Fragment 509 | „Numai prin experimentarea rafinării poate omul să aibă adevărata iubire”

Cu cât rafinarea lui Dumnezeu este mai mare, cu atât inimile oamenilor sunt mai capabile să-L iubească pe Dumnezeu. Chinul din inimile lor este benefic pentru viețile lor, ei sunt mai capabili să fie în pace înaintea lui Dumnezeu, relația lor cu Dumnezeu este mai apropiată și sunt mai în măsură să vadă dragostea supremă a lui Dumnezeu și mântuirea Lui supremă. Petru a experimentat rafinarea de sute de ori, iar Iov a trecut prin multe încercări. Dacă doriți să fiți desăvârșiți de către Dumnezeu, și voi trebuie să suferiți rafinarea de sute de ori; numai dacă treceți prin acest proces și vă bazați pe acest pas, veți putea să mulțumiți voia lui Dumnezeu și să fiți desăvârșiți de către Dumnezeu. Rafinarea este cel mai bun mijloc prin care Dumnezeu îi desăvârșește pe oameni; numai rafinarea și încercările amare pot scoate la iveală adevărata dragoste pentru Dumnezeu din inimile oamenilor. Fără greutăți, oamenii sunt lipsiți de adevărata dragoste pentru Dumnezeu; dacă nu sunt testați în interior și nu sunt cu adevărat supuși rafinării, atunci inimile lor vor fi mereu în derivă în exterior. După ce ai fost rafinat până la un anumit punct, îți vei vedea propriile slăbiciuni și dificultăți, vei vedea cât de multe îți lipsesc și că nu ești în stare să depășești numeroasele probleme cu care te confrunți și vei vedea cât de mare este neascultarea ta. Numai în timpul încercărilor oamenii sunt capabili să-și cunoască într-adevăr stările reale; încercările îi fac pe oameni mai capabili să fie desăvârșiți.

În timpul vieții sale, Petru a experimentat rafinarea de sute de ori și a suferit multe suplicii chinuitoare. Această rafinare a devenit temelia iubirii sale supreme pentru Dumnezeu și cea mai importantă experiență a întregii sale vieți. Faptul că el a putut să aibă o iubire supremă pentru Dumnezeu s-a datorat, într-un anumit sens, hotărârii sale de a-L iubi pe Dumnezeu; mai important, totuși, s-a datorat rafinării și suferinței pe care le-a îndurat. Această suferință a devenit călăuza sa pe calea iubirii de Dumnezeu și lucrul cel mai memorabil pentru el. Dacă oamenii nu trec prin durerea rafinării când Îl iubesc pe Dumnezeu, atunci dragostea lor este plină de impurități și de preferințele lor; o astfel de iubire este plină de ideile Satanei și pur și simplu incapabilă de a mulțumi voia lui Dumnezeu. Să ai hotărârea de a-L iubi pe Dumnezeu nu este același lucru cu a-L iubi cu adevărat pe Dumnezeu. Chiar dacă tot ceea ce gândesc în inimile lor este de dragul de a-L iubi și a-L mulțumi pe Dumnezeu, și chiar dacă gândurile lor par să fie în întregime dedicate lui Dumnezeu și golite de orice idei umane, totuși, când gândurile lor sunt aduse înaintea lui Dumnezeu, El nu laudă și nu binecuvântează astfel de gânduri. Chiar și atunci când oamenii au înțeles pe deplin toate adevărurile – când au ajuns să le cunoască pe toate – acest lucru nu se poate considera un semn al iubirii de Dumnezeu, nu se poate spune că acești oameni Îl iubesc cu adevărat pe Dumnezeu. În ciuda faptului că au înțeles multe adevăruri fără a trece prin rafinare, oamenii sunt incapabili să pună aceste adevăruri în practică; numai în timpul rafinării, oamenii pot înțelege adevăratul sens al acestor adevăruri, numai atunci oamenii pot aprecia cu adevărat înțelesul lor lăuntric. În momentul acela, când ei încearcă din nou, pot să pună adevărurile în practică în mod corespunzător și în conformitate cu voia lui Dumnezeu; în acel moment, ideile lor lumești sunt diminuate, corupția lor omenească este redusă, iar emoțiile lor omenești sunt diminuate; numai în momentul acela practica lor este o adevărată manifestare a dragostei de Dumnezeu. Efectul adevărului iubirii de Dumnezeu nu este atins prin cunoștințe rostite sau prin deschiderea mentală, și nici nu poate fi atins doar prin înțelegerea acestui adevăr. Este nevoie ca oamenii să plătească un preț, să înfrunte multă amărăciune în timpul rafinării, și numai atunci dragostea lor va deveni pură și după inima lui Dumnezeu.

din „Cuvântul Se arată în trup”

Prin rafinare Dumnezeu îl desăvârșește cel mai bine pe om

Prin rafinarea făcută de Dumnezeu, oamenilor Îl iubesc mai mult.

Îi ajută în viață, zbucium să aibă în inimi.

Vor afla liniște în fața Lui, Îi vor fi mai apropiați.

Pot vedea iubirea și mântuirea Lui supremă.

Rafinarea-i cel mai bun mijloc de desăvârșire a omului.

Doar încercările și rafinarea îi fac pe oameni să-L iubească pe Dumnezeu.

Petru a fost rafinat. S-a-ntâmplat de sute de ori.

Iov a trecut prin încercări. Și tu ar trebui să fii rafinat.

Prin sute de-ncercări trebuie să treci,

să te bazezi pe acest pas, pentru a-L mulțumi pe Dumnezeu, iar El te va desăvârși.

Rafinarea-i cel mai bun mijloc de desăvârșire a omului.

Doar încercările și rafinarea îi fac pe oameni să-L iubească pe Dumnezeu, să-L iubească... într-adevăr.

Rafinat până la un punct, îți vei zări slăbiciunile și problemele.

Vei vedea câte lipsuri ai, că nu-ți poți birui problemele.

Îți vei vedea sfidarea. Încercările ți-arată starea reală.

Ele îți vor permite să fii desăvârșit.

Rafinarea-i cel mai bun mijloc de desăvârșire a omului.

Doar încercările și rafinarea-i fac pe oameni să-L iubească pe Dumnezeu.

Dacă oamenii n-au greutăți, nu-L vor iubi pe Dumnezeu.

Dacă nu sunt încercați, dacă nu sunt supuși rafinării,

inimile li se vor îndepărta, plutind în lumea exterioară.

Rafinarea-i cel mai bun mijloc de desăvârșire a omului.

Doar încercările și rafinarea-i fac pe oameni să-L iubească pe Dumnezeu,

să-L iubească într-adevăr, să-L iubească într-adevăr.

din „Urmați Mielul și cântați cântări noi”

Ai vrea să știi cum să-L întâmpini pe Domnul înaintea marilor dezastre? Participă la întâlnirea noastră online, care te va ajuta să găsești calea.
Contactați-ne
Contactează-ne pe whatsapp

Conținut similar