Fiecare trebuie să treacă prin multe dificultăți și eșecuri în viață. Cine are o viață plină doar de satisfacții? Cine nu trece niciodată prin eșecuri și dificultăți? Când lucrurile nu merg bine pentru tine sau întâmpini dificultăți și eșecuri, acesta nu este ghinion, este ceea ce se cuvine să experimentezi. E ca atunci când mănânci – trebuie să mănânci atât acru, cât și dulce, amar și picant. Oamenii nu pot trăi fără sare și trebuie să consume mâncăruri sărate, dar dacă mănânci prea multă, îți va afecta rinichii. În anumite anotimpuri, trebuie să mănânci anumite alimente acre, dar nu este bine să mănânci prea mult acru, pentru că nu este bine pentru dinții sau stomacul tău. Totul trebuie consumat cu moderație. Mănânci alimente acre, sărate și dulci și trebuie să consumi și câteva alimente amare. Acestea sunt benefice pentru anumite organe interne, așa că trebuie să mănânci și puține mâncăruri amare. Viața omului este la fel. Majoritatea oamenilor, evenimentelor și lucrurilor pe care le întâlnești în fiecare etapă a vieții tale nu vor fi pe placul tău. De ce? Fiindcă oamenii urmăresc lucruri diferite. Dacă urmărești faima și averea, statutul, bogăția, să le fii superior celorlalți, să obții mari succese și așa mai departe, atunci 99 la sută din lucruri nu vor fi pe placul tău. E întocmai cum spun oamenii: totul este ghinion și neșansă. Totuși, dacă renunți la ideea de cât de norocos sau ghinionist ești și tratezi aceste lucruri cu calm și corect, vei descoperi că majoritatea lucrurilor nu sunt atât de nefavorabile sau greu de gestionat. Când renunți la ambițiile și dorințele tale, când încetezi să respingi sau să eviți orice nenorocire care ți se întâmplă și nu mai evaluezi astfel de lucruri după cât de norocos sau ghinionist ești, multe lucruri pe care înainte le vedeai drept nefericite și rele, le vei considera acum bune – lucrurile rele se vor transforma în lucruri bune. Mentalitatea ta și felul în care privești lucrurile se vor schimba, ceea ce îți va permite să ai altă părere față de experiențele tale de viață și, în același timp, să culegi recompense diferite. Aceasta este o experiență extraordinară, una care îți va aduce recompense de neînchipuit. Este un lucru bun, nu unul rău. De exemplu, anumiți indivizi obțin mereu aprecieri, promovări, laude și încurajări, câștigă adesea aprobarea fraților și surorilor lor și toată lumea îi privește cu invidie. Este acesta un lucru bun? Cei mai mulți oameni cred că aceste lucruri se întâmplă pentru că acei indivizi au norocul de partea lor. Ei spun: „Uite, tipul acela are un calibru bun, s-a născut norocos și s-a descurcat bine în viață – obține oportunități bune și câștigă promovări. Pur și simplu este foarte norocos!” Sunt incredibil de invidioși. Totuși, în cele din urmă, acel individ este demis în câțiva ani și devine un credincios de rând. Plânge din cauza asta și încearcă să se spânzure și, în decurs de câteva zile, este îndepărtat. Este acesta noroc? Dacă privești lucrurile în felul acesta, este un ghinionist fără speranță. Însă este, în realitate, un caz de ghinion? (Nu.) De fapt, nu este vorba de ghinion, ci de faptul că nu a urmărit calea corectă. Întrucât nu a urmărit calea corectă, atunci când i s-au întâmplat lucruri pe care oamenii le percep drept „norocoase”, ele au devenit o ispită, o capcană și un catalizator care i-a accelerat distrugerea. Este acesta un lucru bun? A aspirat mereu să fie promovat, să fie mai presus decât toți ceilalți, să fie centrul atenției și ca totul să meargă bine și în felul în care și-a dorit, dar, la sfârșit, ce s-a întâmplat? N-a fost el eliminat? Acesta este rezultatul care apare când oamenii nu urmăresc calea corectă. Faptul în sine de a urmări norocul nu este calea corectă. Oamenii care urmăresc norocul sigur vor respinge și vor evita toate lucrurile rele, toate lucrurile pe care oamenii înclină să le privească drept indezirabile, cele