Relația dintre legile și regulile de supraviețuire create de Dumnezeu pentru toate lucrurile și supraviețuirea omenirii

Acum că am terminat de discutat despre civilizația și cultura umană, hai să vorbim în continuare despre relația dintre supraviețuirea acestei omeniri create de Dumnezeu și legile și regulile de supraviețuire create de Dumnezeu pentru toate lucrurile. Dintr-o perspectivă macroscopică, lumea creată de Dumnezeu are munți, râuri, lacuri, păduri, oceane, pământ și deșerturi, precum și soarele, luna și stelele, spațiul de pe Pământ și cosmosul, pe care oamenii nu-l pot vedea. Și ce există dintr-o perspectivă microscopică? Există molecule minuscule, molecule în aer și diverse microorganisme. Fie că privim dintr-o perspectivă macroscopică, fie dintr-una microscopică, totul implică creația lui Dumnezeu – creația de către mâinile lui Dumnezeu și prin gândurile Sale. Din perspectiva creației lui Dumnezeu, Pământul și toate ființele vii de pe acesta există cu scopul de a menține supraviețuirea omenirii pe Pământ, iar Dumnezeu vrea să câștige ființele create pe care le dorește din rândul oamenilor de pe Pământ. Prin urmare, legile și regulile de supraviețuire create de Dumnezeu pentru toate lucrurile sunt condiții elementare pentru supraviețuirea umană. Astfel, se poate afirma cu siguranță că sunt lucruri pozitive, nu-i așa? (Așa e.) Care sunt condițiile elementare pentru supraviețuirea umană? Apa, aerul, lumina soarelui, hrana – sunt aceste lucruri create de Dumnezeu? (Da.) Sunt lucruri pozitive? (Da.) Atunci, de ce se spune că existența acestora este un lucru pozitiv? Există un motiv pentru asta: existența acestor lucruri depinde de existența legilor și regulilor de supraviețuire pentru toate lucrurile. Ce legi și reguli de supraviețuire există pentru toate lucrurile? Cele patru anotimpuri, ziua și noaptea, vântul, înghețul, zăpada și ploaia – toate acestea sunt reguli. Ce altceva? Gândiți-vă și voi la câteva. (Există și termenii solari.) Termenii solari sunt incluși în cele patru anotimpuri. Ce altceva? Fazele lunii, fluxul și refluxul. Există și „Peștii mari mănâncă pești mici” – aceasta este o lege și o regulă de supraviețuire, nefiind un lucru negativ. Oamenii folosesc expresia „Peștii mari mănâncă pești mici” pentru a descrie natura necruțătoare a lumii umane; înseamnă să iei fenomenul normal al unui lucru pozitiv și să-l numești un lucru negativ. Există și numeroase tipare de activitate ale ființelor vii. Gândiți-vă ce includ acestea. (Expresia „Cei puternici îi vânează pe cei slabi” poate fi considerată o lege a supraviețuirii?) Nu, aceasta este o exprimare peiorativă a oamenilor; ar trebui să fie „supraviețuirea celui mai adaptat”. (Îmi amintesc că Dumnezeu a avut odată părtășie despre faptul că toate lucrurile se fortifică reciproc, se contracarează reciproc și există împreună. Se poate pune la socoteală?) Da, se poate. Toate se fortifică reciproc, se contracarează reciproc și există împreună – acesta este un aspect foarte important. „Călugărița pândește cicada, fără să știe de grangurul din spate” este un alt exemplu, fiind oarecum legat de faptul că lucrurile se fortifică și se contracarează reciproc. (Sunt incluse și nașterea, îmbătrânirea, boala și moartea?) Da, sunt. Există și „Ciorile își hrănesc mamele bătrâne, iar mieii îngenunchează ca să sugă”, care se referă la un mamifer și o pasăre – acesta este un fenomen din regnul animal, este o regulă a naturii. Există, de fapt, multe legi și reguli de supraviețuire pentru toate lucrurile: schimbarea celor patru anotimpuri, apariția vântului, a înghețului, a zăpezii și a ploii, ciclul zilelor și al nopților, fazele lunii, fluxul și refluxul, fortificarea și contracararea reciprocă și coexistența tuturor lucrurilor, nașterea, îmbătrânirea, boala și moartea oamenilor și a tuturor celorlalte vietăți, precum și tiparele de activitate ale diverselor vietăți. Unele vietăți dorm ziua și sunt active noaptea, în timp ce altele sunt active ziua și dorm noaptea, ca oamenii. Unele vietăți trăiesc în grupuri, în timp ce altele sunt solitare; de exemplu, vulturii zboară în general singuri, în timp ce gâștele sălbatice zboară în stoluri și sunt animale gregare. Există și fenomenul din lumea vie al ciorilor care își hrănesc mamele bătrâne și al mieilor care îngenunchează ca să sugă. Toate acestea sunt diferite tipuri de fenomene și manifestări care pot fi văzute și simțite în viața reală. Apariția tuturor acestor fenomene macroscopice și microscopice