Am auzit că unii dintre cei ce răspândesc Evanghelia nu au deloc iubire în inimile lor. În timp ce se ocupă de noțiunile și întrebările celor care investighează adevărata cale, acești răspânditori ai Evangheliei se implică în părtășie în repetate rânduri. Dar când oamenii respectivi tot nu înțeleg și continuă să pună întrebări iar și iar, acești răspânditori ai Evangheliei nu mai pot suporta asta și încep să le facă morală. „Puneți prea multe întrebări. Nu înțelegeți adevărul oricât de mult am părtășie cu voi. Calibrul vostru e prea scăzut, nu aveți capacitatea de a pricepe și nu puteți dobândi adevărul și viața. Sunteți muncitori, toți.” Unii oameni nu pot îndura să audă astfel de cuvinte și devin negativi o perioadă. Oamenii se deosebesc unul de altul. Unii văd, când investighează adevărata cale, că sunt adevărul cuvintele lui Dumnezeu. Chiar dacă au unele noțiuni și probleme, acestea sunt înlăturate în timp ce citesc cuvintele Lui. Acești oameni sunt atât de puri, încât pot să accepte adevărul cu ușurință. Citesc singuri cuvintele lui Dumnezeu, caută și investighează, iar apoi, când cineva are părtășie cu ei, acceptă bucuroși adevărata cale și se alătură bisericii. Alții, însă, au o mulțime de întrebări. Ei trebuie să investigheze până ajung la claritate în toate privințele. Dacă există un singur aspect pe care nu l-au investigat până este clar, nu vor să accepte adevărata cale. Oamenii aceștia sunt atenți și prudenți în tot ce fac. Unii dintre cei ce răspândesc Evanghelia nu au nicio iubire în inimile lor pentru astfel de oameni. Care este atitudinea lor? „Poți s-o crezi sau nu! Nu vei fi o mare pierdere pentru casa lui Dumnezeu, nici un mare câștig nu vei fi. Dacă nu crezi, pleacă! De ce ai atât de multe întrebări? La toate astea ți s-a răspuns deja.” De fapt, acești răspânditori ai Evangheliei nu răspund clar întrebărilor puse de acești potențiali destinatari ai Evangheliei, nu au părtășie despre adevăr în mod limpede, nu alungă complet îndoielile din inimile acestor oameni, însă vor ca ei să-și abandoneze noțiunile și să accepte Evanghelia cât se poate de repede. Este oare acesta un lucru pe care oamenii pot fi obligați să-l facă, deși nu doresc? Dacă cineva spune cinstit că nu înțelege, atunci ar trebui să-i citești din cuvintele lui Dumnezeu câteva pasaje referitoare la problemele și noțiunile sale, iar apoi să ai părtășie despre adevăr ca să-i dai posibilitatea să înțeleagă. Unor potențiali destinatari ai Evangheliei le place să ajungă până la rădăcina lucrurilor. Astfel de oameni vor să afle totul. Nu îți creează probleme, nu caută nod în papură și nu sunt cârcotași. Doar iau lucrurile în serios. Când întâlnesc astfel de oameni serioși, unii dintre cei ce răspândesc Evanghelia nu le pot răspunde și simt că s-au făcut de râs. Ca urmare, nu vor să aibă părtășie cu astfel de oameni, zicând: „Răspândesc Evanghelia de atâția ani, dar niciodată nu am avut un asemenea ghimpe în coastă!” Acești răspânditori ai Evangheliei numesc astfel de oameni ghimpi în coasta lor. De fapt, acești răspânditori ai Evangheliei înțeleg numai pe jumătate orice aspect al adevărului, vorbesc despre niște doctrine mărețe și cuvinte goale și încearcă să-i determine pe oameni să le accepte ca fiind adevărul. Oare nu înseamnă asta să îngreunezi lucrurile pentru alții? Dacă alții nu înțeleg și pun întrebări de detaliu, lor nu le place și spun: „Ți-am explicat cele trei etape ale lucrării lui Dumnezeu și le-am explicat limpede. Dacă tot nu poți să înțelegi după ce am spus atât de mult, ar trebui să citești singur cuvintele lui Dumnezeu ca să-ți înlături noțiunile. Cuvântul lui Dumnezeu e chiar acolo. Dacă citești și-l înțelegi, atunci crede! Dacă nu poți să-l înțelegi, atunci nu crede!” Auzind asta, potențialii destinatari ai Evangheliei se gândesc: „Dacă voi continua să pun întrebări, poate îmi pierd șansa de a fi mântuit și nu voi putea primi binecuvântări. Atunci, n-o să pun întrebări, doar o să cad de acord cu el rapid și o să cred!” După aceea, oamenii aceștia continuă să participe la adunări și să asculte cu atenție predici și ajung, treptat, să înțeleagă unele adevăruri și treptat își înlătură noțiunile. Indiferent cum merge acum credința lor, e acesta un mod adecvat de a răspândi Evanghelia? Se poate spune că acești răspânditori ai Evangheliei și-au îndeplinit responsabilitatea? (Nu.) În răspândirea Evangheliei, trebuie mai întâi să-ți îndeplinești responsabilitatea. Trebuie să-ți urmezi conștiința și rațiunea în a face tot ce poți și tot ce trebuie. Trebuie să oferi cu iubire soluții la orice noțiuni pe care le poate avea persoana care investighează calea adevărată sau la orice întrebări pe care le pune. Dacă într-adevăr nu poți oferi o soluție, poți găsi câteva pasaje relevante din cuvintele lui Dumnezeu pe care să le citești sau videoclipuri relevante despre mărturii ale unor experiențe sau câteva filme relevante de mărturie evanghelică pentru a le arăta. Este întru totul posibil ca acest lucru să fie eficient; cel puțin tu îți vei îndeplini responsabilitatea și nu te vei simți acuzat de conștiința ta. Dar dacă ești superficial și faci lucrurile de mântuială, ești susceptibil să întârzii lucrurile și nu va fi ușor să o câștigi pe acea persoană. În răspândirea Evangheliei, trebuie să ne îndeplinim responsabilitatea. Cum ar trebui înțeles cuvântul „responsabilitate”? Cum, mai exact, ar trebui pusă în practică și aplicată? Ei bine, trebuie să înțelegi că, după ce L-ai întâmpinat pe Domnul și ai experimentat