Adesea, omul se confruntă cu unele stări negative. Unele dintre acestea îi pot influența pe oameni sau îi pot constrânge. Există unele stări care chiar pot face pe cineva să se abată de la adevărata cale și să se îndrepte în direcția greșită. Lucrurile pe care oamenii le urmăresc și cărora le dau atenție, precum și calea pe care aleg să o urmeze – toate acestea sunt legate de stările lor interioare. Faptul că oamenii sunt slabi sau puternici este chiar și mai mult legat în mod direct de stările lor interioare. De exemplu, mulți oameni dau acum o atenție deosebită zilei lui Dumnezeu. Toți au această năzuință: tânjesc ca ziua lui Dumnezeu să sosească repede, ca să scape de această suferință, de aceste boli, de această persecuție și de celelalte feluri de durere. Oamenii cred că, atunci când ziua lui Dumnezeu va sosi, vor fi eliberați de durerea pe care o suferă acum, că nu vor mai avea niciodată parte de greutăți și că se vor bucura de binecuvântări. Dacă cineva caută să Îl înțeleagă pe Dumnezeu sau urmărește adevărul având acest tip de stare, atunci progresul vieții sale va fi foarte limitat. Atunci când îi iese în cale vreo piedică sau ceva neplăcut, toată slăbiciunea, negativitatea și răzvrătirea din interiorul său ies la suprafață. Așadar, dacă starea cuiva este anormală sau greșită, atunci și țelul a ceea ce urmărește va fi greșit și, cu siguranță, va fi impur. Te străduiești să pătrunzi pornind de la stări greșite și, totuși, crezi că te descurci bine în ceea ce urmărești, că acționezi conform cerințelor lui Dumnezeu și că practici în conformitate cu adevărul. Nu crezi că te-ai împotrivit dorințelor lui Dumnezeu sau că te-ai abătut de la intențiile Sale. Tu poate că simți astfel, dar atunci când vreun eveniment sau mediu neplăcut îți va provoca vreo suferință, îți va atinge punctele slabe și lucrurile pe care le iubești și pe care le urmărești profund în inima ta, vei deveni negativ, speranțele și visele tale se vor nărui, iar tu vei deveni, evident, slab. Așadar, stările pe care le ai atunci decid dacă ești puternic sau slab. În acest moment, există mulți oameni care consideră că sunt destul de puternici, că au puțină statură și că au mai multă credință decât înainte. Ei cred că au pornit pe calea cea dreaptă a credinței în Dumnezeu și că nu au nevoie de alți oameni care să îi tragă sau să îi împingă de-a lungul ei. Dacă este așa, de ce devin negativi sau slabi atunci când se confruntă cu anumite medii sau întâmpină greutăți? De ce, atunci, se plâng și sfârșesc prin a renunța la credința lor? Aceasta arată că există unele stări negative și anormale în toți oamenii. Unele impurități din interiorul omului nu sunt ușor de lepădat. Chiar dacă ești o persoană care urmărește adevărul, nu poți renunța cu totul la ele. Acest lucru trebuie să se realizeze pe baza expunerii cuvântului lui Dumnezeu. După ce reflectă asupra propriilor stări și le înțeleg, oamenii trebuie să le compare prin cuvântul lui Dumnezeu și să-și înlăture firile corupte. Abia atunci stările lor se vor schimba treptat. Nu se pune problema ca, atunci când oamenii citesc cuvintele lui Dumnezeu și ajung să-și cunoască stările, să le și poată transforma imediat. Atât timp cât oamenii citesc în mod regulat cuvintele lui Dumnezeu, își văd propriile stări în mod clar și se roagă lui Dumnezeu și năzuiesc spre adevăr, atunci când dezvăluie din nou corupție sau când se află într-o stare anormală în viitor, ei vor putea să o recunoască și să se roage lui Dumnezeu și vor folosi adevărul pentru a rezolva problema, iar starea lor greșită poate fi schimbată, iar ei se pot schimba treptat. În acest fel, ei vor putea să renunțe la impurități și la acele lucruri la care ar trebui să se renunțe și pe care le nutresc în ei. Oamenii trebuie să aibă un anumit nivel de experiență înainte de a putea obține rezultate.