urmează legile și regulile stabilite de Dumnezeu. Începutul, existența și continuarea tuturor acestor legi și reguli au un singur scop: de a menține mediul de viață fundamental al Pământului, acest cămin al supraviețuirii omenirii. În acest mediu de viață fundamental, omenirea are Pământul drept cămin pe care să se bazeze pentru supraviețuire, permițându-i să continue să se reproducă și să trăiască. De asemenea, acesta furnizează încontinuu apa, aerul, lumina soarelui și hrana de bază de care are nevoie omenirea. Viața fizică a oamenilor, aceste ființe create de Dumnezeu, poate să existe, să se reproducă și să fie susținută continuu numai cu această aprovizionare nesfârșită, care îi oferă omenirii ocazia de a veni înaintea lui Dumnezeu și de a-I accepta mântuirea atunci când El Își săvârșește lucrarea de gestionare, devenind ființe create pe care Dumnezeu le acceptă. Prin urmare, între toate lucrurile create de Dumnezeu, indiferent ce formă are orice ființă vie, indiferent ce legi și reguli de supraviețuire are și indiferent ce relație are cu toate celelalte lucruri, pe scurt, aceasta supraviețuiește în cadrul legilor și al regulilor create de Dumnezeu. Cu alte cuvinte, fiecare ființă vie, plecând de la premisa creării sale de către Dumnezeu, respectă legile și regulile pe care le-a stabilit El, jucându-și rolul indispensabil în cadrul lor. Acesta este lanțul trofic, produs de legile și regulile stabilite de Dumnezeu pentru omenire, iar acest lanț trofic este de o importanță vitală pentru omenire. Precondiția pentru existența lanțului trofic este că toate lucrurile trebuie să respecte legile și regulile stabilite de Dumnezeu. Dacă ignoră aceste legi și reguli și se dezlănțuie, consecința va fi ruperea lanțului trofic care există între toate lucrurile create de Dumnezeu. Odată ce acest lanț trofic se rupe, apa, aerul, lumina soarelui și hrana de care depinde omenirea pentru a supraviețui vor fi afectate în diverse grade, fie treptat, fie una după alta. Prin urmare, toate legile și regulile pentru toate lucrurile stabilite de Dumnezeu, precum și fiecare ființă vie creată de Dumnezeu au un impact vital asupra lanțului trofic. Dacă oricare dintre regulile de supraviețuire a tuturor lucrurilor întâmpină o problemă, aceasta va avea un efect în lanț asupra existenței și continuării lanțului trofic, așa încât apa, aerul, lumina soarelui și hrana de bază necesare omenirii vor fi compromise. Astfel, lanțul trofic este o sursă esențială și un indicator important al posibilității de supraviețuire a omenirii. Ce este, mai exact, acest lanț trofic? Lanțul trofic se referă la creația lui Dumnezeu. În cadrul tuturor lucrurilor create de Dumnezeu, există lucruri tangibile, dar și unele intangibile, invizibile cu ochiul liber. Aceste lucruri tangibile includ munții, râurile, pădurile, solul, deșerturile, Polul Nord și Polul Sud, soarele, stelele și luna, precum și diverse animale și plante și așa mai departe. Lucrurile intangibile includ microorganismele, aerul, chiar și razele ultraviolete din lumina soarelui, precum și ceea ce au cercetat oamenii – așa-zișii atomi și energia, unii dintre nutrienții invizibili din aer și din apă și așa mai departe. Toate aceste lucruri macroscopice, tangibile, alături de microorganisme și de substanțele conținute în lucruri precum lumina soarelui și aerul, pe care oamenii nu le pot vedea – toate aceste lucruri formează împreună mediul de viață esențial pentru supraviețuirea umană. Dacă apar probleme în acest mediu de viață, supraviețuirea și viitorul omenirii se vor confrunta cu provocări și vor fi amenințate. Așadar, legile și regulile pentru supraviețuirea tuturor lucrurilor sunt o condiție de bază, necesară pentru menținerea lanțului trofic, iar existența lanțului trofic constituie, la rândul său, o condiție de bază pentru supraviețuirea omenirii. Astfel, fie că este vorba de legi și reguli, fie de lanțul trofic sau de apă, aer, lumina soarelui și hrană, dacă oricare dintre acestea se confruntă cu o problemă, aceasta va afecta în mod inevitabil supraviețuirea omenirii – adică, va afecta supraviețuirea vieții fizice a acestor ființe create, omenirea. Așadar, pentru Dumnezeu, nu trebuie să existe probleme cu legile și regulile pentru supraviețuirea tuturor lucrurilor, cu lanțul trofic, apa, aerul, lumina soarelui și hrana; toate trebuie menținute, susținute și continuate într-un mod ordonat – doar așa poate continua omenirea să supraviețuiască, iar viața ei fizică poate fi susținută.