lucrarea lui Dumnezeu în zilele de pe urmă, ai obligația de a fi martor pentru lucrarea Sa în fața celor însetați de apariția Lui. Prin urmare, cum să le răspândești Evanghelia? Fie online, fie în viața reală, ar trebui să o răspândești în orice mod care îi câștigă pe oameni și este eficient. Răspândirea Evangheliei nu este ceva ce faci când ai chef, ceva ce faci când ești într-o dispoziție bună și nu faci când nu ești într-o dispoziție bună. Nici nu este ceva făcut în funcție de preferințele tale, hotărând tu cine primește tratament preferențial, răspândind Evanghelia doar celor pe care îi placi și celor care nu îți sunt pe plac, nu. Evanghelia ar trebui să fie răspândită în conformitate cu cerințele lui Dumnezeu și cu principiile casei Sale. Ar trebui să îți îndeplinești responsabilitatea și datoria de ființă creată, făcând tot ceea ce ești capabil pentru a mărturisi despre adevărurile pe care le înțelegi, despre cuvintele lui Dumnezeu și despre lucrarea lui Dumnezeu celor care investighează calea cea adevărată. Acesta e modul în care îți îndeplinești responsabilitatea și datoria de ființă creată. Ce ar trebui să facă o persoană în timp ce răspândește Evanghelia? Ar trebui să își îndeplinească responsabilitatea, să facă tot ce poate și să fie dispusă să plătească orice preț. Poate că predici Evanghelia de puțin timp, nu ai destulă experiență, nu ești foarte elocvent și nu ai un nivel de educație ridicat. De fapt, lucrurile acestea nu sunt de importanță esențială. Lucrul cel mai important este să alegi pasaje potrivite din cuvântul lui Dumnezeu și să ai părtășie despre adevăruri care merg drept la țintă și pot rezolva probleme. Atitudinea ta trebuie să fie sinceră și să-ți dea posibilitatea să emoționezi oamenii, astfel încât, indiferent ce spui, potențialii destinatari ai Evangheliei sunt cu toții dornici să te asculte, mai ales atunci când discuți despre experiențele tale reale și vorbești din inimă. Dacă îi poți face pe potențialii destinatari ai Evangheliei să te placă, astfel încât cu bucurie se asociază cu tine, cu bucurie au părtășie cu tine și îți ascultă mărturia, atunci asta-i o reușită. Apoi ei te vor trata ca pe un confident și vor asculta bucuroși tot ce le spui, vor considera că toate aspectele adevărului despre care alegi să ai părtășie sunt bune și foarte practice și vor fi capabili să le accepte pe toate. În felul acesta, poți să-i câștigi cu ușurință. Aceasta e înțelepciunea pe care trebuie s-o ai dacă răspândești Evanghelia. Dacă nu poți să-i ajuți cu inimă iubitoare pe oameni și nu poți să le fii confident altora, ți se va părea un efort prea mare să răspândești Evanghelia și să câștigi oameni. Oare de ce sunt atât de eficienți în răspândirea Evangheliei cei care vorbesc simplu și deschis, cei care sunt direcți și buni la inimă? Pentru că tuturor le plac astfel de răspânditori ai Evangheliei și toți sunt dornici să interacționeze și să formeze prietenii cu ei. Dacă astfel de răspânditori ai Evangheliei înțeleg adevărul și au părtășie despre el într-o manieră deosebit de practică și limpede, dacă pot să aibă părtășie despre adevăr cu alții, răbdători, dacă pot să rezolve diversele probleme, dificultăți și nedumeriri pe care le au oamenii, să le însenineze inima și să le aducă multă mângâiere – oamenii îi vor plăcea și vor avea încredere în ei în inimile lor, îi vor lua confidenți și vor asculta bucuroși orice spun. Dacă un răspânditor al Evangheliei se plasează întotdeauna pe un piedestal și le face morală altora, tratându-i ca pe niște copii și elevi, oamenii probabil îl vor considera supărător și respingător. Ca urmare, înțelepciunea pe care ar trebui s-o ai pentru a răspândi Evanghelia este aceasta: în primul rând, fă o impresie bună asupra altora, vorbind într-un mod care este plăcut pentru ascultătorii tăi. După ce te ascultă, ar trebui să poată câștiga ceva din asta și să primească un beneficiu. Astfel, răspândirea Evangheliei pe care o faci va fi lină, nu va întâmpina obstacole și va obține rezultate rodnice. Chiar dacă e posibil ca unii oameni să nu accepte Evanghelia, ei vor vedea că ești o persoană bună și se vor asocia cu tine cu dragă inimă. Cei care predică Evanghelia ar trebui să fie în stare să socializeze cu oamenii. Să-ți faci o gamă largă de prieteni este o cale bună. În plus, există încă un lucru de maximă importanță: indiferent cui îi predici Evanghelia, întâi trebuie să faci multă muncă de pregătire. Trebuie să te echipezi cu adevărul, să stăpânești principii, să ai capacitatea de a discerne oamenii și să folosești metode înțelepte. Trebuie să practici stăruitor această muncă de pregătire. În primul rând, în discuțiile tale cu oamenii care investighează, trebuie să le înțelegi și să le pricepi mediul în care s-au format, de care confesiuni aparțin, care le sunt noțiunile principale, dacă sunt introvertiți sau extrovertiți, cum le sunt abilitățile de înțelegere și cum le este caracterul. Acesta e lucrul esențial. Odată ce ai o înțelegere solidă a potențialilor destinatari ai Evangheliei în toate privințele, predicarea Evangheliei îți va fi mult mai eficientă și vei ști cum să prescrii medicamentul corect pentru a înlătura noțiunile și problemele lor. Dacă întâmpini ispite de la oameni răi, atei sau diavoli, vei putea să-i simți, să-i discerni așa cum sunt cu adevărat și să-i abandonezi rapid. Citirea cuvintelor lui Dumnezeu poate dezvălui tot felul de oameni. Oamenii răi și ateii vor fi dezgustați când le vor auzi, iar diavolii urăsc să asculte cuvintele