care nu sunt în acord cu stările de spirit și cu interesele lor trupești. Ei se tem, evită și resping apariția acestor lucruri. Când ele se întâmplă, le descriu ca fiind „cu ghinion”. Pot să caute adevărul când cred că sunt ghinioniști? (Nu.) Crezi că oamenii care nu caută adevărul și care cred tot timpul că sunt ghinioniști pot merge pe calea corectă? (Nu.) Sigur că nu pot. Prin urmare, aceia care urmăresc întotdeauna norocul, care se concentrează mereu doar asupra lui și îl contemplă, sunt oameni care nu urmăresc calea corectă. Asemenea oameni nu se ocupă de îndatoririle care li se cuvin și nu urmează calea corectă, așa că se tot cufundă în depresie. Este vina lor și o merită! Asta pentru că urmează calea greșită! Merită să se cufunde în depresie. E ușor să ieși din această depresie? De fapt, da, este. Pur și simplu renunță la perspectivele tale eronate, nu te aștepta ca totul să meargă bine, exact așa cum îți dorești sau fără probleme. Nu te teme, nu te împotrivi și nu respinge lucrurile care merg rău. În schimb, renunță la împotrivirea ta, calmează-te, vino înaintea lui Dumnezeu cu o atitudine de supunere și acceptă tot ceea ce El rânduiește. Nu urmări așa-zisul „noroc” și nu respinge așa-zisul „ghinion”. Oferă-ți inima și toată ființa lui Dumnezeu, lasă-L pe El să acționeze și să orchestreze și supune-te orchestrărilor și rânduielilor Sale. Dumnezeu îți va da ce ai nevoie în măsura potrivită, la momentul potrivit. El va orchestra mediile, oamenii, evenimentele și lucrurile de care ai nevoie, conform nevoilor și neajunsurilor tale, astfel încât să poți învăța lecțiile pe care se cuvine să le înveți de la oamenii, evenimentele și lucrurile pe care le întâlnești. Desigur, condiția prealabilă pentru toate acestea este să ai o mentalitate de supunere față de orchestrările și rânduielile lui Dumnezeu. Așadar, nu urmări perfecțiunea; nu respinge și nu te speria de apariția lucrurilor nedorite, jenante sau nefavorabile; și nu-ți folosi depresia ca, în sinea ta, să te împotrivești apariției lucrurilor rele. De exemplu, dacă un cântăreț are, într-o zi, o durere în gât și nu are o prestație bună, se gândește: „Sunt atât de ghinionist! De ce nu are grijă Dumnezeu de vocea mea? De obicei, când sunt singur, cânt foarte bine, dar astăzi m-am făcut de rușine în fața tuturor. Nu am reușit să intonez bine și nici să prind ritmul. M-am făcut de râs!” Să te faci de râs este un lucru bun. Te ajută să-ți vezi neajunsurile și iubirea de vanitate. Îți arată unde sunt problemele tale și să înțelegi clar că nu ești o persoană perfectă. Nu există oameni perfecți și este foarte normal să te faci de râs. Toți oamenii trec prin momente când se fac de râs sau sunt stânjeniți. Toți au eșecuri, întâlnesc obstacole și au slăbiciuni. Să te faci de râs nu este un lucru rău. Când te faci de râs, dar nu ești stânjenit și nu te simți deprimat în adâncul sufletului, asta nu înseamnă că ai obrazul gros; înseamnă că nu-ți pasă dacă asta îți va afecta reputația și înseamnă că vanitatea nu-ți mai acaparează gândurile. Înseamnă că te-ai maturizat în umanitatea ta. E minunat! Nu este acesta un lucru bun? Ba este. Nu te gândi că nu ai procedat bine sau că ai ghinion și nu căuta cauzele obiective din spatele acestui lucru. Este normal. Te poți face de râs, alții se pot face de râs, toată lumea se poate face de râs – în cele din urmă, vei descoperi că toți sunt la fel, toți sunt oameni obișnuiți, muritori, nimeni nu este mai presus sau mai bun decât ceilalți. Uneori toată lumea se face de râs, deci nimeni n-ar trebui să râdă de ceilalți. Odată ce ai trecut prin numeroase eșecuri, te maturizezi treptat în umanitatea ta; așadar, oricând întâlnești iar aceste lucruri, nu vei mai fi constrâns și ele nu-ți vor afecta modul normal în care îți îndeplinești datoria. Umanitatea ta va fi normală și atunci când umanitatea ta este normală, și rațiunea ta va fi normală.