Ce problemă este implicată în supraviețuirea continuă a omenirii? În cadrul legilor și regulilor pentru supraviețuirea tuturor lucrurilor, sunt necesare aspectele mai vaste – lucruri precum ziua și noaptea și cele patru anotimpuri. În rândul acestora, practic nu există nimic ce oamenii să considere rău potrivit propriilor închipuiri. Când vine vorba de diverse lucruri vii, cum sunt copacii, florile și plantele, întrucât nu au niciun fel de impact letal asupra oamenilor, aceștia nu-și formează noțiuni despre ele. Totuși, există unele lucruri otrăvitoare și dăunătoare în lanțul trofic, cum sunt țânțarii, care au unele efecte negative asupra corpului omenesc. Aceste lucruri nu sunt pe placul oamenilor, potrivit noțiunilor lor – îndeosebi unele ființe vii extrem de veninoase, cum sunt anumiți șerpi, scorpioni și miriapode. Așadar, de ce a creat Dumnezeu aceste lucruri veninoase? Care a fost scopul Său în crearea lor? Ce rol joacă ele în lanțul trofic? Acesta este un aspect crucial. Deși, judecând după formele sau natura lor ori după unele dintre trăsăturile vitale pe care le au printre alte ființe vii, se pare că nu joacă un rol pozitiv, de ce se spune că sunt lucruri pozitive? Acest lucru trebuie explicat din perspectiva lanțului trofic. Nu studiem biologia – nu vom discuta dintr-o perspectivă științifică, ci vom privi lucrurile din perspectiva intenției lui Dumnezeu în crearea unor astfel de ființe vii. În primul rând, Dumnezeu le-a înzestrat cu o iscusință unică de a-și asigura supraviețuirea, permițându-le să-și păstreze viața în acest fel. În al doilea rând, ele joacă și un anumit rol în lanțul trofic – modalitatea lor de supraviețuire și veninul pe care îl secretă pot furniza nutrienții sau sursele de hrană necesare pentru alte ființe vii. În plus, ele oferă și condițiile necesare pentru transmiterea, reproducerea, derivarea și evoluția bacteriilor și pentru transmiterea genelor în întreaga biosferă, jucând un anumit rol în această privință. Doar prin existența acestor ființe vii poate biosfera să-și mențină echilibrul genetic și cel al diversificării bacteriene, păstrând diversele tipuri de bacterii într-o stare de echilibru. Să luăm drept exemplu țânțarii și muștele. Aceste ființe mănâncă unii paraziți și transmit, de asemenea, unele bacterii. Nu vom intra în mai multe detalii; este doar acest concept simplu. Pe scurt, unele ființe vii speciale servesc unor scopuri speciale pentru omenire, jucând și un rol indispensabil în lanțul trofic. Acest rol indispensabil menține existența lanțului trofic. Toate lucrurile pot supraviețui și continua într-o manieră ordonată doar dacă acest lanț trofic există și nu este distrus. Întrucât toate lucrurile există într-o relație în care se fortifică reciproc, se contracarează reciproc și există împreună, lanțul trofic nu trebuie întrerupt. Existența diverselor ființe vii din cadrul lanțului trofic trebuie să fie păstrată într-o stare de echilibru, iar spațiul de viață și existența lor trebuie menținute. Prin urmare, legile și regulile stabilite de Dumnezeu pentru supraviețuirea tuturor lucrurilor au o importanță vitală. Doar existența legilor și regulilor de supraviețuire create de Dumnezeu pentru toate lucrurile poate asigura continuarea lanțului trofic și poate garanta neîntreruperea acestuia. Existența, continuarea și protejarea lanțului trofic constituie o garanție fundamentală că oamenii vor putea obține apă, aer, lumina soarelui și hrană. Doar când au această garanție fundamentală pot oamenii să-și susțină viața fizică; doar atunci pot să se reproducă și să trăiască în acest cămin pământesc, într-un asemenea mediu de viață. Doar în acest fel poate omenirea să aibă un viitor și speranță.

