Pentru a te cunoaște pe tine însuți, trebuie să-ți cunoști propriile expresii ale corupției, propriile slăbiciuni vitale, firea, și natura-esență a ta. De asemenea, trebuie să cunoști, până la ultimul detaliu, acele lucruri care sunt dezvăluite în viața ta de zi cu zi – motivele tale, perspectivele tale și atitudinea ta despre fiecare lucru – fie că ești acasă sau afară, atunci când te afli la adunări, când mănânci și bei din cuvintele lui Dumnezeu sau în fiecare chestiune pe care o întâmpini. Prin aceste lucruri, trebuie să ajungi să te cunoști pe tine însuți. Pentru a te cunoaște la un nivel mai profund, trebuie să integrezi cuvintele lui Dumnezeu; numai cunoscându-te pe baza cuvintelor Lui poți dobândi rezultate. Când primim judecata cuvintelor lui Dumnezeu, nu trebuie să ne temem de suferință și nici nu trebuie să ne fie frică de durere și cu atât mai puțin să ne temem că ale lui Dumnezeu cuvinte ne vor străpunge inimile. Ar trebui să citim mai multe din cuvântările Lui despre cum ne judecă și ne mustră și ne demască esențele corupte. Trebuie să le citim și să ne măsurăm mai mult față de ele. Să nu îi comparăm pe alții cu ele – trebuie să ne comparăm noi înșine cu ele. Nu ne lipsește nici măcar unul dintre aceste lucruri; cu toții putem fi pe potriva lor. Dacă nu credeți, mergeți și experimentați voi înșivă. După ce citesc cuvintele lui Dumnezeu, unii oameni sunt incapabili să le pună în aplicare în ceea ce-i privește; cred că o parte din aceste cuvinte nu se referă la ei, ci la alți oameni. De exemplu, când Dumnezeu îi dezvăluie pe oameni drept otrepe și desfrânați, unele surori cred că, deoarece au fost întru totul credincioase soților lor, asemenea cuvinte nu se referă la ele; unele surori cred că, de vreme ce sunt necăsătorite și nu au făcut niciodată sex, asemenea cuvinte nu se referă la ele. Unii frați cred că aceste cuvinte se referă doar la femei și că nu au vreo legătură cu ei; unii oameni cred că asemenea cuvinte ale lui Dumnezeu sunt mult prea neplăcute urechilor și refuză să le accepte. Sunt chiar și oameni care spun că, în unele cazuri, cuvintele lui Dumnezeu sunt greșite. Oare e asta atitudinea corectă față de cuvintele lui Dumnezeu? Oamenii sunt incapabili să cugete asupra propriilor persoane bazându-se pe cuvintele lui Dumnezeu. Aici, „otrepe” și „desfrânați” se referă la oamenii corupți de promiscuitate. Fie că sunt bărbați sau femei, căsătoriți sau necăsătoriți, toți au stricăciunea promiscuității – așadar, cum poate acest lucru să nu aibă nicio legătură cu tine? Cuvintele lui Dumnezeu dau în vileag firile corupte ale oamenilor; fie că este bărbat sau femeie, nivelul de corupție este același. Nu așa stau lucrurile? Mai întâi de toate, e necesar să ne dăm seama că trebuie să acceptăm fiecare dintre cuvintele rostite de Dumnezeu, indiferent dacă aceste cuvântări sună plăcut sau nu și dacă ne dau un sentiment amar sau unul de dulceață. Aceasta este atitudinea pe care ar trebui să o avem față de cuvintele lui Dumnezeu. Ce gen de atitudine este aceasta? Este oare o atitudine devotată, o atitudine răbdătoare sau o atitudine de îmbrățișare a suferinței? Am să vă spun că nu este niciuna dintre acestea. În credința noastră, trebuie să susținem cu tărie că ale lui Dumnezeu cuvinte sunt adevărul. Dat fiind că ele sunt efectiv adevărul, ar trebui să le acceptăm rațional. Indiferent dacă suntem sau nu în stare să recunoaștem sau să admitem asta, prima noastră atitudine față de cuvintele lui Dumnezeu ar trebui să fie una de acceptare deplină. Fiecare rând în parte al cuvintelor lui Dumnezeu se referă la o stare specifică. Adică, niciunul dintre rândurile din cuvântările Sale nu este despre aparențe exterioare, cu atât mai puțin despre reguli externe sau despre o simplă formă de comportament în oameni. Nu este așa. Dacă privești fiecare rând rostit de Dumnezeu ca fiind despre un simplu tip de comportament uman sau de aparență exterioară, atunci nu ai nici o înțelegere de natură spirituală și nu înțelegi ce este adevărul. Cuvintele lui Dumnezeu sunt profunde. În ce fel sunt ele profunde? Tot ceea ce spune Dumnezeu, tot ceea ce El dezvăluie, este relativ la firile corupte ale oamenilor și la lucrurile esențiale și adânc înrădăcinate din viețile lor. Sunt lucruri esențiale, nu aparențe exterioare și, mai ales, nu sunt comportamente externe. Văzând oamenii din perspectiva aparențelor exterioare, toți pot părea în regulă. Atunci de ce Dumnezeu spune, totuși, că unii oameni sunt duhuri rele, iar alții sunt duhuri necurate? Aceasta este o chestiune care nu este vizibilă pentru tine. Așadar, nu te poți baza pe aparență sau pe ceea ce vezi din afară pentru a te măsura față de cuvintele lui Dumnezeu.

– Cuvântul, Vol. 3: Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă, „Importanța urmăririi adevărului și calea urmăririi acestuia”