Fragment 189 | „Dumnezeu Însuși, Unicul (X)”

Pentru orice suflet, reîntruparea lui și rolul pe care îl joacă – care este rolul lui în viață – în ce familie se naște și cum e viața lui sunt strâns legate de viața lui din trecut. Tot felul de oameni vin în lumea omului, iar rolurile pe care le joacă ei sunt diferite, la fel ca sarcinile pe care le îndeplinesc. Și ce sarcini sunt acestea? Unii oameni vin să-și achite o datorie: dacă au datorat altora prea mulți bani în viața lor anterioară, vin să achite o datorie în această viață. Unii oameni, între timp, au venit să recupereze o datorie: li s-au sustras prin escrocherie prea multe lucruri și prea mulți bani în viața lor anterioară, așa că, după ce ajung în lumea spirituală, aceasta le va da dreptate și le va permite să-și recupereze datoriile în această viață. Unii oameni au venit să plătească o datorie de recunoștință: în timpul vieții lor anterioare – înainte să moară – cineva a fost bun cu ei și în această viață li s-a dat o mare ocazie de a fi reîntrupați, așa că sunt renăscuți pentru a achita această datorie de recunoștință. Alții, între timp, au fost renăscuți în această viață pentru a pretinde o viață. Și a cui viață o pretind? Este vorba despre persoana care i-a omorât în viața lor anterioară. Pe scurt, viața actuală a fiecărui om are o strânsă legătură cu viața sa anterioară, este legată inseparabil. Cu alte cuvinte, viața actuală a fiecărui om este afectată enorm de viața sa anterioară. De pildă, înainte de a muri, Zhang i-a luat lui Li prin înșelăciune o sumă mare de bani. Așadar, îi este dator Zhang lui Li? De vreme ce îi este dator, este normal ca Li să-și recupereze datoria de la Zhang? Așadar, după ce ei mor, rămâne de achitat o datorie între ei. Când sunt reîntrupați și Zhang devine om, cum își recuperează Li datoria de la el? O posibilitate este ca Li să-și recupereze datoria fiind renăscut ca fiul lui Zhang, acesta din urmă fiind tatăl lui. Asta ar fi ceea ce se întâmplă în viața actuală. Tatăl lui Li, Zhang, câștigă mulți bani și sunt irosiți de fiul lui, Li. Oricât de mulți bani câștigă Zhang, fiul lui, Li, îl „ajută”, cheltuindu-i. Oricât de mulți bani câștigă Zhang, nu sunt niciodată destui, iar fiul lui, între timp, dintr-un motiv sau altul, ajunge să cheltuiască banii tatălui lui prin diverse căi și mijloace. Zhang e perplex: „Ce se întâmplă? De ce fiul meu a fost mereu o piază rea? De ce fiii altor oameni sunt atât de buni? De ce fiul meu nu are nicio ambiție, de ce este atât de nefolositor și incapabil de a câștiga niciun ban, de ce trebuie mereu să-l întrețin? De vreme ce trebuie să-l întrețin, o voi face, dar de ce, oricât de mulți bani îi dau, mereu are nevoie de mai mulți? De ce nu poate avea o slujbă cinstită? De ce este un trântor, mâncând, bând, preacurvind, pariind – făcând toate astea? Ce se întâmplă?” Apoi, Zhang se gândește o vreme: „S-ar putea să fi avut o datorie la el în viața trecută. Ei bine, atunci am s-o achit! Asta nu se va sfârși până când nu o voi plăti în întregime!” E posibil să vină ziua când Li și-a recuperat cu adevărat datoria și, când va avea patruzeci sau cincizeci de ani, va exista o zi în care, brusc, îi va veni mintea la cap: „Nu am făcut nici măcar un lucru bun în prima jumătate a vieții mele! Am risipit toți banii pe care i-a câștigat tatăl meu – ar trebui să fiu un om bun! Îmi voi face curaj: voi fi un om onest, care trăiește cum se cuvine și nu-mi voi mai supăra niciodată tatăl!” De ce gândește așa? De ce, brusc, se schimbă în bine? Există un motiv pentru asta? Care e motivul? (Pentru că Li și-a recuperat datoria; Zhang și-a plătit datoria.) În aceasta, există cauză și efect. Povestea a început cu mult, mult timp în urmă, înainte ca aceștia doi să se nască, iar această poveste a vieții lor din trecut a fost adusă în actuala lor viață și niciunul nu poate da vina pe celălalt. Indiferent de ce l-a învățat Zhang pe fiul lui, acesta nu l-a ascultat niciodată și niciodată nu a avut o slujbă cinstită – dar, în ziua în care datoria a fost achitată, nu a fost nevoie să-l învețe; fiul lui a înțeles în mod firesc. Acesta este un exemplu simplu și există, fără îndoială, multe astfel de exemple. Și ce le spune el oamenilor? (Că ar trebui să fie buni și să nu facă rău.) Că ar trebui să nu facă rău și că va exista o răsplată pentru faptele lor rele! Majoritatea necredincioșilor comit mult rău, iar faptele lor rele și-au primit răsplata, nu-i așa? Dar e această răsplată arbitrară? Tot ceea ce are de-a face cu răsplata are un context și un motiv. Crezi că nu veți păți nimic după ce i-ai luat cuiva bani prin înșelăciune? Crezi că, după ce i-ai luat banii printr-un șiretlic, nu vor exista consecințe pentru tine, după ce i-ai luat banii? Asta ar fi imposibil și vor exista consecințe! Indiferent de cine e sau dacă crede sau nu că există un Dumnezeu, fiecare om trebuie să-și asume responsabilitatea pentru comportamentul său și să suporte consecințele acțiunilor sale. Cât despre acest exemplu simplu – cu pedepsirea lui Zhang și recuperarea banilor de către Li – nu este corect? Când oamenii fac astfel de lucruri, există acest fel de rezultat. Și e separat el de administrarea lumii spirituale? E inseparabil de administrarea lumii spirituale. Deși sunt necredincioși, existența celor care nu cred în Dumnezeu e supusă unor astfel de ordine și decrete cerești, nimeni nu poate scăpa de ele și nimeni nu poate evita această realitate.

din „Cuvântul Se arată în trup”

Ai vrea să știi cum să-L întâmpini pe Domnul înaintea marilor dezastre? Participă la întâlnirea noastră online, care te va ajuta să găsești calea.