Principiile pentru tratarea tuturor lucrurilor create de Dumnezeu

Legile și regulile urmate de cele patru anotimpuri, ziua și noaptea, precum și vântul, înghețul, zăpada și ploaia – lucruri care există în baza legilor și regulilor create de Dumnezeu – precum și formele în care apar ele sunt, oricum am privi, lucruri pozitive create de Dumnezeu. Cât despre diversele ființe vii – indiferent de formele, de modurile de supraviețuire sau de modalitățile lor de a vâna sau de a obține hrana – pe scurt, atât timp cât trăiesc în cadrul legilor și regulilor stabilite de Dumnezeu și atât timp cât sunt o parte esențială, indispensabilă, a lanțului trofic creat de Dumnezeu, sunt lucruri pozitive care vin de la El. Oamenii nu ar trebui să le judece pe baza propriilor perspective și preferințe. Cineva ar putea spune: „Așadar, sunt atunci țânțarii și muștele lucruri pozitive? Dar șerpii veninoși, miriapodele și scorpionii? Și, mai ales, broaștele râioase, care sunt atât de urâte – sunt și ele lucruri pozitive?” Care este modul corect de exprimare? Rolurile jucate de aceste specii create de Dumnezeu și legile și regulile pe care le urmează sunt toate lucruri pozitive. Și cum rămâne cu formele și aspectul lor fizic – sunt acestea lucruri pozitive? Le-ai putea numi lucruri pozitive dacă ai fi într-adevăr nevoit, dar nu sunt lucruri negative. Cel puțin, în ceea ce privește regulile pe care le urmează, rolurile pe care le joacă aceste ființe vii și necesitatea lor în lanțul trofic, ele există ca lucruri pozitive. Nu este corect acest mod de exprimare? (Ba da.) Mai exact, deoarece astfel de ființe vii respectă legile și regulile stabilite de Dumnezeu și îndeplinesc responsabilitățile și misiunea rânduite de Dumnezeu pentru ele – deoarece își îndeplinesc misiunea, fie că este vorba de răspândirea bacteriilor, fie de menținerea echilibrului reproducător al diverselor microorganisme – privind din perspectiva rolurilor pe care le joacă și a semnificației și scopului creării lor de către Dumnezeu, existența lor în sine este un lucru pozitiv. Dacă am spune că țânțarul este un lucru pozitiv în sine, ar putea fi puțin dificil de înțeles sau de acceptat. Totuși, judecând după intenția lui Dumnezeu în crearea lui, după legile și regulile pe care le urmează și după rolul pe care îl joacă în lanțul trofic, este indispensabil – și, prin urmare, este un lucru pozitiv. Unii oameni spun: „Întrucât țânțarii sunt lucruri pozitive, înseamnă că trebuie să-i acceptăm și că nu ar trebui să-i plesnim?” Dacă un țânțar este pe cale să te piște, tot ar trebui să-l plesnești. Dacă o muscă bâzâie în jurul tău în timp ce mănânci, poți să o alungi sau să o plesnești. Asta pentru că unul sau doi țânțari ori una sau două muște în minus nu vor cauza probleme pentru lanțul trofic, nici nu vor afecta îndeplinirea misiunii de către aceste vietăți. Dacă o astfel de vietate vrea să-și îndeplinească misiunea, ar trebui să găsească locul potrivit pentru asta. Nu este necesară în mediile de viață ale oamenilor, așa că alung-o pur și simplu și gata – coexistă în mod pașnic cu ea. Dacă nu coexistă pașnic cu tine și continuă să te deranjeze, atunci este în regulă să o alungi sau să o plesnești. Aceasta se numește gestionare