Acești oameni cărora le place să urmărească norocul sunt oameni care urmăresc șansa în această viață, care duc lucrurile la extrem. Acești oameni urmăresc un lucru greșit și ar trebui să renunțe la el. Tocmai am avut părtășie despre felul în care să gestionați și să abordați corect aceste lucruri indezirabile – înțelegeți asta acum? Cum am avut părtășie despre acest subiect? (Oamenii ar trebui să se supună tuturor orchestrărilor lui Dumnezeu. Ei nu trebuie să caute să devină perfecți, să se teamă de lucruri care îi stânjenesc sau că se va întâmpla ceva nefavorabil și nu trebuie să-și folosească sentimentul de depresie ca să se împotrivească acestor lucruri când ele se întâmplă.) Liniștește-ți mintea și înfruntă totul cu mentalitatea corectă. Când ți se întâmplă ceva rău, trebuie să ai calea corectă de a aborda și rezolva acel lucru și, chiar dacă nu-l gestionezi bine, tot nu ar trebui să te cufunzi în depresie. Dacă eșuezi, poți încerca din nou; în cel mai rău caz, eșecul este o lecție și, chiar dacă dai greș, tot este mai bine decât să fii ostil, potrivnic, să respingi și să fugi. Așadar, indiferent ce ți se întâmplă sau ce trebuie să înfrunți în viitor, niciodată n-ar trebui să respingi sau să încerci să scapi de acele lucruri și cu atât mai puțin să le evaluezi din perspectiva norocului sau a ghinionului. De vreme ce afirmi că totul este orchestrat de mâinile lui Dumnezeu, nu ar trebui să apreciezi toate aceste lucruri cu perspectiva și mentalitatea că ai sau nu noroc și cu atât mai puțin să respingi aceste lucruri rele care se întâmplă. Desigur, nu ar trebui să le abordezi nici prin prisma acestei emoții, depresia. În schimb, ar trebui să adopți o atitudine întreprinzătoare și o stare de spirit pozitivă pentru a înfrunta și a aborda aceste lucruri și să vezi ce lecții poți învăța și ce trebuie să înțelegi din ele – asta se cuvine să faci. Oare gândurile și părerile tale nu vor fi atunci corecte? (Ba da.) Și atunci când înfrunți, din nou, ceva rău sau se întâmplă lucruri regretabile, le vei putea aborda conform cuvintelor lui Dumnezeu, vei avea gândurile și părerile corecte și, astfel, umanitatea și rațiunea ta vor deveni normale. Când privești lucrurile în felul acesta, nu este foarte important să ai perspectiva corectă? Nu este oare de o importanță crucială să înțelegi clar chestiunea sorții, conform cuvintelor lui Dumnezeu? (Ba da.) Acum că ne apropiem de sfârșitul părtășiei noastre despre noroc și ghinion, înțelegeți? (Da.) Dacă puteți înțelege clar esența acestui tip de problemă, atunci aveți perspectiva corectă asupra chestiunii sorții.

Mai există un motiv pentru care oamenii se cufundă în această emoție, depresia, iar acela este că anumite lucruri li se întâmplă oamenilor înainte ca ei să ajungă la maturitate sau după ce au crescut și au devenit adulți, adică, ei comit anumite fărădelegi sau fac niște lucruri stupide, nesăbuite și ignorante. Se cufundă în depresie din cauza acestor fărădelegi, a acestor lucruri stupide și ignorante pe care le-au făcut. Acest fel de depresie este o condamnare a propriei persoane și este și un mod de a stabili ce fel de oameni sunt. Desigur, acest tip de fărădelege nu înseamnă numai o înjurătură sau vorbe de rău, spuse pe la spatele cuiva, ori un alt lucru meschin de felul acesta, ci este, mai degrabă, ceva care implică rușinea, personalitatea și demnitatea unui om și chiar legea. Amintindu-și continuu de eveniment, această emoție, depresia, se acumulează puțin câte puțin adânc în inimile lor, până în ziua de azi. Care sunt aceste fărădelegi? După cum tocmai am spus, sunt lucruri ignorante, stupide și nesăbuite pe care oamenii le-au făcut fie în copilărie, fie ca adulți. Știți cum sunt aceste lucruri? Stupide, nesăbuite și ignorante – aceste lucruri includ rănirea celorlalți pentru beneficiul propriu, lucruri dificil de discutat și lucruri rușinoase. S-ar putea să fie ceva murdar, demn de dispreț, obscen sau indecent, care te face să te cufunzi în această emoție, depresia. Această depresie nu este doar un fel de a-ți face reproșuri, ci este o condamnare a propriei persoane. Vă puteți gândi la lucruri care ar putea fi incluse în sfera pe care am schițat-o? Dați un exemplu! (Promiscuitatea.) Unul este promiscuitatea, da. De exemplu, unii și-au trădat soțul sau soția, cu gândul sau cu fapta; unii au comis adulter și s-au dedat promiscuității, dar tot nu renunță la ea și se gândesc mereu cu cine vor să comită adulter; unii oameni i-au înșelat pe alții cu bani, poate chiar sume mari; unii au furat lucruri care aparțineau altcuiva, iar unii oameni le-au înscenat ceva altora sau s-au răzbunat pe alții. Câteva dintre aceste lucruri se apropie de încălcarea legii, în