Fragment 170 | „Dumnezeu Însuși, Unicul (VIII)”

Am discutat o mulțime de subiecte și teme legate de expresia „Dumnezeu este sursa vieții tuturor lucrurilor,” dar știți în inimile voastre ce lucruri conferă Dumnezeu omenirii în afară de a vă furniza cuvântul Lui și de a-Și efectua lucrarea de mustrare și judecată asupra voastră? Unii oameni ar putea spune: „Dumnezeu îmi acordă har și binecuvântări și îmi dă disciplină, alinare, grijă și protecție în orice mod cu putință.” Alții vor spune: „Dumnezeu îmi oferă mâncarea și băutura de zi cu zi,” în timp ce alții vor spune chiar: „Dumnezeu îmi oferă totul.” Cu privire la aceste lucruri cu care oamenii pot lua contact în viețile lor de zi cu zi, ați putea avea cu toții câteva răspunsuri care au legătură cu propria voastră experiență de viață fizică. Dumnezeu acordă multe lucruri fiecărei persoane în parte, cu toate că ceea ce discutăm aici nu se limitează numai la sfera nevoilor zilnice ale oamenilor, ci permite fiecăruia dintre voi să privească mai departe. Din perspectivă macro, de vreme ce Dumnezeu este sursa vieții tuturor lucrurilor, cum întreține El viața tuturor lucrurilor? Ca toate lucrurile să poată continua să existe, ce aduce Dumnezeu tuturor lucrurilor ca să le întrețină existența și să întrețină legile existenței lor? Acesta este ideea principală a ceea ce discutăm astăzi. […] Sper că puteți conecta subiectul și lucrurile despre care am de gând să vorbesc cu faptele lui Dumnezeu și că nu le veți pune în legătură cu vreo cunoaștere sau lega de vreo cultură sau cercetare omenească. Nu vorbesc decât despre Dumnezeu și despre Dumnezeu Însuși. Aceasta este sugestia Mea pentru voi. Înțelegeți, nu-i așa?

Dumnezeu a acordat multe lucruri omenirii. Am să încep prin a vorbi despre ceea oamenii pot vedea, adică, despre ceea ce pot simți. Acestea sunt lucrurile pe care oamenii le pot înțelege înăuntrul lor și pe care le pot accepta. Așadar, haideți să începem cu lumea materială pentru a discuta despre ceea ce a oferit Dumnezeu omenirii.

1. Aerul

Mai întâi, Dumnezeu a creat aerul, ca omul să poată respira. Nu este acest „aer” aerul vieții de zi cu zi cu care oamenii sunt în contact în mod constant? Nu este acest aer lucrul pe care oamenii se bazează în orice clipă, chiar și atunci când dorm? Aerul pe care l-a creat Dumnezeu este de o importanță monumentală pentru omenire: este componenta esențială a fiecărei suflări a lor și a vieții înseși. Această substanță, care poate fi doar simțită, dar nu văzută, a fost primul dar al lui Dumnezeu pentru toate lucrurile. După ce a creat aerul, a închis Dumnezeu prăvălia? După ce a creat aerul, S-a gândit Dumnezeu la densitatea aerului? S-a gândit Dumnezeu la conținutul aerului? (Da.) La ce se gândea Dumnezeu când a făcut aerul? De ce a făcut Dumnezeu aerul și care I-a fost raționamentul? Oamenii au nevoie de aer și au nevoie să respire. Înainte de toate, densitatea aerului trebuie să corespundă cu plămânul omenesc. Cunoaște cineva densitatea aerului? Nu este ceva ce trebuie să știe oamenii, nu au nevoie să știe acest lucru. Nu avem nevoie de un număr exact în legătură cu densitatea aerului, și este în regulă să avem o idee generală. Dumnezeu a făcut aerul cu o densitate care ar fi cea mai potrivită pentru ca plămânii omenești să respire. Adică, oamenii se simt confortabil și nu le va fi afectat corpul atunci când respiră. Aceasta este ideea din spatele densității aerului. Apoi vom discuta despre conținutul aerului. Mai întâi, ceea ce conține aerul nu este otrăvitor pentru oameni și, ca atare, nu le va afecta plămânul și corpul. Dumnezeu a trebuit să se gândească la toate acestea. Dumnezeu a trebuit să se gândească la faptul că aerul pe care îl respiră oamenii ar trebui să intre și să iasă ușor și că, după ce a fost inspirat, conținutul și cantitatea de aer ar trebui să fie în așa fel încât sângele, ca și aerul rezidual din plămân și din corp să fie corect metabolizat, și de asemenea, că aerul nu ar trebui să conțină nicio componentă otrăvitoare. Cu privire la aceste două standarde, nu vreau să vă îndes în cap o grămadă de cunoștințe, ci mai degrabă doar să vă informez că Dumnezeu a avut în minte un proces de gândire specific atunci când a creat fiecare lucru în parte – cel mai bun. În ceea ce privește cantitatea de praf din aer, cantitatea de praf, nisip și țărână de pe pământ, ca și praful care cade din cer, Dumnezeu are un plan și pentru aceste lucruri – o cale de a înlătura sau de a rezolva aceste lucruri. Deși există ceva praf, Dumnezeu a făcut în așa fel încât praful să nu afecteze trupul și respirația omului, și ca fragmentele de praf să aibă o dimensiune care să nu fie dăunătoare corpului. Nu a fost crearea aerului de către Dumnezeu misterioasă? A fost la fel de simplă ca și cum doar ar fi suflat aerul din gura Lui? (Nu.) Chiar și în crearea lucrurilor celor mai simple de către El, taina lui Dumnezeu, mințile Lui, gândurile Lui și înțelepciunea Lui sunt toate evidente. Este Dumnezeu realist? (Da.) Adică, până și în crearea a ceva simplu, Dumnezeu se gândea la omenire. Mai întâi de toate, aerul pe care îl respiră oamenii este curat, ceea ce conține este potrivit pentru respirația oamenilor, nu este toxic și nu dăunează oamenilor, iar densitatea este calibrată pentru respirația omenească. Acest aer pe care oamenii îl inspiră și îl expiră este esențial pentru corpul lor, pentru trupul lor. Așa că oamenii pot respira în voie, fără constrângeri sau griji. Pot respira normal. Aerul este ceea ce Dumnezeu a creat la început și ceea ce este indispensabil pentru respirația omenească.

din „Cuvântul Se arată în trup”

Ai vrea să știi cum să-L întâmpini pe Domnul înaintea marilor dezastre? Participă la întâlnirea noastră online, care te va ajuta să găsești calea.
Contactați-ne
Contactează-ne pe whatsapp

Conținut similar