Ce impresii v-ați făcut, după ce ați cântat imnul „Acela care deține suveranitatea peste toate lucrurile”? Ce părere aveți? Toți cei trecuți prin viață au îndurat multe greutăți, dar ei, de fapt, nu știu de ce și nimeni nu se gândește la cauza acestor greutăți, dacă au rost sau dacă este bine ca oamenii să trăiască astfel. Când sunt tineri, oamenii își doresc mereu să poarte haine frumoase, să mănânce bine și așa cred ei că dobândesc fericirea. Când cresc, oamenii încep să mediteze cum trebuie să muncească din greu în studiile lor, ca să se distingă printre alții și să aibă o viață bună. Când se maturizează, oamenii încep să-și dorească să câștige mulți bani, să dobândească faimă și câștig și să obțină putere și influență. Vor să fie mai presus de ceilalți. Caută mereu o slujbă la guvern și să dobândească respectul și admirația lumii. Când devin părinți, speră ca urmașii lor să înflorească, generație după generație, să continue să prospere și să progreseze. Ce rost au toți acești pași pe care-i fac oamenii? De ce gândesc oamenii astfel? De ce trăiesc cu toții așa? Oamenii trăiesc fără să aibă o cale. De ce spun că nu au o cale? Pentru că oamenii nu știu de unde vin sau încotro se duc și nu știu ce ar trebui să facă în viața aceasta, cum s-o trăiască sau cum să pășească pe calea vieții lor. Oamenii nu știu aceste lucruri. Și atunci, de ce încă pot oamenii să alerge necontenit după faimă, câștig și fericire, până la sfârșitul zilelor, fără să privească înapoi? Pentru că oamenii sunt corupți de Satana și și-au făurit o gândire și o perspectivă greșită asupra vieții. Consideră că e bine să trăiască astfel și că e dreaptă și corectă goana după faimă și câștig. Ei cred că faima și câștigul înseamnă fericirea și această credință le îndrumă viața. Așa alunecă oamenii pe panta goanei după faimă și câștig și, ca urmare, nu-și găsesc niciodată fericirea, nici până în clipa morții. Cu toții trăiesc așa. Nu există altă cale de urmat în lumea aceasta. Toți vor să câștige bani și să ducă o viață bună. Fără bani, viața e grea, iar cu bani poți face multe, deci toți își doresc să câștige mai mulți. Când viața le devine îmbelșugată, vor să-și păstreze averea și să transmită copiilor moștenirea, dar nimeni nu înțelege că o astfel de viață este deșartă. Toți părăsesc această lume cu regrete, întrebări fără răspuns și un sentiment de șovăială. Oamenii trec prin viață săraci sau bogați și trăiesc o viață mai lungă sau mai scurtă. Unii sunt oameni simpli, alții, demnitari și oficiali de rang înalt. Sunt oameni din toate păturile societății, dar cu toții trăiesc, în esență, la fel: se luptă pentru faimă și câștig, conform propriilor dorințe, ambiții și firi satanice și nu-și vor găsi liniștea până când nu-și vor atinge scopurile. Văzând cum stau lucrurile, unii s-ar putea întreba: „De ce trăiesc oamenii așa? Nu există altă cale de urmat? Oamenii trăiesc oare doar ca să mănânce și să bea bine tot timpul, până când mor? Apoi, unde se duc? De ce sunt atâtea generații care au trăit, de-a rândul, în același fel? Care este cauza acestui lucru?” Oamenii nu știu de unde vin, care este misiunea lor în viață sau cine deține puterea și suveranitatea asupra tuturor lucrurilor. Generațiile vin și pleacă, una după alta, și fiecare trăiește și moare în același mod. Toate vin și pleacă la fel și nimeni nu găsește mijloacele adevărate sau adevărata cale de a trăi. Nimeni nu caută adevărul în asta. Din timpuri vechi și până acum, oamenii au trăit la fel. Cu toții caută și așteaptă, dorindu-și să vadă cum va arăta umanitatea, fără ca niciunul să ajungă să o cunoască sau să o vadă. Când totul a fost zis și făcut, oamenii pur și simplu nu știu cine este Acela care guvernează și deține suveranitate peste toate acestea sau dacă El chiar există. Ei nu cunosc răspunsul la aceste întrebări și tot ce le rămâne de făcut e să continue să trăiască neajutorați, tânjind an după an și îndurând zi după zi, până acum. Dacă oamenii ar ști de ce se întâmplă toate acestea, li s-ar arăta astfel o cale de urmat în privința modului în care ar trebui să trăiască? Ar fi atunci capabili să se elibereze de această suferință și să nu mai trăiască în conformitate cu dorințele și speranțele omenești? Când oamenii vor înțelege de ce trăiesc și de ce mor și cine conduce această lume, când vor înțelege răspunsul, că Acela care deține suveranitatea asupra tuturor lucrurilor este Creatorul, atunci vor avea o cale de urmat. Vor ști că ar trebui să caute adevărul în cuvintele lui Dumnezeu pentru a găsi o cale de a merge mai departe și că nu trebuie să trăiască într-o astfel de suferință, bazându-se pe dorințe și speranțe. Dacă oamenii descoperă de ce trăiesc și mor, nu ar fi aceasta o soluție pentru toate suferințele și greutățile umane? Nu le-ar oferi asta izbăvire? Oamenii vor fi găsit cu adevărat izbăvirea și vor fi complet eliberați.