lui Dumnezeu. Doar cei care însetează după adevăr vor fi interesați. Vor căuta adevărul și vor pune întrebări. Așa poți să-ți confirmi că ei sunt potențiali destinatari ai Evangheliei. Odată ce ne confirmăm lucrul acesta, îi putem implica în părtășie sistematică despre adevăr. Când avem părtășie despre adevăr, putem înțelege pe deplin calibrul acestor potențiali destinatari ai Evangheliei, cât de bine pot să priceapă adevărul și starea caracterelor lor. Astfel, vom ști la care oameni să lucrăm și cum să avem părtășie despre adevăr. Oricât de mult efort investim, nu va fi în zadar. În procesul răspândirii Evangheliei, dacă nu înțelegi și nu pricepi situația celeilalte persoane și dacă nu prescrii medicamentul corect, nu va fi ușor să câștigi oameni. Chiar dacă se întâmplă într-adevăr să-i câștigi pe câțiva, va fi numai în mod accidental. Cei care înțeleg adevărul și văd în profunzime lucrurile sunt capabili să facă mai puține greșeli când răspândesc Evanghelia, sau evită total să le facă. Ei predică oamenilor cărora ar trebui să le predice și nu le predică celor cărora nu ar trebui. Evaluează cu acuratețe înainte de a predica și evită să facă o lucrare inutilă. În felul acesta, își fac datoria cu mai mare eficiență și mai puțin efort irosit, având rezultate bune. Așadar, dacă vrei să răspândești Evanghelia în mod eficient, echipează-te cu adevărul și fă suficientă muncă de pregătire. Ce se întâmplă dacă întâlnești o persoană religioasă care cunoaște bine Biblia, dar tu nu ai citit-o? Ce poți să faci? În momentul acela e prea târziu să te echipezi cu adevărul Bibliei, așa că ar trebui s-o prezinți repede unui răspânditor al Evangheliei care înțelege Biblia. Predă-o pe această persoană oricui înțelege Biblia. Asta e în acord cu adevărurile-principii. Dacă încerci să te dai mare orbește predicându-i totuși Evanghelia, această persoană nu o va accepta. Rezultatul acesta va fi provocat de iresponsabilitatea ta. În plus, trebuie să găsești timp să te echipezi cu ceva cunoaștere a Bibliei când nu lucrezi. Să răspândești Evanghelia fără a ști nimic despre Biblie nu prea merge. Numeroase întrebări puse de cei care investighează includ cuvintele Bibliei. Dacă înțelegi Biblia, poți folosi adevărul ei pentru a rezolva aceste întrebări. Indiferent ce noțiuni au potențialii destinatari ai Evangheliei, poți să găsești versetele biblice și cuvintele lui Dumnezeu corespunzătoare pentru a le înlătura noțiunile. Rezultatul dorit poate fi obținut numai în felul acesta. Așadar, răspândirea Evangheliei necesită o oarecare cunoaștere a Bibliei. De exemplu, ar trebui să știi care profeții din Vechiul Testament și care versete din Noul Testament mărturisesc despre întoarcerea lui Dumnezeu și lucrarea Lui în zilele de pe urmă. Ar trebui să citești mai mult aceste cuvinte, să meditezi la ele mai mult și să le păstrezi în inimă. În plus, trebuie să pricepi modul în care înțeleg oamenii religioși aceste versete biblice, să meditezi cum să ai părtășie astfel încât să-i conduci spre o înțelegere corectă și pură a acestor versete, iar apoi să încorporezi aceste versete ale Bibliei pentru a-i îndruma spre înțelegerea lucrării din zilele de pe urmă a lui Dumnezeu. Înseamnă asta a-ți face munca de pregătire? Exact asta înseamnă să faci muncă de pregătire. Trebuie să înțelegi nevoile diferitelor genuri de oameni care investighează adevărata cale și apoi să faci o muncă de pregătire potrivit situației. Doar atunci vei fi în stare să faci tot ce poți și să-ți îndeplinești responsabilitățile. Aceasta e responsabilitatea ta. Unii oameni vor spune: „Nu am nevoie să fac toate astea. Am nevoie doar să citesc Biblia de câteva ori. Întotdeauna spun aceleași lucruri, indiferent cui îi împărtășesc Evanghelia. Cuvintele pe care le folosesc pentru a predica Evanghelia sunt mereu aceleași, nu se schimbă. Voi folosi aceste cuvinte, iar ei pot să creadă sau nu. Oamenii care nu cred nu vor primi binecuvântări. Nu pot să dea vina pe mine pentru asta. La urma urmei, eu mi-am îndeplinit responsabilitatea.” Și-au îndeplinit ei responsabilitatea? Care e situația persoanei care investighează, care îi sunt vârsta, nivelul de educație, starea civilă, hobbyurile, personalitatea, umanitatea, situația familială și așa mai departe? Nu știi nimic din toate astea, dar totuși te duci și îi predici. Nu ai făcut deloc muncă de pregătire și nu ai depus absolut niciun efort. Și mai pretinzi că ți-ai îndeplinit responsabilitatea? Nu cumva doar păcălești oamenii? A-ți trata datoria în felul acesta arată o atitudine superficială și iresponsabilă. Este o atitudine superficială. Predici Evanghelia cu o astfel de atitudine și, când nu-l câștigi pe cineva, zici: „Dacă nu crede, ghinionul lui! Pe lângă asta, îi lipsește înțelegerea spirituală, deci, chiar dacă ar crede, nu ar putea să dobândească adevărul sau să fie mântuit!” Asta e iresponsabil. Te eschivezi de la responsabilitatea ta. În mod evident nu ți-ai făcut bine munca de pregătire. Este evident că nu ți-ai îndeplinit responsabilitatea, că nu ți-ai făcut datoria cu loialitate. Și totuși te scuzi dând tot felul de motive, încercând să te eschivezi prin vorbe de la responsabilitatea ta. Ce fel de comportament e acesta? Se numește înșelare. Ca să te eschivezi de la responsabilitatea ta, faci judecăți, tragi concluzii despre oameni și vorbești aiureli iresponsabile. Asta se numește aroganță și neprihănire de sine, fățărnicie și răutate. Se numește înșelare, totodată. Înseamnă să încerci să-L înșeli pe Dumnezeu.