rezonabilă și tratament corect. Unii oameni spun: „Țânțarii mă deranjează mereu și mă pișcă deseori. Pot să-i blestem?” Nu este necesar. Poți pur și simplu să-i plesnești. Ai tot dreptul să-i plesnești; este complet în conformitate cu principiul privind modul în care omenirea – păzitoarea tuturor lucrurilor – ar trebui să trateze toate lucrurile. De exemplu, dacă un șarpe veninos îți intră în casă și vezi că acesta nu este locul lui, gonește-l pur și simplu în pădure. Dacă ești mușcat și otrăvit de acesta, trebuie să găsești un mod de a primi imediat tratament medical. Nu este nevoie să încerci să-l găsești pentru a te răzbuna și a-l ucide. Dacă ți-ar face din nou rău, n-ar fi și mai problematic? Așadar, nu încerca să-i plătești cu aceeași monedă; învață doar să te păzești de el. O persoană inteligentă ar fi capabilă să învețe o lecție de aici. Care sunt cele trei principii despre care tocmai am vorbit? (În primul rând, să fii sigur că este un lucru pozitiv. În al doilea rând, dacă apare lângă tine și nu vrei să-ți bați capul cu el, păstrează pur și simplu distanța – nu-l lăsa să se apropie sau să te tulbure. În al treilea rând, ai un punct de vedere corect față de el. Nu simți repulsie față de el și nu-l detesta. În schimb, acceptă-l și recunoaște-l, apoi gestionează-l în mod rezonabil.) Gestionează-l în mod rezonabil și tratează-l corect. Nu te plânge de Dumnezeu și nu considera că Dumnezeu a greșit creându-l sau că ar fi putut comite o greșeală doar pentru că acesta te-a tulburat, ți-a cauzat uneori niște probleme sau chiar te-a mușcat și te-a otrăvit – acest mod de a privi lucrurile este incorect. Este posibil să nu-l fi gestionat bine sau să fi intrat din greșeală în casa ta și să te fi tulburat. Dar dacă îl abordezi cu blândețe, spunând: „Te-ai rătăcit, aceasta nu este casa ta. Dacă nu ai rea-voință față de mine, nu-ți voi face niciun rău. Du-te oriunde ar trebui să fii”, văzând că nu ai de gând să-i faci rău, se va întoarce și va pleca singur. Îi spui: „La revedere, pe data viitoare! Întâlnirea noastră de data aceasta a fost sortită. Dacă ne este sortit să ne întâlnim din nou, te voi lăsa iarăși să pleci.” Auzind asta, se va gândi: „Oamenii sunt minunați. Chiar știu cum să ne gestioneze. Nu au deloc răutate.” Atât timp cât nu-l rănești, nici el nu te va răni. Unele animale îi rănesc pe oameni fiindcă aceștia le rănesc mereu; îi rănesc pe oameni doar după ce capătă dușmănie față de ei, din cauza nesăbuinței și ferocității oamenilor. În mintea lor, astfel de vietăți nu simt în mod natural dușmănie sau ostilitate față de oameni. Vezi, când Noe a construit arca, niciunul dintre animale nu a rănit pe nimeni și Noe a putut chiar să interacționeze cu animalele și să le dreseze. Pe atunci, oamenii și animalele erau prietenoși unii cu alții. Mai târziu, oamenii au devenit tot mai profund corupți și de-a dreptul feroce, dorind mereu să vâneze animalele pentru carnea lor, astfel încât dușmănia dintre oameni și diverse animale a sporit. Animalele carnivore, de îndată ce simt mirosul unui om, simt că li s-a servit o masă delicioasă și vor să mănânce pe săturate. Cine a provocat asta? A fost provocată în întregime de ferocitatea absolută a omenirii. Înțelegi? (Da.)