La ce ar trebui să cugetați în adâncul sufletului, după ce ascultați imnul: „Acela care deține suveranitatea peste toate lucrurile”? Dacă oamenii ar ști de ce trăiesc și de ce mor și cine este, de fapt, Suveranul acestei lumi și al tuturor lucrurilor și Acela care domnește peste toate lucrurile, unde anume se află și ce îi cere El omului ‒ dacă ar putea înțelege aceste lucruri, ar ști cum să se poarte față de Creator și cum să-L venereze și să I se supună, ar găsi tărie în inimă, ar fi împăcați și fericiți și nu ar mai trăi în astfel de chin și suferință. Atunci când vine momentul analizei finale, oamenii trebuie să înțeleagă adevărul. Calea pe care o aleg pentru a-și trăi viața este crucială și felul în care trăiesc este, de asemenea, important. Felul în care trăiește cineva și calea pe care merge stabilesc dacă viața sa este plină de fericire sau durere. Acesta este un lucru pe care oamenii ar trebui să-l înțeleagă. Când oamenii aud acest imn, pot avea acest sentiment profund în inimi: „Viețile tuturor oamenilor urmează acest tip de model; oamenii din vechime nu au făcut excepție, iar oamenii moderni sunt la fel ca dintotdeauna. Oamenii moderni nu au schimbat acest fel de a fi. Așadar, există un Suveran printre oameni, un Dumnezeu legendar care conduce toate lucrurile? Dacă omenirea Îl poate găsi pe Dumnezeu, Acela care conduce toate lucrurile, va putea omenirea să simtă fericire? Esențialul acum este să găsim sursa omenirii. Unde se află aceasta? După ce va găsi sursa, omenirea poate trăi într-un alt fel de tărâm. Dacă omenirea nu o va putea găsi și va continua să trăiască același fel de viață ca și până acum, va putea oare să atingă fericirea?” Dacă oamenii nu cred în Dumnezeu, chiar dacă știu că omenirea este profund coruptă, ce le rămâne de făcut? Pot rezolva problema actuală a corupției? Au o cale către mântuire? Chiar dacă îți dorești să te schimbi în bine și să trăiești o asemănare umană, poți face asta? Nu ai o cale pe care să mergi pentru a face acest lucru! Unii oameni, de exemplu, trăiesc pentru copiii lor; poți spune că nu dorești să faci asta, dar poți reuși? Unii oameni se agită și se împovărează cu muncă pentru bogăție, faimă și câștig. Poți spune că nu dorești să te agiți pentru așa ceva, dar chiar reușești? Fără să-ți dai seama, ai luat deja această cale și, chiar dacă îți dorești să-ți schimbi felul de a trăi, nu poți. Cum trăiești în lumea aceasta nu stă în mâinile tale! Care este sursa acestui lucru? Toate se trag din faptul că oamenii nu cred în Dumnezeul adevărat și nu au dobândit adevărul. Ce sprijină sufletul unui om? Unde caută acesta sprijin sufletesc? Oamenii caută sprijin sufletesc în reuniunea familiei, în fericirea căsniciei, în bucuria dată de lucrurile materiale, în bogăție, faimă și câștig, în statutul, sentimentele și cariera lor și în fericirea generației viitoare. Este cineva care să nu caute sprijin sufletesc în aceste lucruri? Cei cu copii îl găsesc în copii; cei fără copii, îl găsesc în carierele lor, în căsnicie, statut social și în faimă și câștig. Felurile de a trăi create în acest fel sunt toate la fel; pradă stăpânirii și puterii Satanei și, în pofida lor, toți oamenii se agită și se împovărează cu muncă de dragul faimei, câștigului, planurilor, carierelor, căsniciilor, familiilor, sau de dragul generației viitoare, sau a plăcerilor fizice. Este aceasta calea cea dreaptă? Oricât de mult s-ar agita oamenii în forfota acestei lumi, oricât de împliniți ar fi pe plan profesional, oricât de fericite le-ar fi familiile sau oricât de mari, oricât de prestigios le-ar fi statutul, sunt ei capabili să apuce pe calea cea dreaptă în viață? Gonind după faimă și câștig, după cucerirea lumii sau urmărindu-și carierele, sunt ei capabili să înțeleagă că Dumnezeu a creat toate lucrurile și este suveran peste destinul omenirii? Nu este cu putință. Dacă oamenii nu recunosc faptul că Dumnezeu e suveran peste destinul omenirii, atunci, indiferent de ceea ce urmăresc în mod special sau de calea lor, calea pe care merg este