Dacă Dumnezeu ți-a încredințat datoria de a răspândi Evanghelia, ar trebui să accepți însărcinarea de la Dumnezeu, cu respect și supunere. Ar trebui să te străduiești să te ocupi cu iubire și răbdare de fiecare persoană care investighează calea adevărată și ar trebui să poți suporta greutățile și truda. Fii sârguincios în a-ți asuma responsabilitatea pentru împărtășirea Evangheliei; furnizează o părtășie clară cu privire la adevăr, astfel încât să Îi poți da socoteală lui Dumnezeu. Aceasta este atitudinea cu care cineva ar trebui să-și îndeplinească datoria. Dacă cineva care investighează calea adevărată caută adevărul de la tine, iar tu îl dai la o parte, ești incapabil să ai o părtășie serioasă despre adevăr cu el și să-i rezolvi problema și chiar găsești scuze, spunând: „Nu am chef acum. Oricine ar fi ei, oricât de mult însetează după adevăr sau după apariția și lucrarea lui Dumnezeu, nu este treaba mea. Nu depinde de mine dacă sunt sau nu capabili de credință. Dacă Duhul Sfânt nu merge să lucreze, indiferent cât de multă muncă de pregătire aș face, nu va folosi la nimic – așa că nu voi face acest efort! Oricum, am spus deja toate adevărurile pe care le înțeleg. Dacă pot accepta sau nu calea adevărată, aceasta este treaba lui Dumnezeu. Nu are nimic de-a face cu mine”, atunci ce atitudine este aceasta? Este o atitudine iresponsabilă, una îndârjită. Nu sunt mulți care răspândesc Evanghelia în acest fel? Poate o astfel de răspândire a Evangheliei să îndeplinească un standard adecvat? Poate ea să-L slăvească pe Dumnezeu și să fie mărturie despre El? Nu, în niciun caz. O astfel de răspândire a Evangheliei este doar un pic de slujire; nu se apropie de îndeplinirea unei datorii. Prin urmare, cum se poate răspândi Evanghelia în mod adecvat? Indiferent cine investighează calea adevărată, mai întâi trebuie să faci muncă de pregătire și să te dotezi cu adevărul, apoi să te bazezi pe iubire, răbdare, toleranță și simțul responsabilității pentru a-ți îndeplini bine această datorie. Fii veritabil și fă tot ce poți și tot ce trebuie să faci. Răspândirea Evangheliei în felul acesta este adecvată. Dacă circumstanțele nu îți permit să răspândești Evanghelia, ori dacă persoana care investighează refuză să asculte și pleacă, nu e vina ta. Ai făcut ce ar trebui să faci și conștiința ta nu te va acuza. Asta înseamnă că ți-ai îndeplinit responsabilitatea. E posibil ca unii oameni să corespundă principiilor pentru răspândirea Evangheliei, dar să nu fie timpul potrivit. Încă nu e timpul hotărât de Dumnezeu. În cazul acesta, lucrarea de răspândire a Evangheliei trebuie lăsată deoparte deocamdată. Oare dacă lași deoparte lucrarea înseamnă că nu-i împărtășești Evanghelia persoanei în cauză? Nu înseamnă că nu împărtășești Evanghelia, ci doar că aștepți timpul potrivit pentru a face asta. Cui altcuiva nu ar trebui să i se predice? De exemplu, când o persoană vorbește în limbi – nu de o zi sau două, nici chiar de un an sau doi, ci de mult timp, și poate vorbi astfel oricând și oriunde – atunci persoana aceasta este un duh rău și nu i se poate împărtăși Evanghelia. Există și oameni care par a fi buni la suprafață, dar dacă cercetezi și înțelegi mai mult, descoperi că au săvârșit adulter cu numeroase persoane. Va aduce mult necaz dacă Evanghelia este răspândită unor astfel de oameni. Probabil că vor provoca perturbări pentru aleșii lui Dumnezeu, așa că lor nu trebuie să li se predice Evanghelia. Există, de asemenea, unii pastori religioși care necesită prea mult efort pentru a accepta adevărul. Chiar dacă sunt dispuși să-l accepte, au condiții, totuși. Sunt mulțumiți să slujească numai în calitate de conducători și lucrători. Cei mai mulți oameni de felul acesta sunt antihriști. Conform principiilor, lor nu ar trebui să le fie răspândită Evanghelia. Este permis să răspândești Evanghelia unor astfel de oameni doar dacă sunt dispuși să muncească răspândind Evanghelia și sunt în stare să aducă multe alte persoane. Dacă umanitatea cuiva e prea rea și îți dai seama după simpla lui înfățișare că este un om rău, atunci o persoană de felul acesta niciodată nu va accepta adevărul și nu se va căi. Chiar dacă o asemenea persoană ar intra în biserică, ar fi exclusă, deci nu ar trebui să i se împărtășească Evanghelia niciodată. Să-i predici cuiva de genul acesta ar echivala cu aducerea Satanei, aducerea unui diavol în biserică. O altă situație apare atunci când niște minori sunt dornici să creadă în Dumnezeu. În unele țări democratice, însă, minorii trebuie să obțină consimțământul tutorilor lor dacă vor să participe la viața bisericească și să-și îndeplinească îndatoririle. Să nu ignorați această cerință. Necesită o soluție rațională și e nevoie de înțelepciune. În China, atâta vreme cât unul dintre părinți îl conduce pe un astfel de minor spre credința în Dumnezeu, nu e absolut nicio problemă. Dacă un adult tânăr, care nu mai este minor, poate să înțeleagă adevărul și vrea să creadă în Dumnezeu, dar părinții lui se opun și îi impun restricții, tânărul adult poate să-și părăsească familia și să vină în biserică pentru a crede în Dumnezeu și a-L urma, liber de piedicile și restricțiile impuse de părinții săi. Asta e absolut corect. Este aceeași situație ca a lui Petru când a ajuns să creadă în Dumnezeu. În concluzie, indiferent de situație, este îngăduit să răspândești Evanghelia atât timp cât condițiile obiective o permit și lucrul acesta nu încalcă legea. Această chestiune trebuie abordată în conformitate cu adevărurile-principii și cu ceea ce dictează înțelepciunea.

