Fragment 494 | „Iubirea autentică față de Dumnezeu este spontană”

Iubirea autentică față de Dumnezeu vine din străfundul inimii; este o iubire care există numai pe baza cunoașterii lui Dumnezeu de către om. Când inima cuiva se întoarce cu totul spre Dumnezeu, atunci acea persoană are iubire de Dumnezeu, dar iubirea aceea nu este neapărat pură și nu este neapărat completă. Asta se întâmplă din cauză că încă există o anumită distanță de la a-ți întoarce complet inima către Dumnezeu la a-L înțelege și a-L adora cu adevărat. Felul prin care o persoană dobândește adevărata iubire pentru Dumnezeu și ajunge să cunoască firea lui Dumnezeu este să-și întoarcă inima către El. Când omul își predă propria inimă adevărată lui Dumnezeu, atunci începe să pătrundă în experiența vieții. Astfel, firea lui începe să se schimbe, iubirea lui față de Dumnezeu crește treptat, iar cunoașterea lui despre Dumnezeu crește și ea treptat. Așadar, a-ți întoarce inima către Dumnezeu este singura precondiție pentru a intra pe calea cea dreaptă a experienței vieții. Când își depun inimile înaintea lui Dumnezeu, oamenii au doar o inimă care tânjește după El, dar nu una care Îl iubește, fiindcă ei nu-L înțeleg. Chiar dacă, în aceste circumstanțe, chiar au puțină iubire pentru El, ea nu este spontană și nu e autentică. Asta deoarece tot ceea ce vine din trupul omului este un rezultat al emoțiilor și nu provine dintr-o înțelegere autentică. Este doar un impuls de moment și nu poate duce la adorație de durată. Când oamenii nu au o înțelegere a lui Dumnezeu, nu pot decât să-L iubească pe baza propriilor lor preferințe și noțiuni individuale; tipul acesta de iubire nu poate fi numită iubire spontană, nici nu poate fi numită iubire autentică. Inima unui om poate să se întoarcă sincer la Dumnezeu și să fie capabilă să se gândească la interesele lui Dumnezeu în toate, dar, dacă nu are o înțelegere a lui Dumnezeu, nu va putea să aibă o iubire spontană în mod autentic. Tot ce va fi în stare să facă e să îndeplinească anumite funcții pentru Biserică și să-și îndeplinească în parte datoria, dar va face asta fără nicio bază. Firea acestui fel de persoană este greu de schimbat; astfel de oameni fie nu caută adevărul, fie nu-l înțeleg. Chiar dacă o persoană își întoarce complet inima spre Dumnezeu, asta nu înseamnă că iubirea de Dumnezeu din inima ei este complet pură, pentru că aceia care Îl au pe Dumnezeu în inimile lor nu au neapărat și iubire de Dumnezeu în inimile lor. Acest lucru are legătură cu distincția dintre cei care caută să-L înțeleagă pe Dumnezeu și cei care nu caută. Odată ce o persoană Îl înțelege, asta arată că inima ei s-a întors complet către Dumnezeu și arată că iubirea pentru Dumnezeu din inima ei este spontană. Numai o astfel de persoană Îl are pe Dumnezeu în inima ei. A-și întoarce inima spre Dumnezeu este o precondiție pentru a pătrunde pe calea cea dreaptă, a-L înțelege pe Dumnezeu și a dobândi iubirea de Dumnezeu. Nu este un semn că persoana și-a îndeplinit în întregime datoria de a-L iubi pe Dumnezeu, nici că are o iubire autentică pentru El. Singura modalitate prin care o persoană poate obține iubire de Dumnezeu autentică este să-și întoarcă inima către El, care este, de asemenea, primul lucru pe care se cuvine să-l facă drept una dintre creațiile Lui. Cei care Îl iubesc pe Dumnezeu sunt cu toții oameni care caută viața, adică oameni care urmăresc adevărul și oameni care Îl doresc cu adevărat pe Dumnezeu; cu toții au luminarea de la Duhul Sfânt și au fost mișcați de către El. Sunt cu toții capabili să dobândească îndrumarea lui Dumnezeu.

din „Cuvântul Se arată în trup”

Ai vrea să știi cum să-L întâmpini pe Domnul înaintea marilor dezastre? Participă la întâlnirea noastră online, care te va ajuta să găsești calea.
Contactați-ne
Contactează-ne pe whatsapp

Conținut similar