greșită. Nu este calea dreaptă, ci cea necinstită, calea răului. Nu contează dacă sprijinul sufletesc ți-a dat sau nu satisfacție și nu contează unde ai găsit acel sprijin: nu este credință autentică și nu este calea cea dreaptă pentru viața umană. Ce înseamnă să ai credință autentică? Să accepți apariția și lucrarea lui Dumnezeu și să accepți tot adevărul pe care l-a exprimat Dumnezeu. Acest adevăr este calea cea dreaptă pentru viața oamenilor și adevărul și viața pe care oamenii ar trebui să le urmărească. Să mergi pe calea cea dreaptă în viață înseamnă să-L urmezi pe Dumnezeu și să fii capabil, sub conducerea cuvintelor Lui, să înțelegi adevărul, să deosebești binele de rău, să știi ce e pozitiv și ce e negativ și să înțelegi suveranitatea și atotputernicia Lui. Când oamenii înțeleg cu adevărat, în adâncul sufletului lor, că Dumnezeu nu a creat doar cerul, pământul și toate lucrurile, ci este și Suveran asupra universului și tuturor lucrurilor, ei pot să se supună tuturor orchestrărilor și rânduielilor Lui, să trăiască după cuvintele Lui și să se teamă de Dumnezeu și să se ferească de rău. Asta înseamnă să mergi pe calea cea dreaptă pentru viața oamenilor. Când oamenii o iau pe calea cea dreaptă în viață, ei pot înțelege de ce trăiesc oamenii și cum ar trebui să-și ducă viața pentru a trăi în lumină și a primi binecuvântarea și aprobarea lui Dumnezeu.

Pentru ce trăiți acum? Înțelegeți? (Trăim ca să ducem la bun sfârșit misiunile și atribuțiile pe care ni le-a dat Dumnezeu și să ne îndeplinim datoria de ființe create.) Dacă vrei să-ți faci datoria de ființă creată și să îndeplinești atribuția dată de Dumnezeu, aceasta este o dorință subiectivă a ta și calea pe care ai ales-o în viață, ceea ce este corect. Dar ia aminte la un lucru: oamenii trăiesc în această lume și acest lucru este rânduit de Dumnezeu. Toți oamenii vin pe lume cu o misiune. Nu vin aici din întâmplare: totul este guvernat, rânduit și orchestrat de Dumnezeu, fără urmă de greșeală. Pe măsură ce oamenii vin pe lume, prin tot ceea ce învață sau fac, se pregătesc pentru rolul pe care îl joacă. Care este acest rol? Faptul că trebuie să îndeplinească o sarcină în această lume: sunt lucruri pe care trebuie să le facă. De exemplu, doi oameni se căsătoresc și au un copil, iar toți trei formează o familie completă. În cadrul acestei familii, soția trăiește pentru a-și îndeplini misiunea, aceea de a-și iubi copilul și soțul, având grijă de familie. Pentru ce trăiește copilul, atunci? Care este rolul acestuia? În calitate de moștenitor al familiei, duce mai departe linia familiei. Reprezintă generația următoare a acestei familii. Această familie este completă pentru că a venit pe lume copilul și acesta este primul rol pe care-l joacă el. Fie că este fată sau băiat, copilul are propria misiune. Cât privește destinul său, ce acreditări academice, competențe sau profesie are după ce crește sau când crede în Dumnezeu și ce sarcină îndeplinește ulterior, nu sunt toate acestea etape planificate și rânduite de Dumnezeu? (Ba da.) Are copilul posibilitatea de a alege? (Nu are.) Din prima clipă în care cineva se naște într-o familie, nici măcar o etapă nu este o alegere personală și totul este rânduit de Dumnezeu. Totul este rânduit de Dumnezeu și acesta este adevărul. Acest lucru se referă la scopul vieții oamenilor. De pildă, dacă studiezi muzica și ai condițiile și mediul familial propice pentru asta, atunci este studiul muzicii ceva ce ai ales tu? (Nu este.) Te-ai născut în acest mediu, ai dobândit o competență profesională prin oblăduirea acestui mediu și ai îndeplinit această misiune. Ce ți-a permis să o îndeplinești? Faptul că Dumnezeu a poruncit asta, nu că așa ai ales tu. Nu a fost acest lucru îndeplinit prin orchestrarea Creatorului? Cine a decis faptul că îți faci datoria acum și investești tot ceea ce știi și ceea ce ai învățat? (Dumnezeu.) A fost decizia lui Dumnezeu, nu a ta. Vorbind obiectiv, pentru cine trăiești acum? (Trăim pentru Dumnezeu.) În realitate, este la fel pentru orice persoană. Cu