Când răspândește Evanghelia, cum poate cineva să-și îndeplinească datoria în mod adecvat? În primul rând, trebuie să fie capabil să înțeleagă și să priceapă adevărul cu privire la răspândirea Evangheliei. Numai odată ce înțelege adevărul poate să aibă opiniile corecte, să știe cum să trateze opiniile greșite sau absurde și să știe cum să gestioneze chestiunile și cum să se ocupe de probleme în acord cu adevărurile-principii. Atunci, el va fi în stare să discearnă diversele practici incorecte și practicile de antihriști care încalcă adevărurile-principii. Ca atare, el va înțelege în mod firesc ce adevăruri-principii ar trebui stăpânite ca să-și îndeplinească datoria de răspândire a Evangheliei. Care este adevărul de maximă importanță care trebuie înțeles mai întâi pentru a îndeplini această datorie? Trebuie să înțelegi că răspândirea mesajului despre lucrarea lui Dumnezeu este responsabilitatea și obligația fiecăruia dintre aleșii Lui. Este o însărcinare pe care El a încredințat-o tuturor. Aceasta e sursa acestei datorii. Unii oameni spun: „Eu nu sunt în echipa de evanghelizare. Am, deci, responsabilitatea și obligația aceasta?” Toți au această responsabilitate și obligație. Adevărul privitor la acest aspect al datoriei este util tuturor. Nu știu dacă ați observat un anumit fenomen în alocarea diferitelor categorii de personal în biserică. Unii oameni au fost conducători cândva, dar au fost înlocuiți ulterior pentru că nu au putut să facă lucrare practică. După ce au fost înlocuiți, întrucât nu aveau nicio abilitate sau competență, nu au putut îndeplini îndatoriri speciale. Ca urmare, în cele din urmă au fost repartizați în echipa de evanghelizare ca să răspândească Evanghelia ori să ude nou-veniți ori să execute îndatoriri obișnuite. Dacă iarăși nu reușesc să îndeplinească nicio altă datorie în biserică, ce ar trebui să se întâmple cu ei? Astfel de oameni sunt un rebut și ar trebui să fie eliminați. Așadar, dacă ești suspendat din postul de conducător de biserică pentru incompetență și nu ai niciun talent sau abilitate aparte, atunci trebuie să fii pregătit să răspândești Evanghelia. Dacă poți să răspândești Evanghelia și să-ți faci datoria ca membru al echipei de evanghelizare, atunci adevărul despre îndeplinirea adecvată a îndatoririlor este relevant pentru tine. Dacă nu reușești să-ți îndeplinești datoria de răspândire a Evangheliei, adevărul despre îndeplinirea adecvată a îndatoririlor nu are nicio relevanță pentru tine și, în casa lui Dumnezeu, în timpul lucrării lui Dumnezeu, pe tine nu te preocupă lucrarea de îndeplinire a unei datorii. Ar trebui să știi clar, în inima ta, tot ce implică lucrul acesta. Dacă nu îndeplinești nicio datorie, ce relație ai tu cu lucrarea lui Dumnezeu? În consecință, indiferent ce tip de datorie îndeplinește cineva, cel mai bine este, firește, dacă poate să persevereze până la capăt și să-și îndeplinească bine datoria. Unii oameni zic: „Eu nu vreau să răspândesc Evanghelia fiindcă asta mă aduce întotdeauna în contact cu străini. Există tot soiul de oameni răi care sunt în stare de tot felul de lucruri rele. Mai ales oamenii religioși îi tratează ca pe niște dușmani pe cei ce răspândesc Evanghelia din zilele de pe urmă a lui Dumnezeu și sunt în stare să-i predea regimului Satanei. Sunt mai răi ca non-credincioșii. N-aș putea îndura suferința aceasta. S-ar putea să mă omoare în bătaie, să mă schilodească ori să mă predea marelui balaur roșu. Asta m-ar termina.” Dat fiind că nu poți suporta greutatea aceasta și statura ta e prea mică, ar trebui să faci bine lucrarea postului tău actual. Asta ar fi alegerea înțeleaptă. Bineînțeles, ar fi și mai bine dacă ai putea să îndeplinești diverse îndatoriri, precum și răspândirea Evangheliei. Răspândirea Evangheliei nu este numai responsabilitatea membrilor echipei de evanghelizare. Este responsabilitatea fiecăruia. Întrucât fiecare a auzit de la Dumnezeu vestea cea bună și fericita știre a noii Lui lucrări, fiecare are responsabilitatea și obligația de a vesti această Evanghelie pentru ca mai mulți oameni să vină în casa lui Dumnezeu auzind vestea cea bună și să vină înaintea lui Dumnezeu să accepte mântuirea Sa. Lucrul acesta va face cu putință ca lucrarea lui Dumnezeu să ajungă la final cât mai curând posibil. Aceasta e însărcinarea dată de Dumnezeu, aceasta e intenția Lui.

Unii dintre cei care răspândesc Evanghelia o predică de zor cât e ziua de lungă, și totuși, nu reușesc să câștige nici măcar un om după mai mulți ani de predicare. Ce s-a întâmplat? Par atât de ocupați și că își fac datoria cu multă grijă. Atunci, de ce nu au câștigat pe nimeni? De fapt, adevărul ce trebuie înțeles pentru datoria răspândirii Evangheliei este asemănător adevărurilor ce trebuie înțelese pentru alte îndatoriri. Dacă cineva predică Evanghelia timp de mai mulți ani, fără a câștiga pe nimeni, înseamnă că această persoană are probleme. Care sunt aceste probleme? Problema de bază este că, în răspândirea Evangheliei, persoana în cauză nu are părtășie în mod clar despre adevărul viziunii. De ce este neclară părtășia ei? Fie deoarece calibrul ei e prea slab pentru acest lucru, fie deoarece își face de lucru toată ziua, fără un motiv întemeiat, încât nu are timp pentru a citi cuvintele lui Dumnezeu sau pentru a cugeta la adevăr, nu înțelege nimic din adevăr și nu poate înlătura nicio noțiune, erezie sau niciun sofism. Dacă amândouă aceste lucruri sunt valabile, poate oare această persoană să-și îndeplinească datoria de a răspândi Evanghelia? Mă tem că-i va fi foarte dificil să câștige oameni. Oricât de mulți ani lucrează la răspândirea Evangheliei, nu va vedea niciun rezultat clar. Pentru a răspândi Evanghelia, mai întâi trebuie să înțelegi adevărul viziunii. Indiferent ce întrebări pun oamenii, atâta vreme cât ai părtășie despre adevăr astfel încât acesta să devină limpede, poți să răspunzi la întrebările lor. Dacă nu înțelegi adevărul viziunii și nu poți vorbi clar, indiferent cum ai părtășie, atunci, oricum vei răspândi Evanghelia, nu vei obține rezultate. Dacă nu înțelegi adevărul, ar trebui să te axezi pe căutarea adevărului și părtășia despre el. Dacă vei citi mai mult din cuvintele lui Dumnezeu, dacă asculta mai multe predici, dacă vei avea mai mult părtășie despre adevărul răspândirii Evangheliei și vei trudi mereu la părtășia despre adevărul viziunii, astfel încât să înțelegi realmente adevărul viziunii și să poți înlătura noțiunile și problemele cele mai obișnuite ale oamenilor religioși, atunci vei fi în stare să obții unele rezultate, în loc de absolut niciun rezultat. Așadar, eșecul de a înțelege adevărul viziunii din lucrarea lui Dumnezeu este unul dintre motivele pentru care oamenii nu pot obține rezultate când răspândesc Evanghelia. În plus, nu poți să pricepi sau să înțelegi întrebările puse de cei care investighează adevărata cale și nu poți să vezi în inimile lor, pentru a descoperi unde este problema lor cea mai mare și pentru a determina principalele