vreme ce altele chiar o încalcă; unele pot fi la limita moralității, în timp ce altele pot fi cu adevărat împotriva eticii umanității normale. Ele sunt adânc îngropate în amintirile din străfundul inimilor oamenilor și, din când în când, aceștia își amintesc de ele. Când ești singur, când nu poți dormi în toiul nopții, nu te poți abține să nu te gândești la aceste lucruri. Ele se derulează în fața ochilor minții ca un film, scenă după scenă, iar tu nu le poți șterge și nu poți scăpa de ele. De fiecare dată când te gândești la aceste lucruri, te simți deprimat, îți arde fața, îți tremură inima, ți-e rușine, iar duhul tău e plin de neliniște. Deși crezi în Dumnezeu, tot ai senzația că aceste lucruri pe care le-ai făcut s-au întâmplat chiar ieri. Nu poți fugi de ele, nu te poți ascunde de ele și nu ai habar cum să le lași în urmă. Deși doar câțiva alți oameni știu ce ai făcut, sau poate nu știe nimeni, ai un sentiment vag de neliniște în inima ta. Din această neliniște apare depresia, iar aceasta te face să te simți vinovat când Îl urmezi pe Dumnezeu și-ți îndeplinești datoria. Nu poți să-ți dai seama dacă acest sentiment de vină provine din propria conștiință, din lege sau din simțul moralității și al eticii. În orice caz, atunci când se întâmplă anumite lucruri sau în anumite medii și contexte, oamenii care au făcut aceste lucruri se simt adesea neliniștiți fără să vrea. Acest sentiment de neliniște îi face să cadă, fără să știe, într-o depresie profundă, care îi constrânge și îi limitează. Ori de câte ori ascultă o predică sau o părtășie despre adevăr, această depresie se strecoară încet în mintea și în adâncul inimii lor, iar ei se interoghează, spunând: „Pot face asta? Sunt capabil să urmăresc adevărul? Sunt capabil să obțin mântuirea? Ce fel de om sunt? Am mai făcut acel lucru, așa eram înainte. Mai pot fi mântuit? Oare Dumnezeu mă mai va mântui?” Unii oameni pot uneori să renunțe la sentimentul lor de depresie și să îl lase în urmă. Își direcționează toată sinceritatea și energia îndeplinirii datoriei lor, a obligațiilor și a responsabilităților și chiar își pot dedica pe deplin inima și mintea urmăririi adevărului și contemplării cuvintelor lui Dumnezeu și își concentrează toate eforturile asupra acestora. Cu toate acestea, în momentul în care apar situații sau circumstanțe speciale, această emoție, depresia, îi cuprinde iar și îi face să se simtă din nou vinovați în adâncul inimii. Își spun: „Ai mai făcut asta și ai fost un astfel de om. Poți obține mântuirea? Are rost să practici adevărul? Ce crede Dumnezeu despre ceea ce ai făcut? Oare te va ierta pentru ceea ce ai făcut? Oare dacă plătești prețul în felul acesta, îți vei răscumpăra fărădelegea?” Își fac adesea reproșuri și se simt vinovați în sufletul lor, se îndoiesc mereu și se torturează cu aceste întrebări. Nu pot niciodată să lase în urmă sau să alunge acest sentiment de depresie și simt tot timpul o neliniște față de lucrul rușinos pe care l-au făcut. Așadar, deși cred în Dumnezeu de mulți ani, e ca și cum n-au ascultat și n-au înțeles nimic din ceea ce a spus El. E ca și cum nu știu dacă obținerea mântuirii are sau nu ceva de-a face cu ei, dacă pot fi absolviți și răscumpărați sau dacă se califică să primească judecata, mustrarea și mântuirea de la Dumnezeu. Nu știu nimic despre aceste lucruri. Întrucât nu primesc răspunsuri și un verdict precis, se simt mereu deprimați în sinea lor. În adâncul sufletului, își amintesc la nesfârșit ce au făcut, derulează la nesfârșit filmul întâmplărilor în mintea lor, amintindu-și cum a început și cum s-a terminat totul, amintindu-și totul de la început la sfârșit. Indiferent de felul în care își amintesc de acel lucru, ei se simt mereu păcătoși și, astfel, această chestiune îi deprimă constant de-a lungul anilor. Chiar și atunci când își fac datoria, când sunt responsabili de o anumită sarcină, tot simt că nu au deloc speranțe de a fi mântuiți. Prin urmare, nu înfruntă niciodată direct chestiunea urmăririi adevărului și nu o privesc ca pe cel mai corect și important lucru. Cred că acea greșeală pe care au săvârșit-o sau acel lucru pe care l-au făcut în trecut este privit cu dispreț de cei mai mulți oameni sau că ei ar putea fi condamnați sau disprețuiți de oameni sau chiar condamnați de Dumnezeu. Indiferent de etapa în care se află lucrarea lui Dumnezeu sau de câte cuvântări a ținut El, ei nu înfruntă niciodată corect chestiunea urmăririi adevărului. De ce? Pentru că nu au curajul să-și lase în urmă depresia. Aceasta este concluzia finală la care ajunge acest tip de persoană, după ce a experimentat un astfel de lucru și, întrucât nu trage concluzia corectă, este incapabilă să-și lase în urmă depresia.