toții trăiesc pentru suveranitatea și rânduiala lui Dumnezeu, fie că-și dau sau nu seama și fie că sunt sau nu conștienți de acest lucru. Oamenii sunt ca pionii dintr-un joc. Oriunde te poziționează Dumnezeu, orice te pune să faci și oricât te ține într-un loc, totul este sub orchestrarea Lui. Cât privește orchestrarea lui Dumnezeu, în realitate, toți oamenii trăiesc în slujba suveranității și rânduielii Lui și după gestionarea Lui și nu dețin controlul. Indiferent cât ai fi de capabil sau de înzestrat, nu poți trece de destinul pe care Dumnezeu l-a poruncit pentru tine. Nimeni nu poate depăși aceste limite sau încălca destinul și viața care i-au fost stabilite și rânduite de Creator. Toate acestea sunt lucruri despre care oamenii nu au habar în realitate și au trăit dintotdeauna, fără să știe și în mod involuntar, sub orchestrarea și suveranitatea lui Dumnezeu. Analizând obiectiv, ce au înțeles oamenii? (Viața și moartea lor nu depind de ei, ci sunt sub suveranitatea și orchestrarea lui Dumnezeu.) (Nu ar trebui să încerce să ia frâiele propriului destin și ar trebui să se supună suveranității și rânduielii lui Dumnezeu.) Vei progresa dacă poți vedea astfel lucrurile. Ce adevăruri ar trebui să înțelegi pentru a te putea supune lui Dumnezeu? Indiferent de tipul de familie în care trăiești și oricare ar fi calibrul, intelectul sau gândurile tale, destinul tău și tot ceea ce este legat de tine se află sub orchestrarea lui Dumnezeu. Nu ai niciun cuvânt de spus în asta. Aceasta este calea pe care ar trebui să o aleagă oamenii: să înțeleagă cum a aranjat Dumnezeu tot ce e legat de fiecare, cum îndrumă El acest lucru și cum îl va îndruma pe viitor, să caute să înțeleagă voia și intențiile lui Dumnezeu și apoi să trăiască pe calea destinului guvernat și orchestrat de Creator. Calea nu este lupta, înhățatul și goana după lucruri. Nu este vorba despre a scruta sau a te împotrivi voii Creatorului; nu este vorba despre a scruta sau a te opune tuturor lucrurilor rânduite de Dumnezeu pentru tine. Nu-ți face asta viața corectă și adecvată? Acest lucru pune capăt îndoielilor precum: „de ce trăiesc oamenii și de ce mor” sau suferinței că „aceia care trăiesc repetă aceeași istorie tragică a celor care au pierit”. Oamenii simt că nu e nicio greutate în a trăi această viață și că au găsit sursa vieții. Înțeleg ce înseamnă destinul, știu cum ar trebui oamenii să se supună rânduielii Creatorului și nu se împotrivesc. Acesta este un mod semnificativ de a trăi. Oamenii nu se mai bazează pe închipuirile minții lor sau pe propria putere pentru a se zbate și a se lupta pentru fericire. Știu că toate acestea sunt lucruri nesăbuite și îndărătnice și nu le mai repetă. Au învățat să se supună suveranității și rânduielii Creatorului și au aflat câtă suferință e astfel evitată! Așadar, trăiți așa acum? Simțiți că trăiți nedreptățiți și subestimați? Știți că talentele și datoria voastră vă sunt rânduite și dăruite de Dumnezeu, dar tot simțiți că ați fost nedreptățiți și că datoria pe care o aveți nu vă permite să vă realizați aspirațiile. Aveți obiective mai înalte, dar domeniul în care vă faceți datoria nu vă permite să le atingeți. Gândiți astfel? (Nu.) Nu aveți ambiții sau dorințe, nu aveți cerințe extravagante, ați lăsat deoparte tot ceea ce ar trebui și singurul lucru care vă lipsește este să înțelegeți adevărul pentru a vă înlătura stările corupte. Acest lucru face tot mai clară calea pe care oamenii ar trebui să pășească și direcția în care ar trebui să se îndrepte. Nu mai trebuie să pună întrebări precum: „De ce trăiesc oamenii? Și de ce mor? Cine este Acela care domnește peste toate lucrurile?” Indiferent ce urmăriți sau indiferent de dorințele voastre, doar întorcându-vă la prezența Creatorului, înfăptuind cu supunere ceea ce ar trebui să faceți și îndeplinindu-vă și ducându-vă la bun sfârșit datoria care vă revine, puteți trăi într-un mod care să vă aducă o conștiință curată și care este corect și adecvat. Nu mai există suferință. Acestea sunt sensul și valoarea vieții.