De la începutul credinței lor în Dumnezeu, mulți oameni urmăresc binecuvântări bazându-se pe noțiunile și închipuirile lor și, în consecință, devin negativi și slabi atunci când întâlnesc lucruri care nu sunt în acord cu noțiunile lor. Ei încep să se îndoiască de Dumnezeu și chiar vin cu noțiuni sau concepții greșite despre El. Dacă nimeni nu are părtășie cu ei despre adevăr, ei nu vor fi capabili să rămână fermi și pot să-L trădeze pe Dumnezeu în orice moment. Permiteți-Mi să vă dau un exemplu. Să spunem că cineva a nutrit mereu noțiuni și închipuiri în credința sa în Dumnezeu. Această persoană crede că, atât timp cât va renunța la familia ei și își va face datoria, Dumnezeu o va proteja și o va binecuvânta și va avea grijă de viața familiei sale și că asta este ceea ce Dumnezeu ar trebui să facă. Apoi, într-o zi, i se întâmplă ceva ce nu dorea să se întâmple – se îmbolnăvește. Faptul că locuiește cu familia care o găzduiește nu este la fel de confortabil ca a fi în propria casă și poate că această familie nu are prea multă grijă de ea. Nu poate accepta situația și devine negativă și descurajată pentru o lungă perioadă de timp. De asemenea, nu urmărește adevărul și nici măcar nu îl recunoaște. Asta înseamnă că oamenii au unele stări în interiorul lor și, dacă nu recunosc, nu percep sau nu simt că aceste stări sunt greșite, atunci, deși încă pot să aibă pasiune și să urmărească mult, la un moment dat se vor confrunta cu o împrejurare care le dezvăluie adevărata stare lăuntrică și îi face să se poticnească și să eșueze. Acesta este rezultatul faptului că nu puteți reflecta asupra voastră sau nu puteți ajunge să vă cunoașteți pe voi înșivă. Toți cei care nu înțeleg adevărul sunt astfel; nu se știe niciodată când se vor poticni și vor eșua, când vor fi negativi și slabi sau când ar putea fi capabili să-L trădeze pe Dumnezeu. Iată cu cât de mult pericol trebuie să se confrunte cei care nu înțeleg adevărul! Înțelegerea adevărului nu este, însă, o problemă simplă. Este nevoie de mult timp până când poți să obții în sfârșit un licăr de lumină, să ai un pic de cunoaștere adevărată și să înțelegi puțin adevăr. Dacă intențiile din interiorul tău sunt grav denaturate și nu pot fi înlăturate, acestea vor putea să stingă în orice moment luminița înțelegerii tale și chiar să erodeze credința mică pe care o ai, iar acest lucru este cu siguranță foarte periculos. În prezent, principala problemă este că toți oamenii au anumite noțiuni și închipuiri despre Dumnezeu în inimile lor, însă înainte ca acestea să fie dezvăluite, ei nu le recunosc; sunt ascunse înăuntru și nu se știe niciodată când sau în ce împrejurări vor ieși la suprafață și îi vor face pe oameni să se poticnească. Deși toți oamenii au aspirații bune și vor să fie buni credincioși și să dobândească adevărul, intențiile lor sunt prea denaturate și au prea multe noțiuni și închipuiri care îi împiedică foarte mult să urmărească adevărul și să dobândească intrarea în viață. Ei vor să facă aceste lucruri, dar nu pot. De exemplu, oamenilor le este greu să se supună atunci când sunt emondați; când sunt încercați sau rafinați, vor să se certe cu Dumnezeu. Ori de câte ori se îmbolnăvesc sau se confruntă cu vreo catastrofă, ei se plâng că Dumnezeu nu i-a protejat. Cum pot astfel de oameni să experimenteze lucrarea lui Dumnezeu? Ei nu ating nici măcar minimul, și anume acela de a avea o inimă supusă lui Dumnezeu, așadar cum pot dobândi adevărul? Unii oameni devin negativi atunci când cel mai mic lucru nu le merge; se poticnesc