Există, cu siguranță, mulți oameni care au comis o fărădelege sau alta, fie ea mare sau mică, dar cel mai probabil sunt foarte puțini cei care au comis fărădelegi grave, de tipul celor care depășesc limitele morale. Nu vom vorbi aici despre cei care au săvârșit diverse alte fărădelegi, ci doar despre ce ar trebui să facă oamenii care au comis fărădelegi grave, de tipul celor care depășesc limitele morale și etica. Cât despre oamenii care au comis fărădelegi grave – și aici vorbesc despre acelea care depășesc limitele morale – asta nu implică ofensarea firii lui Dumnezeu și încălcarea decretelor Sale administrative. Înțelegeți? Nu vorbesc despre fărădelegi care ofensează firea, esența sau identitatea și statutul lui Dumnezeu și nici despre cele care Îl hulesc. Vorbesc despre cele care depășesc limitele morale. De asemenea, există ceva de spus despre modul în care acei oameni care au comis astfel de fărădelegi își pot înlătura această emoție, depresia. Astfel de oameni au două căi pe care pot să le urmeze, iar asta este o chestiune simplă. Mai întâi, dacă simți în inima ta că poți lăsa în urmă acel lucru pe care l-ai făcut sau ai ocazia să-i ceri scuze celeilalte persoane și să te revanșezi față de ea, atunci poți merge să faci aceste lucruri, iar sentimentele de pace și liniște se vor întoarce în duhul tău; dacă nu ai oportunitatea de a face acest lucru, dacă nu este posibil, dacă ajungi să îți cunoști cu adevărat problema în adâncul inimii tale, dacă îți dai seama exact cât de grav este lucrul pe care l-ai făcut și ai cu adevărat remușcări, atunci ar trebui să vii înaintea lui Dumnezeu ca să mărturisești și să te căiești. Ori de câte ori te gândești la lucrul pe care l-ai făcut și te simți vinovat, adică exact momentul în care ar trebui să vii înaintea lui Dumnezeu ca să mărturisești și să te căiești, trebuie să fii sincer și să-ți arăți adevăratele sentimente pentru a primi dezlegarea de păcate și iertarea lui Dumnezeu. Și cum poți fi dezlegat de păcate și iertat de Dumnezeu? Asta ține de inima ta. Dacă mărturisești sincer, îți recunoști cu adevărat greșeala și problema și, fie că ai comis o fărădelege sau un păcat, mărturisești cu adevărat, simți o ură adevărată pentru ceea ce ai făcut și chiar te schimbi, astfel încât să nu mai faci niciodată greșeala aceea, atunci, într-o zi, vei fi dezlegat de păcate și iertat de Dumnezeu, adică El nu-ți va mai hotărî finalitatea pe baza lucrurilor ignorante, nesăbuite și murdare pe care le-ai făcut în trecut. Când vei ajunge la acest nivel, Dumnezeu va uita complet această chestiune; vei fi exact la fel ca alți oameni normali, fără cea mai mică diferență. Totuși, premisa pentru acest lucru este că trebuie să fii sincer și să te căiești cu adevărat, ca David. Câte lacrimi a vărsat David pentru fărădelegea pe care o comisese? Nenumărate. De câte ori a plâns? De nenumărate ori. Lacrimile pe care le-a vărsat pot fi descrise cu aceste cuvinte: „În fiecare noapte îmi fac patul să înot.” Nu știu cât de gravă este fărădelegea ta. Dacă este foarte gravă, s-ar putea să trebuiască să plângi până când patul va pluti pe lacrimile tale – s-ar putea să trebuiască să mărturisești și să te căiești până la acest nivel înainte de a primi iertarea lui Dumnezeu. Dacă nu faci acest lucru, Mă tem că fărădelegea ta va deveni un păcat în ochii lui Dumnezeu și că nu vei fi absolvit de ea. Atunci vei avea necazuri și nu ar mai avea rost să spun nimic despre asta. Prin urmare, primul pas pentru a primi absolvirea și iertarea lui Dumnezeu este să fii sincer și să acționezi practic astfel încât să mărturisești și să te căiești cu adevărat. Unii întreabă: „Trebuie să le spun tuturor despre asta?” Nu este necesar; pur și simplu mergi și roagă-te lui Dumnezeu de unul singur. Ori de câte ori te simți rău și vinovat în inima ta, ar trebui să vii imediat înaintea lui Dumnezeu ca să te rogi și să primești iertarea Sa. Unii întreabă: „Cât de mult trebuie să mă rog înainte de a ști că Dumnezeu m-a