probleme care-i împiedică să accepte adevărata cale. Dacă nu poți să fii sigur în legătură cu aceste probleme, atunci nu poți să răspândești Evanghelia sau să le mărturisești altora despre Dumnezeu. Dacă doar practici predicarea Evangheliei folosind teorii goale nu va funcționa. Odată ce oamenii care investighează vor începe să pună întrebări, nu vei putea să le răspunzi. Vei fi în stare numai să le tratezi cu superficialitate, vorbind despre câteva doctrine. Va câștiga oameni răspândirea Evangheliei în acest mod? Cu siguranță nu. De multe ori, atunci când cei care investighează nu pot să accepte imediat adevărata cale, este din cauză că nu le dai răspunsuri clare la întrebări. În cazul acesta, ei se vor mira cum se face că tu, care crezi de atâta vreme, nu poți să le dai o explicație limpede la aceste întrebări. Vor avea îndoieli, în inimile lor, că aceasta este adevărata cale, așa că nu vor îndrăzni să creadă sau s-o accepte. Nu asta e situația reală? Acesta e al doilea motiv pentru care oamenii pot să nu obțină rezultate când răspândesc Evanghelia. Dacă vrei să răspândești Evanghelia, însă nu poți rezolva probleme concrete, atunci nu ai cum să le răspândești Evanghelia oamenilor. Dacă nu înțelegi adevărul, cum le poți rezolva problemele? În consecință, dacă vrei să obții rezultate în răspândirea Evangheliei, trebuie să lucrezi din greu să cauți adevărul și să înțelegi temeinic toate întrebările puse de oamenii care investighează. În felul acesta, le poți răspunde la întrebări, implicându-te în părtășie despre adevăr împreună cu ei. Unii răspânditori ai Evangheliei caută mereu vreun motiv obiectiv ce poate servi drept scuză, spunând: „Oamenii ăștia sunt atât de dificili! Fiecare e mai predispus la denaturări decât cel dinaintea lui și niciunul nu acceptă adevărul. Sunt răzvrătiți și încăpățânați și se agață mereu de noțiuni religioase.” Astfel de răspânditori ai Evangheliei nu vor lucra din greu pentru a rezolva dificultățile și problemele acestor oameni, așa că vor eșua absolut de fiecare dată când vor încerca să răspândească Evanghelia. Nu au niciun strop de iubire și nu pot persevera foarte mult timp în această datorie. Priviți din afară, par a fi foarte ocupați, dar, în realitate, nu s-au străduit destul pentru fiecare persoană care investighează adevărata cale. Nu tratează într-o manieră serioasă și responsabilă întrebările pe care le pun acești oameni. Nu caută adevărul pentru a găsi o soluție, pentru a răspunde la aceste întrebări pas cu pas și a-i câștiga în cele din urmă pe oamenii respectivi, ci continuă să facă totul de mântuială. Indiferent cât de mulți oameni pierd, nu-și schimbă abordarea. Lucrează câteva zile și apoi își iau câteva zile libere. Ce fac ei din răspândirea Evangheliei? O transformă într-un joc, într-un tip de interacțiune socială. Se gândesc: „Azi mă voi întâlni cu genul cutare de oameni și mă voi distra de minune. Mâine mă voi întâlni cu genul cutare de oameni, va fi ceva nou și interesant.” Până la urmă, nu vor câștiga pe nimeni, niciodată. Nu au nicio mustrare de conștiință și niciun simț al poverii din cauza acestui eșec de a nu câștiga pe nimeni. Își pot ei îndeplini datoria răspândind Evanghelia în felul acesta? Nu sunt superficiali, nu încearcă să-L înșele pe Dumnezeu? Cineva care mereu a răspândit Evanghelia în felul acesta nu își îndeplinește cu adevărat datoria, pentru că nu și-a îndeplinit deloc responsabilitatea. E superficial în toate. Ce alte motive provoacă un eșec în a câștiga oameni când răspândești Evanghelia? Spuneți-Mi! (Faptul de a nu răspândi Evanghelia conform principiilor.) Se întâmplă, într-adevăr, ca oamenilor să le pese numai de cifre când răspândesc Evanghelia. Astfel de oameni nu predică în acord cu principiile și adesea nu reușesc să câștige persoane. Se întâmplă, de asemenea, ca unii oameni din echipa de evanghelizare să se lupte între ei cu înverșunare pentru potențiali destinatari ai Evangheliei, gândindu-se că acela care le răspândește Evanghelia mai multor persoane va câștiga mai multă considerație. Văzându-i că se întrec în felul acesta, potențialii destinatari ai Evangheliei nu se vor edifica, ci în mintea lor vor apărea noțiuni: „Voi, credincioșii în Dumnezeu, nu sunteți uniți, există invidie și luptă între voi.” Și atunci, nu vor vrea să creadă. Acesta e un obstacol. Face și asta parte din motivul pentru care nu reușesc să câștige oameni când răspândesc Evanghelia? (Da.) Unii potențiali destinatari ai Evangheliei trăiesc în societate de mult timp și sunt în gardă față de tot felul de oameni, mai ales față de străini. Dacă nu există niciun intermediar pentru a le face cunoștință, vor fi precauți când întâlnesc pe cineva pentru prima dată. De exemplu, dacă tocmai ai întâlnit un străin, în mod sigur nu-i vei spune, degajat, numele tău, adresa și numărul de telefon. Atunci când te vei familiariza cu el, când veți ajunge să vă cunoașteți unul pe celălalt, când vei ști că nu are rea-voință față de tine, vă veți împrieteni. Abia atunci i-ai da aceste informații. Însă unii dintre cei care răspândesc Evanghelia nu pot să înțeleagă oamenii, deci, atunci când aceștia sunt precauți față de ei, îi numesc înșelători și ticăloși. Condamnă mentalitatea lor defensivă, transferându-și propria responsabilitate asupra altora. Acei răspânditori ai Evangheliei nu sunt și ei precauți cu străinii? De ce pe ei înșiși nu se condamnă, ci se consideră înțelepți pentru faptul că sunt precauți? Nu e cinstit să tratezi astfel oamenii. Unii dintre cei care răspândesc Evanghelia le cer potențialilor ei destinatari datele personale de cum îi întâlnesc. Genul acesta de răspânditor al Evangheliei nu va dori să-i predice cuiva care nu vrea să i le dea. Ce fel de fire e asta? Este o fire malițioasă. Se enervează și refuză să predice Evanghelia doar pentru că cineva nu se conformează cerințelor lor într-o chestiune atât de minoră. Ce lucru detestabil! De ce vrei să le răspândești altora Evanghelia? Nu înseamnă asta să-ți faci datoria? Dacă acționezi așa cum îți place, mai înseamnă asta că-ți faci datoria? Nu-i aceasta pur și simplu muncă? Cum ar trebui să-I dai socoteală despre tine lui Dumnezeu? Dacă nu te vei căi niciodată, Dumnezeu te va osândi și te va elimina. Îți atragi necazuri.