din cauza judecăților altor oameni și Îl trădează pe Dumnezeu atunci când sunt arestați. Este adevărat că nu se știe niciodată ce ne rezervă viitorul, indiferent dacă este vorba despre fericire sau pierzanie. Fiecare persoană are ceva în interiorul ei pe care dorește să-l urmărească și să-l obțină; are lucruri care îi plac. Urmărirea lucrurilor care îi plac ar putea atrage nenorocirea asupra ei, dar ea nu simte asta, crezând în continuare că lucrurile la care năzuiește și care îi plac sunt corecte și că nu este nimic în neregulă cu ele. Dacă însă va veni o zi în care nenorocirea va lovi și îi vor fi luate lucrurile pe care le urmărește și îi plac, ea va deveni negativă și slabă și nu va fi în stare să se ridice în picioare. Nu va ști ce s-a întâmplat, se va plânge că Dumnezeu este nedrept, iar inima ei plină de trădare față de Dumnezeu va ieși la iveală. Dacă oamenii nu se cunosc pe ei înșiși, atunci nu vor ști care este slăbiciunea lor vitală și nici unde le este ușor să eșueze sau să se poticnească. Este cu adevărat jalnic. De aceea spunem că, dacă o persoană nu se cunoaște pe sine, se poate poticni sau eșua oricând și își poate atrage propriul sfârșit.

Mulți oameni au spus: „Înțeleg fiecare element al adevărului, dar, pur și simplu, nu le pot pune în practică.” Asta dezvăluie rădăcina motivului pentru care oamenii nu practică adevărul. Ce fel de oameni înțeleg adevărul, dar nu îl pot pune în practică? Desigur, doar aceia care sunt scârbiți de adevăr și care îl urăsc nu îl pot pune în practică, iar aceasta este o problemă care ține de natura lor. Chiar dacă nu înțeleg adevărul, oamenii care îl iubesc vor acționa pe baza conștiinței lor și nu vor face rău. Dacă natura unei persoane este aceea de a-i fi scârbă de adevăr, atunci acea persoană nu va putea niciodată să practice adevărul. Oamenii care sunt scârbiți de adevăr cred în Dumnezeu doar pentru a obține binecuvântări, nu pentru a urmări adevărul și a obține mântuirea. Chiar dacă își îndeplinesc îndatoririle, nu o fac de dragul obținerii adevărului, ci doar pentru a obține binecuvântări. De exemplu, unii oameni care sunt persecutați și nu se pot întoarce acasă gândesc în inimile lor: „Sunt persecutat și nu mă pot întoarce acasă din cauza credinței mele în Dumnezeu. Într-o zi, Dumnezeu îmi va da o casă mai bună; Dumnezeu nu mă va lăsa să sufăr în zadar” sau: „Oriunde aș fi, Dumnezeu îmi va da de mâncare și nu mă va lăsa să merg pe un drum fără ieșire. Dacă m-ar lăsa să merg pe un drum fără ieșire, atunci nu ar fi adevăratul Dumnezeu. El nu ar face asta.” Oare astfel de lucruri nu există în om? Există, de asemenea, unii oameni care gândesc: „Am renunțat la familia mea ca să mă sacrific pentru Dumnezeu, iar El nu ar trebui să mă dea pe mâna celor care sunt la putere; am urmărit cu atâta fervoare, Dumnezeu ar trebui să mă ocrotească și să mă binecuvânteze. Tânjim atât de mult ca ziua lui Dumnezeu să sosească, așa că ziua Sa ar trebui să vină cât mai curând posibil. Dumnezeu ar trebui să împlinească dorințele omului.” Mulți gândesc astfel – nu este aceasta dorința extravagantă a omului? Oamenii I-au cerut mereu lucruri extravagante lui Dumnezeu, gândindu-se mereu: „Am renunțat la familiile noastre pentru a ne îndeplini îndatoririle, așadar Dumnezeu ar trebui să ne binecuvânteze. Am acționat în conformitate cu cerințele lui Dumnezeu, așadar ar trebui să ne răsplătească.” Mulți oameni păstrează astfel de lucruri în inimile lor în timp ce cred în Dumnezeu. Ei îi văd pe alții care pleacă de lângă familiile lor