iertat?” Când nu te vei mai simți vinovat de această chestiune, când nu vei mai cădea în depresie din cauza ei, atunci vei fi obținut rezultate, iar acest lucru va arăta că Dumnezeu te-a absolvit. Când nimeni, nicio putere și nicio forță din exterior nu te poate tulbura și când nu ești sub influența niciunei persoane, eveniment sau lucru, atunci vei fi obținut rezultate. Acesta este primul pas pe care trebuie să îl faci. Al doilea pas este că, în timp ce Îl implori în mod constant pe Dumnezeu pentru absolvire, ar trebui să cauți în mod activ principiile pe care ar trebui să le urmezi în timp ce-ți îndeplinești datoria – numai făcând acest lucru vei fi capabil să-ți îndeplinești bine datoria. Desigur, și aceasta este o acțiune, o expresie și o atitudine practică, una care compensează fărădelegea ta și care dovedește că te-ai căit și că te-ai schimbat; este ceea ce se cuvine să faci. Cât de bine îți îndeplinești datoria, însărcinarea pe care ți-o dă Dumnezeu? O abordezi cu atitudinea unui om deprimat sau cu principiile pe care Dumnezeu îți cere să le urmezi? Îi oferi loialitate? În ce bază ar trebui să te absolve Dumnezeu? Ți-ai exprimat căința în vreun fel? Ce Îi arăți lui Dumnezeu? Dacă dorești să primești absolvirea lui Dumnezeu, atunci trebuie mai întâi să fii sincer: pe de o parte, trebuie să mărturisești cu seriozitate, iar pe de altă parte, trebuie să fii sincer și să îți îndeplinești bine datoria, altfel nu avem ce discuta. Dacă poți face aceste două lucruri, dacă Îl poți emoționa pe Dumnezeu cu sinceritatea și cu buna ta credință și să-L faci să te absolve de păcatele tale, atunci vei fi la fel ca alți oameni. Dumnezeu te va privi, trata, judeca, mustra, încerca și rafina la fel ca pe ceilalți oameni – nu vei fi tratat diferit. Astfel, nu numai că vei avea determinarea și dorința de a urmări adevărul, dar atunci când o vei face, Dumnezeu te va lumina, te va îndruma și te va aproviziona și pe tine în același mod. Bineînțeles, întrucât acum ai o dorință sinceră și autentică și o atitudine serioasă, Dumnezeu nu te va trata diferit și, la fel ca și ceilalți oameni, vei avea șansa de a obține mântuirea. Înțelegi acest lucru, nu-i așa? (Da.) Comiterea unei fărădelegi grave este un caz special. Nu putem spune că nu este înfricoșător; este o problemă foarte gravă. Nu este același lucru cu o fire coruptă obișnuită sau unele gânduri și păreri greșite. Este ceva care s-a întâmplat cu adevărat, s-a înfăptuit și atrage consecințe grave. De aceea, acest lucru ar trebui să fie tratat într-un mod deosebit. Totuși, indiferent dacă este tratat într-un mod deosebit sau într-unul normal, există întotdeauna o cale de urmat și o modalitate de a-l rezolva, iar asta depinde de tine, dacă poți practica conform căilor și metodelor pe care ți le spun și spre care te îndrum. Dacă practici cu adevărat în felul acesta, atunci speranțele tale de a obține mântuirea la final vor fi aceleași ca ale celorlalți oameni. Desigur, rezolvarea tuturor acestor lucruri nu are doar scopul de a-i face pe oameni să poată lăsa în urmă sentimentul de depresie. Scopul final este ca, prin înlăturarea sentimentului lor de depresie, atunci când întâlnesc oameni, evenimente și lucruri, să poată aborda corect toate aceste lucruri în limitele conștiinței și rațiunii umanității normale. Nu trebuie să ajungă la extreme și să fie încăpățânați; trebuie să meargă mai departe în căutarea voii lui Dumnezeu și a adevărului, să îndeplinească responsabilitățile și îndatoririle pe care o ființă creată ar trebui să le îndeplinească, până când, în cele din urmă, pot privi oamenii și lucrurile, se pot comporta și pot acționa în întregime conform cuvintelor lui Dumnezeu, cu adevărul drept criteriu. Odată ce oamenii au pătruns în această realitate, se vor apropia treptat de calea mântuirii și, în acest fel, vor avea speranța de a o obține. Vă este clară acum calea de înlătura această emoție, depresia, care apare ca urmare a unor fărădelegi grave? (Da, ne este clară.)

