ar însemna a cădea direct în ispita Satanei. O astfel de persoană poate că nu se răzvrătește direct împotriva lui Dumnezeu, dar, deoarece nu poate să înțeleagă cuvintele lui Dumnezeu și nu Îl cunoaște pe Dumnezeu, ar putea ajunge să se plângă sau să aibă o inimă plină de resentimente. Ar putea spune că Dumnezeu a abandonat-o și deci e incapabilă de a primi luminare și iluminare. Poate dorește să plece, dar încă îi este un pic teamă și ar putea spune că lucrarea lui Dumnezeu nu vine de la Dumnezeu, ci este, de fapt, lucrarea duhurilor rele.

De ce îl menționează Dumnezeu pe Petru atât de des? Și de ce spune El că nici măcar Iov nu s-a apropiat de nivelul lui? A spune asta nu numai că îi determină pe oameni să acorde atenție faptelor lui Petru, dar îi face, de asemenea, să înlăture toate exemplele pe care le au în inimile lor, într-un mod cum nici exemplul lui Iov – care a avut cea mai mare credință – nu reușește. Doar în acest fel poate fi dobândit un rezultat mai bun, în care oamenii să poată pune de-o parte totul în efortul de a-l imita pe Petru și, făcând asta, să înainteze un pas către cunoașterea lui Dumnezeu. Dumnezeu le arată oamenilor calea de a practica pe care a mers Petru pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu, iar scopul pentru care face asta e să le ofere oamenilor un punct de referință. Dumnezeu apoi continuă să prevestească una dintre căile pe care Satana îi va tenta pe oameni când El spune: „Însă, dacă ești rece și nepăsător față de cuvintele Mele, atunci, fără îndoială, Mi te vei opune. Acesta este un lucru sigur.” În aceste cuvinte, Dumnezeu prezice schemele șirete pe care Satana va încerca să le utilizeze; ele sunt pe post de avertizare. Nu e posibil ca toată lumea să fie indiferentă față de cuvintele lui Dumnezeu, dar cu toate acestea, unii oameni vor cădea prizonieri acestei ispite. Ca atare, la sfârșit, Dumnezeu repetă cu emfază: „dacă nu veţi cunoaşte cuvintele Mele, nici nu le veţi accepta, nici nu le veţi pune în practică, atunci veți deveni în mod inevitabil obiecte ale mustrării Mele! Veți deveni cu siguranță victime ale Satanei!” Acesta este sfatul lui Dumnezeu pentru omenire – însă, în final, așa cum a prezis Dumnezeu, o parte din oameni vor deveni inevitabil victime ale Satanei.

Ai vrea să știi cum să-L întâmpini pe Domnul înaintea marilor dezastre? Participă la întâlnirea noastră online, care te va ajuta să găsești calea.