și renunță la tot ca să se sacrifice pentru Dumnezeu cu atâta ușurință și se gândesc: „Și-au părăsit familiile de atât de mult timp, cum de nu le este dor de casă? Cum depășesc asta? Eu de ce nu pot depăși acest lucru? Eu de ce nu pot renunța la familia, soțul (sau soția) și copiii mei? De ce Dumnezeu este milostiv cu ei și nu este milostiv cu mine? De ce Duhul Sfânt nu-mi dăruiește har și nu sălășluiește în mine?” Ce stare este aceasta? Oamenii sunt atât de lipsiți de rațiune; ei nu practică adevărul, iar apoi se plâng de Dumnezeu și nu fac ceea ce ar trebui să facă. Ei ar trebui să aleagă calea urmăririi adevărului, dar sunt scârbiți de adevăr, tânjesc după plăcerile trupești și caută întotdeauna să obțină binecuvântări și să se bucure de har, plângându-se totodată că sunt excesive cerințele lui Dumnezeu față de om. Continuă să-I ceară lui Dumnezeu să fie milostiv cu ei și să le dăruiască mai mult har și să le permită să simtă plăcerea trupească – oare sunt ei oameni care cred sincer în Dumnezeu? Ei se gândesc: „Am renunțat la familia mea pentru a-mi face datoria și am suferit atât de mult. Dumnezeu ar trebui să fie milostiv cu mine, ca să nu-mi fie dor de casă și să fiu hotărât să renunț. Ar trebui să-mi dea putere și atunci nu voi deveni negativ și slab. Alți oameni sunt atât de puternici, Dumnezeu ar trebui să mă facă și pe mine puternic.” Aceste cuvinte pe care le rostesc oamenii sunt complet lipsite de rațiune și credință. Toate sunt rostite pentru că nu le-au fost îndeplinite cererile extravagante, ceea ce i-a făcut să fie nemulțumiți de Dumnezeu. Toate acestea sunt lucruri pe care le dezvăluie în inimile lor și le reprezintă în totalitate natura. Aceste lucruri există în oameni și, dacă nu se eliberează de ele, îi pot face pe oameni să se plângă de Dumnezeu și să-L înțeleagă greșit în orice moment sau loc. Este posibil ca oamenii să-L hulească pe Dumnezeu și să părăsească adevărata cale în orice moment și în orice loc. Este un lucru foarte firesc. Acum înțelegeți acest aspect în mod clar? Oamenii trebuie să cunoască lucrurile pe care le dezvăluie natura lor. Acesta este un aspect foarte serios, care trebuie abordat cu atenție, deoarece se referă la întrebarea dacă oamenii pot rămâne fermi în mărturia lor și dacă pot obține sau nu mântuirea prin credința lor în Dumnezeu. În ceea ce-i privește pe oamenii care înțeleg un pic din adevăr, dacă își dau seama că dezvăluie aceste lucruri și dacă, atunci când descoperă această problemă, o pot examina și dezgropa, atunci o vor putea rezolva. Dacă nu își dau seama că dezvăluie aceste lucruri, atunci nu există nicio modalitate de a rezolva această problemă și nu pot decât să aștepte expunerea din partea lui Dumnezeu sau dezvăluirea faptelor. Oamenii care nu iubesc adevărul nu prețuiesc auto-examinarea. Ei cred întotdeauna că acesta este un aspect insignifiant și se vor complăcea, gândindu-se: „Toată lumea este așa – să te plângi un pic nu este mare lucru. Dumnezeu va ierta și nu-Și va aminti de asta.” Oamenii nu știu să reflecteze asupra lor sau să caute adevărul pentru a rezolva probleme, ei nu pot practica niciunul din aceste lucruri. Toți sunt confuzi și mai ales leneși, precum și dependenți și predispuși să se complacă în fantezii. Ei năzuiesc: „Într-o zi, Dumnezeu va produce o schimbare profundă în noi și atunci nu vom mai fi atât de leneși, vom deveni complet sfinți și ne vom îndrepta privirea către puterea lui Dumnezeu.” E fantezist să-ți imaginezi așa ceva și este cu adevărat nerealist. Dacă o persoană