Am auzit de un caz în care membrii din două echipe de evanghelizare au întâlnit un potențial destinatar al Evangheliei. Apoi, s-au certat unul cu altul, ambii pretinzând că ei sunt cei care au contactat-o primii pe această persoană. Ce rost are să te cerți pentru asta? Este oare o chestiune de ignoranță? Nu se poate să faci așa ceva. Care este, deci, lucrul corect de făcut? Toți trebuie să discute problema împreună. Nu contează cine a fost primul care a luat contact. Când descoperiți că ați intrat în contact cu aceeași persoană, răspândiți Evanghelia împreună, împărțiți lucrarea și cooperați. Dacă inițial ai planificat să petreci două luni propovăduindu-i Evanghelia acestei persoane, încearcă s-o faci doar într-o lună, fiindcă ai mai mulți oameni. Apoi, fiecare ar trebui să aibă părtășie despre problemele și dificultățile potențialului destinatar al Evangheliei, despre care anume aspecte ale adevărului trebuie să caute fiecare pentru a rezolva aceste probleme, despre cum ar trebui să se coordoneze cele două echipe și așa mai departe. Care e scopul acestor demersuri? Acela de a câștiga această persoană și a vă îndeplini datoria. Când toți sunt una în inimă și-n gând, când toți au părtășie împreună și își îndreaptă toate eforturile spre același țel, Duhul Sfânt îi va lumina și îndruma. Atunci când sunt uniți, oamenii pot înfăptui lucruri cu ușurință și vor primi binecuvântările și îndrumarea lui Dumnezeu. Însă dacă nu te porți în felul acesta, dacă mereu ești în competiție cu alții, dacă mereu îți gestionezi treburile tale și întotdeauna tragi o linie clară între tine și alții și te interesează numai să câștigi tu însuți oameni când răspândești Evanghelia – tu predici pentru tine și eu voi câștiga singur oameni – atunci puteți oare să vă îndepliniți datoria fiind una în inimă și-n gând? Uneori oamenii își pot îndeplini singuri îndatoririle, dar alteori toți trebuie să lucreze împreună în armonie pentru a înfăptui cum se cuvine lucrarea bisericii. Dacă fiecare acționează de unul singur și nu cooperează în armonie, asta va strica lucrarea bisericii. Cine își va asuma răspunderea pentru acest lucru? Fiecare este răspunzător, iar supraveghetorul principal poartă o parte mai mare din responsabilitate. Când strici lucrarea bisericii, nu doar că nu reușești să-ți faci datoria cum se cuvine, ci totodată săvârșești un mare rău, atrăgându-ți detestarea și repulsia lui Dumnezeu. Atunci ai dat de necaz. Dacă Dumnezeu te condamnă ca persoană rea sau ca antihrist care perturbă lucrarea bisericii, va fi și mai rău. Cu siguranță vei fi dezvăluit și eliminat și chiar va trebui să primești o pedeapsă. Dacă îți abandonezi datoria, cu ce echivalează asta? Nu vei avea nicio contribuție la lucrarea lui Dumnezeu și nu vei primi mântuirea Lui. Vei fi unul dintre non-credincioși, iar viața ta își va pierde sensul. Pentru ce trăiești tu azi? Ce valoare aduci echipei de evanghelizare? Cum îți poți reflecta valoarea ca individ? Trebuie să-ți îndeplinești responsabilitățile într-un mod realist, să-ți faci bine datoria și să-I poți da asigurări lui Dumnezeu, spunând: „Am câștigat câțiva oameni răspândind Evanghelia. Am făcut tot ce mi-a stat în putere. Deși sunt de calibru slab și dețin doar câteva adevăruri-realități, am făcut tot ce mi-a stat în putință. Mi-am făcut datoria fără să renunț, fără să mă supăr, fără să mă simt negativ și să mă las pe tânjeală și fără să încerc să câștig faimă sau profit. Dimpotrivă, am suferit destul de multă umilire predicând Evanghelia, am îndurat insulte și excluderi din cercuri religioase și am dormit în stradă. Cu toate că am experimentat negativitate și slăbiciune, nu mi-am abandonat datoria, ci am perseverat în răspândirea Evangheliei tot timpul. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru protecția și călăuzirea pe care mi le-a dat.” Asta e ceea ce înseamnă să-ți îndeplinești cu adevărat responsabilitățile. Când va veni ziua, vei putea să vii înaintea lui Dumnezeu cu o astfel de conștiință curată și să dai socoteală despre tine. Poate că ai întâlnit mulți potențiali destinatari ai Evangheliei, dar nu ai câștigat mulți oameni. Totuși, pe baza calibrului și acțiunilor tale, i-ai câștigat pe toți oamenii pe care ai putut să-i câștigi străduindu-te din răsputeri. Cum te va evalua Dumnezeu în cazul acesta? Ți-ai făcut datoria în mod adecvat. Ai încercat din toate puterile și ai pus tot sufletul. Pentru a răspândi Evanghelia unor potențiali destinatari ai săi, ai muncit din greu să te dotezi cu adevărul viziunii și te-ai familiarizat cu versetele relevante ale Bibliei. Ai memorat ce a fost nevoie să memorezi și ai notat ceea ce nu ai putut memora. Când ai răspândit Evanghelia, indiferent pe cine ai întâlnit și ce întrebări a pus, ai fost capabil să oferi o soluție. Astfel, lucrarea ta de răspândire a Evangheliei a devenit tot mai eficientă și ai putut să câștigi mai mulți oameni. Pentru a câștiga mai mulți oameni când ai răspândit Evanghelia, pentru a face bine această datorie și a-ți îndeplini responsabilitățile, ai depășit numeroase dificultăți din tine însuți, inclusiv propriile tale defecte, slăbiciuni și emoții negative. Pe toate acestea le-ai depășit și ai dedicat mult timp acestei sarcini. Nu este nevoie să depășești asemenea dificultăți pentru a-ți face bine datoria? (Ba da.) De asemenea, ca să-i determini pe cei care investighează adevărata cale să audă glasul lui Dumnezeu, să înțeleagă și să cunoască lucrarea Lui și să accepte adevărata cale, ai nevoie să înțelegi mai mult din adevăr, astfel încât să poți mărturisi mai bine despre lucrarea lui Dumnezeu. Oricât de profundă sau superficială este părtășia ta despre adevăr, ar trebui să ai iubire și răbdare. Poate că ascultătorii tăi te ridiculizează, te insultă, te resping ori nu te înțeleg – nu contează. Dacă poți să gestionezi corect aceste lucruri și, răbdător, să ai părtășie cu ei despre adevăr și dacă ai investit mult efort și ai plătit un preț mare în scopul acesta, atunci ți-ai îndeplinit responsabilitățile. A-ți face datoria în felul acesta înseamnă a ți-o face în mod adecvat.

