Urmează ciclul de viață și de moarte al făcătorilor de servicii. Care am spus noi că sunt originile făcătorilor de servicii? (Unii au fost necredincioși, alții au fost animale.) Acești făcători de servicii au fost reîncarnați din necredincioși și din animale. Odată cu sosirea ultimei etape a lucrării Lui, Dumnezeu a selectat dintre necredincioși un grup de astfel de oameni, iar acest grup este unul special. Țelul lui Dumnezeu în alegerea unor asemenea oameni este ca ei să-I slujească lucrarea. „A sluji” nu este un cuvânt care sună prea elegant, nici nu este ceva ce oricine ar fi dispus să facă, dar ar trebui să ne gândim la cine face referire. Existența făcătorilor de servicii ai lui Dumnezeu are o semnificație specială. Nimeni altcineva nu ar putea să le îndeplinească rolul, fiindcă ei au fost aleși de Dumnezeu. Și care este rolul acestor făcători de servicii? Să-i slujească pe aleșii lui Dumnezeu. În principal, rolul lor este să slujească lucrarea lui Dumnezeu, să coopereze cu lucrarea lui Dumnezeu și să coopereze cu Dumnezeu când El își întregește aleșii. Indiferent dacă ei muncesc, dacă fac o lucrare sau îndeplinesc o anumită sarcină, care este cerința lui Dumnezeu de la acești oameni? Este El foarte solicitant în cerințele Lui? (Nu, Dumnezeu le cere să fie loiali.) Făcătorii de servicii trebuie și ei să fie loiali. Indiferent de originile tale și de motivul pentru care Dumnezeu te-a ales, trebuie să fii loial: trebuie să Îi fii loial lui Dumnezeu, trebuie să fii loial sarcinii pe care Dumnezeu ți-a încredințat-o, cât și lucrării de care ești responsabil și datoriei pe care o îndeplinești. Dacă făcătorii de servicii sunt capabili să fie loiali și să-L mulțumească pe Dumnezeu, care va fi finalitatea lor? Vor putea să rămână. Este o binecuvântare să fii un făcător de servicii care rămâne? Ce înseamnă „să rămână”? Ce înseamnă această binecuvântare? În ceea ce privește statutul, ei par diferiți de aleșii lui Dumnezeu, par a fi altfel. Cu toate acestea, în această viață nu se bucură ei de același lucru ca aleșii lui Dumnezeu? Cel puțin în această viață, este același. Voi nu negați asta, nu-i așa? Cuvântările lui Dumnezeu, harul lui Dumnezeu, proviziile lui Dumnezeu, binecuvântările lui Dumnezeu – cine nu se bucură de aceste lucruri? Toată lumea se bucură de o asemenea abundență. Identitatea unui făcător de servicii este cea de făcător de servicii, dar, pentru Dumnezeu, ei se numără printre toate lucrurile pe care El le-a creat – pur și simplu, rolul lor este cel de făcător de servicii. Fiind una dintre făpturile lui Dumnezeu, e vreo diferență între un făcător de servicii și aleșii lui Dumnezeu? În fapt, nu e nicio diferență. Convențional vorbind, există o diferență, în ceea ce privește esența există o diferență, în ceea ce privește rolul pe care îl îndeplinesc există o diferență, dar Dumnezeu nu îi discriminează pe acești oameni. Atunci, de ce sunt acești oameni definiți ca făcători de servicii? Ar trebui să înțelegeți asta. Făcătorii de servicii provin din rândurile necredincioșilor. Menționarea necredincioșilor ne spune că trecutul lor este rău: ei sunt toți atei, în trecutul lor, au fost atei, nu au crezut în Dumnezeu și au fost ostili față de El, față de adevăr și de lucrurile pozitive. Nu au crezut în Dumnezeu și nu au crezut că există un Dumnezeu. Așadar, pot ei să fie capabili să înțeleagă cuvintele lui Dumnezeu? E drept să spunem că, într-o mare măsură, nu sunt. Așa cum animalele sunt incapabile să înțeleagă cuvintele oamenilor, făcătorii de servicii nu înțeleg ce spune Dumnezeu, ce cere El și de ce are El asemenea cerințe – ei nu înțeleg, aceste lucruri sunt de neînțeles pentru ei, iar ei rămân neluminați. Și, din acest motiv, acești oameni nu au viața despre care am discutat. Fără viață, pot oamenii să înțeleagă adevărul? Sunt ei înzestrați cu adevăr? Sunt ei înzestrați cu trăirea și cunoașterea cuvintelor lui Dumnezeu? (Nu.) Acestea sunt originile făcătorilor de servicii. Dar fiindcă Dumnezeu îi face pe acești oameni să fie făcători de servicii, există totuși standarde ale cerințelor Lui pentru ei, El nu îi desconsideră și nu îi tratează cu indiferență. Chiar dacă ei nu înțeleg cuvintele Lui și sunt lipsiți de viață, Dumnezeu tot este bun cu ei și există totuși standarde ale cerințelor Lui pentru ei. Voi tocmai ați discutat despre aceste standarde: să fii loial lui Dumnezeu și să faci ceea ce spune El. Când slujești, trebuie să o faci acolo unde este nevoie și trebuie să o faci până la capăt. Dacă tu poți să slujești până la capăt, dacă poți să fii un făcător de