Este înlăturarea acestei emoții, depresia, o problemă dificilă? Cred că este foarte dificilă, întrucât implică lucruri importante din viață, calea pe care oamenii merg în credința lor în Dumnezeu, dacă pot obține mântuirea în viitor sau dacă toată credința lor va fi în van – aceasta este o problemă majoră. La suprafață, ceea ce se revelează este o emoție, când, de fapt, există motive pentru apariția acesteia. Astăzi, am avut părtășie în mod clar despre aceste motive, acum am oferit o cale de înaintare pentru a rezolva problema acestor cauze, deci nu se poate îndepărta prompt această emoție, depresia? (Ba da.) Teoretic, a fost îndepărtată. Dacă ai o înțelegere doctrinară, apoi o compari cu ceea ce ai făcut în trecut, folosind-o drept bază pentru a-ți înlătura treptat dificultățile din viață și pe cele din gândirea ta și dacă urmezi constant această cale, poți să pătrunzi treptat pe calea urmăririi adevărului. Ce crezi despre acest mod de a rezolva problema? (Este bun.) Așa trebuie oamenii să rezolve problema. Dacă nu o fac, atunci problemele complicate dinlăuntrul lor – cele din gândirea lor, din inimile lor, problemele lor mentale, precum și firile lor corupte – îi țin strâns legați. În felul acesta, devin legați și prinși în capcană, suferă și se simt epuizați tot timpul, nu știu dacă să râdă sau să plângă și niciodată nu pot găsi o cale de scăpare. Când vei termina de ascultat părtășia de azi, poți să meditezi atent la ea și să ajungi la o înțelegere doctrinară a ei. Apoi, prin experiențele tale practice și prin cele din viața ta cotidiană, vei scăpa treptat de aceste emoții negative și de diversele stări ale firilor tale corupte. Odată ce le-ai lăsat în urmă, nu numai că vei fi cu adevărat eliberat și liber și nu numai că vei fi pătruns în adevărul-realitate, dar, cel mai important, vei fi înțeles adevărul, îl vei fi câștigat și vei fi capabil să trăiești adevărul-realitate. Atunci vei fi de mare folos și vei trăi o viață valoroasă. Doriți să trăiți în felul acesta? (Da.) Majoritatea oamenilor vor să înțeleagă adevărul și să pătrundă în adevărul-realitate și nu vor să-și petreacă viețile cuprinși de emoțiile negative ale trupului, de dorințele sale desfrânate, de tendințele lumești și de firi corupte – o astfel de viață este prea grea și epuizantă. Va avea viața ta un final bun, dacă trăiești cuprins de aceste firi corupte și emoții negative? Să trăiești cuprins de aceste emoții negative înseamnă să trăiești sub puterea Satanei. E ca și cum ai trăi într-un tocător de carne – mai devreme sau mai târziu vei fi mestecat și va fi greu să găsești o cale de scăpare. Totuși, dacă poți accepta adevărul, atunci ai speranța de a lăsa în urmă confuzia și durerea și vei fi capabil să scapi de durerea care provine din a fi prins și derutat de emoții negative.