poate rosti acest tip de noțiune și închipuire după ce a auzit atâtea predici, atunci ea nu cunoaște lucrarea lui Dumnezeu și, până astăzi, încă nu a înțeles clar cum îi mântuiește Dumnezeu pe oameni. Oamenii de acest fel sunt incredibil de ignoranți. De ce casa lui Dumnezeu are întotdeauna părtășie despre cunoașterea de sine și cunoașterea firii lui Dumnezeu? Este un lucru esențial pentru fiecare persoană. Dacă într-adevăr poți înțelege clar cum îi mântuiește Dumnezeu pe oameni, atunci ar trebui să te concentrezi pe a te cunoaște pe tine însuți și ar trebui să te dedici în mod regulat auto-reflecției – doar atunci vei avea o adevărată intrare în viață. Când îți vei da seama că dezvălui corupție, vei putea căuta adevărul? Vei putea să te rogi lui Dumnezeu și să te răzvrătești împotriva trupului? Aceasta este o condiție prealabilă pentru practicarea adevărului și este un pas crucial. Dacă, în tot ceea ce ți se întâmplă și în tot ceea ce faci, poți ști cum să practici într-un mod care să fie în concordanță cu adevărul, îți va fi ușor să pui adevărul în practică și vei avea intrare în viață. Dacă nu ești în stare să te cunoști pe tine, cum poate progresa viața ta? Dacă, oricât de negativ și de slab ai fi, nu reflectezi asupra ta și nu ajungi să te cunoști pe tine însuți sau nu te rogi lui Dumnezeu, atunci asta dovedește doar că nu iubești adevărul, că nu ești o persoană care urmărește adevărul și că nu vei putea niciodată să-l obții.

Înainte, unii oameni se gândeau: „Tânjim după căderea grabnică a marelui balaur roșu și sperăm că ziua lui Dumnezeu va veni repede. Nu sunt legitime aceste cereri? Năzuința ca ziua lui Dumnezeu să vină în curând nu este aceeași cu năzuința ca slava să-I fie adusă lui Dumnezeu cât mai repede posibil?” Ei găsesc pe ascuns câteva moduri plăcute urechii de a exprima acest lucru, dar, de fapt, speră doar să obțină aceste lucruri pentru sine. Ce-ar năzui ei, dacă nu ar face-o de dragul lor? Tot ceea ce năzuiesc oamenii este să fie eliberați rapid de împrejurările lor mizerabile și de această lume dureroasă. Există mai ales unii care văd promisiunile făcute înaintea fiilor întâi născuți ai lui Dumnezeu și au o sete incredibilă de acestea. Ori de câte ori citesc acele cuvinte, se simt de parcă și-ar potoli setea, privind un miraj. Dorințele egoiste din sinea omului nu au fost încă abandonate în totalitate, așadar, oricare ar fi modul în care urmărești adevărul, acesta va fi întotdeauna urmărit fără tragere de inimă. Mulți oameni care nu urmăresc adevărul tânjesc mereu ca ziua lui Dumnezeu să sosească, astfel încât să poată fi eliberați de suferința lor și să se bucure de binecuvântările Împărăției Cerurilor. Când aceasta nu vine, sunt mistuiți de durere, iar unii oameni strigă: „Când va veni ziua lui Dumnezeu? Încă nu m-am căsătorit, nu mai pot aștepta! Trebuie să arăt evlavie filială părinților mei, nu mai suport! Încă am nevoie să fac copii, ca să aibă grijă de mine atunci când voi îmbătrâni! Ziua lui Dumnezeu ar trebui să se grăbească și să vină! Să ne rugăm împreună pentru asta!” Cum au putut acei oameni care urmăresc adevărul să-l urmărească până acum fără să se plângă? Nu sunt ei îndrumați de cuvântul lui Dumnezeu și sprijiniți de cuvântul Său? Există atât de multe impurități în oameni, este viabil ca ei să nu accepte rafinarea? Fără suferință, cum se pot schimba? Oamenii trebuie să fie rafinați într-o anumită măsură și să fie dispuși să-L lase pe Dumnezeu să-i orchestreze fără nicio altă plângere – atunci ei vor fi complet schimbați.