Fie că sunt privite dintr-o perspectivă macroscopică, fie dintr-una microscopică, toate lucrurile create de Dumnezeu sunt cu siguranță lucruri pozitive. Indiferent dacă sunt privite din perspectiva intenției inițiale a lui Dumnezeu în crearea lor, a legilor și regulilor pe care le-a creat Dumnezeu pentru ele sau a scopului și efectului obținut în cele din urmă, toate există pentru omenire; toate au fost concepute și create pentru oameni, în rolul lor de păzitori ai tuturor lucrurilor. Astfel, indiferent de formele sau de înfățișările tuturor lucrurilor create de Dumnezeu sau de impactul lor temporar asupra oamenilor, aceștia ar trebui să le trateze, să le gestioneze și să le înțeleagă corect și să le accepte din partea lui Dumnezeu – acesta este un lucru de cea mai mare importanță. În primul rând, oamenii trebuie să fie siguri că, atât timp cât ceva este creat de Dumnezeu – indiferent dacă este bun sau rău, frumos sau urât, indiferent ce fel de formă are și, cu atât mai mult, indiferent ce fel de impact temporar are asupra trupului uman – pe scurt, atât timp cât vine de la Dumnezeu și a fost creat de mâna Lui, aduce o contribuție la supraviețuirea fundamentală a omenirii. În acest sens, oamenii ar trebui să accepte din partea lui Dumnezeu toate lucrurile create de El și să nu aleagă în mod arbitrar sau unilateral dacă să le condamne sau să le accepte pe baza propriilor perspective și preferințe. În schimb, ar trebui să le înțeleagă din perspectiva unei ființe create, învățând să le gestioneze, să le trateze corect și – chiar mai bine – să se înțeleagă și să interacționeze cu ele în mod corect. Aceasta este responsabilitatea și obligația pe care ar trebui să o îndeplinească oamenii, stăpânii acestui pământ și păzitorii acestei lumi create de Dumnezeu. Este rolul pe care oamenii ar trebui să-l joace în rândul tuturor celorlalte vietăți, fiind și un principiu pe care ar trebui să-l respecte cel mai mult, din punctul de vedere al umanității. Dacă nu-ți plac anumite lucruri create de Dumnezeu, poți păstra distanța față de ele. Dacă îți plac, poți să interacționezi îndeaproape cu ele și să le abordezi pentru a afla despre ele și a le gestiona – sau, și mai bine, să le protejezi mediul de viață, să le tratezi cu blândețe, să le lași un spațiu vast de viață, să le protejezi și să le susții în mod adecvat dreptul de a supraviețui. De fapt, toate lucrurile sunt slabe în comparație cu oamenii. Deși Dumnezeu le-a dat tuturor lucrurilor abilități și instincte de supraviețuire, nicio altă specie în afară de oameni nu poate fabrica unelte și arme; niciuna dintre ele nu are puterea de a submina legile și regulile stabilite de Dumnezeu, nici nu ia inițiativa de a face asta. Doar oamenii au o lăcomie nesfârșită – atât în mentalitatea, cât și în cerințele lor – față de diverse tipuri de ființe vii și față de toate lucrurile. Totodată, doar oamenii desfășoară cercetări științifice, produc substanțe chimice și fabrică diverse unelte și arme de dragul supraviețuirii sau pentru a duce o viață mai bună. Și doar oamenii pot deprinde cunoștințe academice și pot cerceta sau modifica mediile de viață ale diverselor ființe vii. Cu toate acestea, majoritatea acțiunilor oamenilor asupra supraviețuirii diverselor animale și ființe vii și asupra legilor lanțului trofic au fost distructive și perturbatoare, nu favorabile. Așadar, luând totul în considerare, doar oamenii pot fabrica arme pentru a se ucide între ei și a-și distruge propriul mediu fundamental de viață. Doar oamenii dezvoltă industria, mai ales industria chimică, producând tot felul de substanțe dăunătoare care deteriorează și distrug Pământul pe care locuiește omenirea – acest cămin unic pentru supraviețuirea ei. Și doar oamenii înșiși au cauzat poluarea și distrugerea apei, aerului, luminii soarelui și hranei de bază, necesare pentru supraviețuirea lor. Aceasta înseamnă că oamenii sunt cei care și-au distrus propria cale către supraviețuire, nu alte ființe vii. Prin urmare, în calitate de stăpâni ai tuturor lucrurilor, modul în care oamenii creați ar trebui să-și îndeplinească în mod adecvat rolul de a gestiona toate lucrurile, inclusiv toate ființele vii, are o importanță vitală. Dacă oamenii continuă să folosească metode