Inițial plănuisem să am părtășie despre mai multe subiecte astăzi, dar am ajuns să comunic mult timp despre depresie. Sunt multe de spus în legătură cu orice subiect; nimic nu poate fi explicat clar în doar câteva cuvinte. Indiferent despre ce vorbesc, nu pot pur și simplu să explic doctrina unei chestiuni și gata. Orice subiect implică multe aspecte ale adevărului și ale realității; implică gândurile și opiniile oamenilor, felurile și modurile în care se comportă, calea pe care merg și toate aceste lucruri au legătură cu obținerea mântuirii de către voi. Nu pot fi neglijent când am părtășie despre adevăr sau despre un subiect și de aceea încerc pe toate căile posibile, ca o bunică bătrână și cicălitoare, să vă tot repet aceste lucruri. Nu vă plângeți că e supărător și prea plictisitor. S-ar putea să mai fi vorbit despre un subiect, deci ce să o fac din nou? Dacă vorbesc din nou despre el, poți să asculți din nou și să consideri asta o trecere în revistă. E în regulă, nu-i așa? (Da.) Pe scurt, trebuie să abordezi cu conștiinciozitate chestiunile legate de adevăr și de calea pe care merg oamenii și nu trebuie să fii neglijent. Cu cât intru mai mult în detalii și cu cât mai specific devin, cu atât mai detaliată și mai clară devine înțelegerea voastră privind relația dintre diversele adevăruri, precum și diferențele și conexiunile în detaliile dintre ele, printre alte aspecte. Dacă aș vorbi în termeni generali și doar despre unele lucruri, în mare, atunci ele vi s-ar părea greu de înțeles și de pătruns și ar fi epuizant pentru voi să încercați să le contemplați și să vă dați seama singuri de ele, nu-i așa? (Da, așa este.) De exemplu, subiectul de astăzi – emoțiile negative care apar din soartă, noroc și anumite fărădelegi pe care oamenii le-au comis în trecut – nu ați fi capabili să vă gândiți singuri la aceste lucruri și, chiar dacă ați face-o, nu ați avea o cale de scăpare din ele. Întrucât nu înțelegi adevărul din aceste lucruri, nu vei fi niciodată capabil să găsești răspunsul corect la chestiunea comiterii anumitor fărădelegi în trecut și va rămâne mereu un mister pentru tine, sâcâindu-te și încurcându-te pentru totdeauna, răpindu-ți pacea, bucuria, libertatea și eliberarea din adâncul inimii. Sau poate pentru că nu ai abordat corect chestiunea și nu ai urmat calea corectă, asta a avut un impact asupra obținerii mântuirii tale. În cele din urmă, unii oameni au fost abandonați și eliminați. De ce se întâmplă asta? Fiindcă, în trecut, au făcut niște lucruri de nedescris, nu le-au gestionat bine și nu au primit absolvirea de ele. Inima lor era permanent prinsă în mrejele acestor lucruri; nu aveau chef să urmărească adevărul, își îndeplineau datoria într-o manieră neglijentă, nu pătrundeau în adevărul-realitate și simțeau că nu aveau nicio speranță să urmărească adevărul. Au avut această părere negativă până la sfârșit, nu au vorbit niciodată despre mărturia bazată pe experiență și nu au câștigat adevărul. Abia atunci au început să regrete, dar era prea târziu. Prin urmare, au legătură toate aceste chestiuni cu adevărul și cu obținerea mântuirii? (Da, au.) Să nu crezi că, doar pentru că toate aceste chestiuni nu ți s-au întâmplat ție, sau nu s-au întâmplat altcuiva, sau nu s-au întâmplat oamenilor din jurul tău, ele nu există. Îți spun Eu, s-ar putea să fi făcut unele lucruri dezonorante în trecut, care încă nu au avut consecințe înspăimântătoare sau s-ar putea ca, anterior, să te fi împotmolit în acest fel de emoție negativă sau ești împotmolit acum în ea, numai că nu ai observat și nu ți-ai dat seama și apoi, într-o zi, se întâmplă cu adevărat ceva și această emoție are un impact grav asupra ta și duce la consecințe serioase. Doar atunci când te analizezi în profunzime, descoperi că ai fost împotmolit în această emoție negativă mulți ani și chiar mai mult, fără să-ți dai seama. De aceea oamenii trebuie să contemple, să reflecteze, să înțeleagă, să aprecieze și să experimenteze continuu aceste lucruri, pentru a le descoperi încetul cu încetul. Desigur, să descoperi în final aceste lucruri înseamnă vești extrem bune pentru tine și este o oportunitate grozavă de a obține mântuirea. Atunci când le vei descoperi, vei avea șansa sau speranța de a le lăsa în urmă și lucrurile despre care am vorbit azi nu vor fi fost în van. Niciun adevăr, niciun subiect și niciun cuvânt nu poate fi înțeles pe deplin și experimentat într-o zi sau două. De vreme ce implică adevărul, implică umanitatea, firile corupte ale oamenilor, calea pe care merg și obținerea mântuirii. Prin urmare, nu poți trece cu vederea niciun adevăr, ci trebuie să le abordezi conștiincios pe toate. Chiar dacă nu înțelegi prea bine aceste adevăruri și nu știi cum să te examinezi pentru a vedea ce probleme ai conform acestor adevăruri, atunci poate că după ce le vei experimenta timp de câțiva ani, aceste adevăruri te vor salva din ghearele firilor tale corupte și vor deveni adevăruri prețioase care te vor mântui. Când se va întâmpla acest lucru, aceste adevăruri te vor îndruma pe calea corectă prin viață și poate că, peste vreo zece ani, aceste cuvinte și aceste adevăruri îți vor fi schimbat complet gândurile și părerile și îți vor fi transformat pe deplin țelurile și direcția în viață.

Acesta este finalul părtășiei noastre de astăzi! Cu bine!

1 octombrie 2022