servicii loial, dacă poți să slujești întru totul până la capăt și dacă ești capabil să îndeplinești perfect însărcinarea care ți-a fost dată de Dumnezeu, atunci vei trăi o viață plină de valoare și, astfel, vei putea să rămâi. Dacă tu depui puțin mai mult efort, dacă te străduiești mai din greu și poți să-ți dublezi strădaniile de a-L cunoaște pe Dumnezeu, dacă poți să vorbești puțin despre cunoașterea lui Dumnezeu, dacă poți să fii mărturie pentru Dumnezeu și, în plus, dacă poți să înțelegi o parte din voia lui Dumnezeu poți să cooperezi în lucrarea lui Dumnezeu și să respecți întrucâtva voia lui Dumnezeu, atunci norocul tău, ca făcător de servicii, se va schimba. Și care va fi această schimbare a norocului? Nu vei mai fi capabil doar să rămâi. Pe baza comportamentului tău și a aspirațiilor și preocupărilor tale personale, Dumnezeu te va face unul dintre aleșii Lui. Asta va fi schimbarea. Pentru făcătorii de servicii, care este cel mai mare avantaj al acestui fapt? Este că ei pot să devină aleșii lui Dumnezeu. Și ce înseamnă dacă ei ajung să fie aleșii lui Dumnezeu? Înseamnă că nu se vor mai reîncarna în animale, așa ca necredincioșii. Este ceva benefic? Da, este, și e o veste bună. Cu alte cuvinte, făcătorii de servicii pot să fie modelați. Nu este cazul ca un făcător de servicii, atunci când Dumnezeu i-a destinat să slujească, să facă asta pentru totdeauna, nu este neapărat așa. Pe baza comportamentului său individual, Dumnezeu Se va purta diferit cu el și îi va răspunde în mod diferit.

Dar există făcători de servicii care nu pot să slujească până la capăt; în timpul în care slujesc, sunt și cei care renunță la jumătatea drumului și Îl abandonează pe Dumnezeu, sunt și cei care fac multe lucruri rele, sunt chiar și cei care pot să cauzeze foarte mult rău și dăunează grav lucrării lui Dumnezeu, sunt chiar și făcători de servicii care Îl blestemă pe Dumnezeu, și așa mai departe – și ce însemnătate au aceste consecințe iremediabile? Oricare dintre aceste fapte rele înseamnă renunțarea la serviciile lor. Deoarece comportamentul tău din perioada în care ai făcut servicii a fost prea neadecvat, deoarece ți-ai depășit atribuțiile, când Dumnezeu vede că serviciile tale nu sunt la înălțime, El îți va răpi eligibilitatea de a face servicii, nu te va mai lăsa să faci servicii, te va alunga din fața ochilor Lui și din casa lui Dumnezeu. Nu-i așa că nu vrei să faci servicii? Nu-i așa că vrei mereu să faci fapte rele? Nu-i așa că ești mereu neloial? Ei bine, atunci există o soluție simplă: ți se va răpi eligibilitatea de a face servicii. Pentru Dumnezeu, desființarea eligibilității cuiva de a face servicii înseamnă că sfârșitul acelui făcător de servicii a fost proclamat. Ei nu vor mai fi eligibili să-L slujească pe Dumnezeu, El nu mai are nevoie de serviciile lor și, indiferent de ce cuvinte frumoase spun ei, aceste cuvinte frumoase vor fi în zadar. Când lucrurile au ajuns în acest punct, această situație va fi iremediabilă; astfel de făcători de servicii nu vor mai avea o cale de întoarcere. Și cum tratează Dumnezeu cu astfel de făcători de servicii? Doar îi împiedică din a mai face servicii? Nu. El doar îi împiedică să rămână? Sau îi lasă la o parte și așteaptă ca ei să se schimbe? Nu face asta. Dumnezeu nu îi iubește atât de mult pe acești făcători de servicii, cu adevărat. Dacă o persoană are acest gen de atitudine atunci când face servicii pentru Dumnezeu, El, ca urmare a acestei atitudini, îi va răpi eligibilitatea de a mai face servicii, iar aceasta va fi aruncată din nou înapoi în rândurile necredincioșilor. Și care este soarta unui făcător de servicii care a fost aruncat înapoi în rândurile necredincioșilor? Este întocmai ca soarta necredincioșilor: să fie reîncarnat ca animal și să primească pedeapsa necredincioșilor în lumea spirituală. Și Dumnezeu nu va fi personal interesat de pedepsirea lor, fiindcă ei nu mai au nicio relevanță în cadrul lucrării lui Dumnezeu. Asta nu e doar finalizarea vieții lor de credință în Dumnezeu, ci este și finalizarea sorții lor, proclamarea sorții lor. Așadar, dacă făcătorii de servicii nu slujesc bine, ei vor trebui să suporte consecințele. Dacă un făcător de servicii este incapabil să slujească până la capăt sau dacă i se ia eligibilitatea de a face servicii la jumătatea drumului, atunci va fi aruncat în rândurile necredincioșilor – iar dacă făcătorii de servicii sunt aruncați în rândurile necredincioșilor, ei vor fi tratați la fel ca vitele, la fel ca oamenii fără intelect și fără raționalitate. Când expun astfel situația, înțelegeți, nu-i așa?