Unii răspânditori ai Evangheliei, atunci când întâlnesc un potențial destinatar al Evangheliei care este arogant din cauza averii și a statutului social al familiei sale, întotdeauna se simt inferiori și stânjeniți când stau înaintea lor. Disconfortul acesta îți va afecta îndeplinirea datoriei? Dacă te afectează în așa fel încât ești incapabil să-ți faci bine datoria și nu îți poți îndeplini responsabilitățile, atunci tu nu îți faci datoria. Dacă îți afectează numai starea de spirit – făcându-te nefericit și stânjenit – dar nu îți abandonezi datoria sau nu îți uiți responsabilitățile și obligațiile, astfel încât până la urmă îți finalizezi lucrarea și o faci bine, atunci ți-ai îndeplinit datoria cu adevărat. Este acesta adevărul? (Da.) Acesta e adevărul și toată lumea ar trebui să-l accepte. Este oare aceasta o situație în care te poți găsi tu însuți? De pildă, e posibil ca unii destinatari ai Evangheliei să te desconsidere fiindcă vii de la țară. E posibil chiar să te subestimeze. Cum gestionezi asta? Spui: „Eu m-am născut în sărăcie, la țară, în timp ce tu te-ai născut să duci o viață privilegiată la oraș. Asta a fost poruncit de Dumnezeu. Însă El e milostiv, indiferent unde ne-am născut. Trăim în această epocă și toți suntem binecuvântați că am prins lucrarea din zilele de pe urmă a lui Dumnezeu.” Aceste cuvinte sunt reale și nu sunt o încercare de a le intra în grații. Destinatarii Evangheliei vor spune: „Atunci tu nu ești la fel de binecuvântat cum suntem noi. Noi ne bucurăm de lumea asta și de cea care va veni, dar voi vă puteți bucura doar de viața care va veni. Așadar, noi ne bucurăm mai mult decât voi.” Tu spui: „Toate astea sunt prin harul lui Dumnezeu.” Din moment ce ei nu cunosc lucrarea lui Dumnezeu, e oare necesar să ai o dispută cu ei? Dacă nu prețuiești asemenea lucruri, nu te vei certa cu ei. În inima ta, ar trebui să înțelegi limpede că: „Eu am o datorie în inimă, o povară pe umeri, o misiune și o obligație. Nu mă voi certa cu ei în legătură cu asta. În ziua când vor crede și se vor întoarce la casa lui Dumnezeu, după ce vor auzi mai multe predici și vor înțelege ceva din adevăr, se vor gândi la purtarea și acțiunile lor de azi și le va fi rușine.” Dacă te gândești așa la acest lucru, inima ți se va deschide. Asta e ceea ce se întâmplă, de fapt. Dacă într-adevăr îi câștigi și ei chiar urmăresc adevărul, atunci, după ce vor crede trei sau cinci ani, își vor da seama că a fost necuviincios, lipsit de umanitate și în contradicție cu adevărul să te trateze așa cum au făcut-o când te-au cunoscut. Atunci va trebui să-ți ceară scuze când te vor mai vedea. În cursul răspândirii Evangheliei, veți întâlni frecvent acest gen de situație. Când se întâmplă asta, cum o gestionez? Nu dau multă atenție unor astfel de lucruri. Nu e mare lucru. Dacă nu crezi că e mare lucru, atunci vorbele lor nu te vor deranja. Asta se cheamă să ai statură. Dacă înțelegi adevărul și deții adevărul-realitate, vei fi capabil să vezi dincolo de multe zicale sau practici despre care se presupune că le fac rău oamenilor. Vei fi capabil să le elimini. Dacă însă nu poți să vezi dincolo de aceste lucruri, vei ține minte o viață întreagă asemenea vorbe și acțiuni și, cu o clipire, o vorbă sau un gest, oricine te poate răni. Cât de grave sunt astfel de răni? Îți vor lăsa o urmă în suflet. Când vei vedea oameni bogați, oameni cu statut mai înalt decât al tău sau oameni precum cei care te-au desconsiderat și te-au atacat cândva, vei fi temător și timid. Cum poți scăpa de această timiditate? Trebuie să vezi dincolo de esența lor. Oricât de impunători sunt, indiferent ce statut sau poziție dețin, sunt doar niște oameni corupți. Nu au nimic deosebit. Dacă vezi lucrul acesta, nu te vei simți constrâns. În lucrarea de răspândire a Evangheliei veți întâmpina, în mod sigur, aceste probleme. Toate sunt probleme obișnuite. Unii oameni nu te vor înțelege sau vor avea prejudecăți față de tine sau chiar vor spune lucruri urâte, aluziv și indirect, ca să te ridiculizeze. Unii oameni vor spune că predici Evanghelia ca să faci bani, să cauți profit ori să găsești relații sentimentale. Cum ai gestiona astfel de situații? Ar trebui să te cerți cu asemenea oameni? Mai ales când un potențial destinatar al Evangheliei provine dintr-o familie cu bani – ce ar trebui să faci dacă iei o masă la el și-i vezi acea privire pe chip? Dacă nu mănânci la el, pentru a-ți păstra demnitatea, poți continua să predici Evanghelia cu stomacul gol? Ar trebui să privești chestiunea în felul următor: „Astăzi pot să mănânc la el și să-i împărtășesc Evanghelia. El poate să-i primească pe cei ce răspândesc Evanghelia. Acesta e norocul lui.” De fapt, chiar așa stau lucrurile. Acesta e norocul lui. El nu-și dă seama, dar tu trebuie să știi asta în inima ta. În timp ce răspândește Evanghelia, o persoană va întâmpina deseori ridiculizări, bătaie de joc, zâmbete disprețuitoare și defăimare sau chiar se va regăsi în situații periculoase. De exemplu, unii frați și surori sunt denunțați sau răpiți de către oameni răi, iar alții sunt dați pe mâna poliției și a guvernului. Unii ar putea fi arestați și băgați în închisoare, în vreme ce alții s-ar putea să fie omorâți în bătaie. Toate acestea sunt lucruri care se întâmplă. Însă acum, că știm despre aceste lucruri, oare ar trebui să ne schimbăm atitudinea față de lucrarea de răspândire a Evangheliei? (Nu.) Răspândirea Evangheliei este responsabilitatea și obligația tuturor. În orice moment, indiferent de ceea ce auzim sau de ceea ce vedem sau de ce fel de tratament întâmpinăm, trebuie să susținem întotdeauna această responsabilitate de răspândire a Evangheliei. În niciun caz nu putem renunța la această datorie din cauza negativității sau a slăbiciunii. Datoria de a răspândi Evanghelia nu este o călătorie lină, ci plină de pericole. Când răspândiți Evanghelia, nu veți înfrunta îngeri, nici extratereștri, nici roboți. Vă veți confrunta doar cu omenirea rea și coruptă, cu demoni vii, cu fiare – toate acestea sunt oameni supraviețuind în acest spațiu malefic, în această lume rea, care au fost profund corupți de Satana și se împotrivesc lui Dumnezeu. Prin urmare, în procesul răspândirii Evangheliei, există cu siguranță tot felul de pericole, ca să nu mai vorbim de calomnii meschine, batjocuri și neînțelegeri, care sunt întâmplări comune. Dacă tu privești cu adevărat răspândirea Evangheliei ca pe o responsabilitate, ca pe o obligație și ca pe datoria ta, atunci vei fi în măsură să consideri aceste lucruri în mod corect și chiar să te ocupi de ele corect. Nu vei renunța la responsabilitatea și obligația ta, nici nu te vei abate de la intenția ta inițială de a răspândi Evanghelia și de a mărturisi pentru Dumnezeu din cauza acestor lucruri și nu vei da niciodată la o parte această responsabilitate, căci aceasta este datoria ta. Cum ar trebui înțeleasă această datorie? Ea este valoarea și obligația primară a vieții omenești. A răspândi vestea cea bună a lucrării lui Dumnezeu în zilele de pe urmă și Evanghelia lucrării lui Dumnezeu este valoarea vieții omenești.