Așa Se ocupă Dumnezeu de ciclul de viață și de moarte al aleșilor Lui și al făcătorilor de servicii. Cum vă simțiți după ce ați auzit asta? V-am mai vorbit despre subiectul pe care tocmai l-am discutat, despre subiectul aleșilor lui Dumnezeu și al făcătorilor de servicii? De fapt, v-am mai vorbit, dar voi nu vă amintiți. Dumnezeu este drept față de aleșii Lui și făcătorii de servicii. În toate privințele, El este drept, nu-i așa? Îi puteți găsi undeva vreo greșeală? Sunt oare oameni care vor spune: „De ce este Dumnezeu atât de tolerant cu cei aleși? Și de ce este El doar puțin iertător cu făcătorii de servicii?” Vrea cineva să le țină partea făcătorilor de servicii? „Poate Dumnezeu să le acorde făcătorilor de servicii mai mult timp și să fie mai iertător și mai tolerant cu ei?” Sunt îndreptățite aceste vorbe? (Nu, nu sunt.) Și de ce nu sunt îndreptățite? (Fiindcă deja am fost favorizați doar fiind aleși ca făcători de servicii.) Făcătorii de servicii au fost, de fapt, favorizați prin faptul că li s-a permis să slujească! Fără termenul „făcători de servicii” și fără lucrarea făcătorilor de servicii, unde ar fi aceștia? În rândurile necredincioșilor, trăind și murind cu vitele. De ce minunate haruri se bucură ei astăzi, fiindu-le permis să vină înaintea lui Dumnezeu și să intre în casa lui Dumnezeu! Este o milostenie extraordinară! Dacă Dumnezeu nu ți-ar fi oferit oportunitatea de a sluji, nu ai fi avut niciodată șansa de a veni înaintea lui Dumnezeu. Ca să spunem așa, chiar dacă tu ești o persoană de religie budistă și ai dobândit rodnicia, în cel mai bun caz, ești un portărel în lumea spirituală; nu-L vei întâlni niciodată pe Dumnezeu, nici nu Îi vei auzi glasul, nici nu vei simți iubirea și binecuvântările Lui pentru tine, nu vei putea niciodată să ajungi față în față cu El. Singurele sarcini care îi așteaptă pe budiști sunt cele simple. Ei nu pot să-L cunoască pe Dumnezeu și doar se supun și ascultă orbește, în timp ce făcătorii de servicii câștigă atât de multe în cadrul acestei etape a lucrării! În primul rând, ei pot să ajungă față în față cu Dumnezeu, să-I audă glasul, să-I audă cuvintele și să aibă parte de harurile și de binecuvântările pe care El le dăruiește oamenilor. Chiar mai mult, ei pot să se bucure de cuvintele și de adevărurile dăruite de Dumnezeu. Ei chiar câștigă atât de multe! Atât de multe! Așadar, dacă, fiind făcător de servicii, tu nu poți nici măcar să depui efortul potrivit, te-ar mai păstra Dumnezeu? Nu te poate păstra. El nu îți cere mult, dar tu nu faci nimic cum se cuvine din ceea ce El îți cere, nu ai aderat la îndatoririle tale – iar astfel, fără nicio îndoială, Dumnezeu nu te poate păstra. Așa este firea dreaptă a lui Dumnezeu. Dumnezeu nu te răsfață, dar nici nu are o atitudine discriminatorie față de tine. Acestea sunt principiile faptelor lui Dumnezeu. Dumnezeu Se poartă așa cu toți oamenii și cu toate făpturile.

– Cuvântul, Vol. 2: Despre a-L cunoaște pe Dumnezeu, „Dumnezeu Însuși, Unicul (X)”