științifice pentru a fabrica arme sau diverse unelte ori pentru a produce substanțe chimice, acest lucru va atrage consecințe catastrofice, fie pentru ei înșiși, fie pentru alte ființe vii. Cu alte cuvinte, oamenii au distrus personal, cu propriile mâini, legile și regulile pentru supraviețuirea tuturor lucrurilor și au distrus personal și lanțul trofic. Desigur, oamenii sunt cei care au distrus personal Pământul, căminul de care depind pentru supraviețuire. Acest lucru este profund tragic. Cine trebuie învinovățit pentru toate aceste consecințe? (Oamenii.) Acestea sunt cauzate de devastarea și de distrugerea de către oameni a lucrurilor pozitive create de Dumnezeu. În cele din urmă, oamenii nu pot decât să culeagă ce au semănat. Dacă, de la început, oamenii ar fi fost capabili să cunoască diversele roluri jucate de toate lucrurile create de Dumnezeu, să respecte, să prețuiască și să aibă grijă de diversele ființe vii, să respecte regulile și legile pentru supraviețuirea tuturor lucrurilor stabilite de Dumnezeu și să protejeze mediul de bază al Pământului, căminul de care depind pentru supraviețuire, atunci omenirea nu ar fi ajuns în punctul în care se află astăzi. Așadar, referitor la subiectul potrivit căruia toate lucrurile create de Dumnezeu sunt pozitive, oamenii ar trebui să înțeleagă semnificația legilor și regulilor de supraviețuire create de Dumnezeu pentru toate lucrurile, precum și motivul pentru care trebuie să le urmeze și cum ar trebui să facă asta. Totodată, oamenii ar trebui să știe că Dumnezeu a creat toate aceste lucruri de dragul omenirii, prin urmare ar trebui să le prețuiască și să le protejeze. Dacă nu poți înțelege semnificația tuturor acestora, ar trebui măcar să le consideri lucruri pozitive, lucruri esențiale, indispensabile, de care depinde supraviețuirea ta și să le prețuiești, să le îngrijești și să le gestionezi. Ar trebui să le tratezi corect și să le protejezi în calitatea și rolul tău de stăpân. Doar așa poate omenirea să aibă un viitor și o speranță și să continue să trăiască fericită, nu-i așa? (Așa e.)

Este mult mai clar acum subiectul referitor la faptul că toate creațiile lui Dumnezeu sunt lucruri pozitive? (Da.) Să confirmăm pentru ultima dată modul corect de a trata diversele obiecte și ființe vii create de Dumnezeu. Hai, repetă cele trei principii despre care tocmai am avut părtășie. (În primul rând, atât timp cât ceva face parte din sfera lucrurilor pozitive, așa cum sunt ele definite de Dumnezeu, trebuie să fim siguri în inimile noastre că vine de la Dumnezeu, că este un lucru pozitiv și că există o semnificație în crearea lui de către Dumnezeu; și anume, ca oamenii să învețe niște lecții din el. În al doilea rând, fiind siguri că este un lucru pozitiv, dacă nu ne place sau nu vrem să intrăm în contact cu el, îl putem ignora. Dacă interferează cu viața noastră, putem să-l alungăm sau să stăm departe de el și, de asemenea, ar trebui să învățăm niște lecții de la el și să ținem seama de el. În cele din urmă, dacă este creat de Dumnezeu, poruncit de Dumnezeu sau aflat sub suveranitatea lui Dumnezeu, nu ar trebui să-l considerăm respingător sau să-l detestăm, ci ar trebui mai degrabă să-l acceptăm și să-l recunoaștem cu o atitudine corectă și să-l gestionăm în mod rezonabil.) Gestionarea sa în mod rezonabil este de o importanță vitală. Dacă oamenii nu știu cum să gestioneze toate lucrurile de pe Pământ pe care le-a creat Dumnezeu, probabil vor exista efecte negative asupra supraviețuirii lor. Dacă legile și existența lanțului trofic sunt distruse, supraviețuirea omenirii va fi în pericol. Nu se află omenirea în prezent într-un asemenea mediu de viață? (Ba da.) Omenirea a dezvoltat industria la scară largă, deversând gaze reziduale, ape uzate și substanțe toxice care au poluat râurile, lacurile și chiar pânza freatică. Nu mai există apă curată de băut; oamenii nu pot bea decât apă reciclată, procesată artificial, care, deși nu este toxică, are mult mai puțini nutrienți. Peștii din râuri, lacuri și mări au fost și ei poluați și sunt nesănătoși. Nu este ușor de găsit alimente necontaminate. Nu intră omenirea într-o situație disperată? Nu este aceasta cauzată chiar de omenire? Nu doar apa potabilă este poluată, ci și calitatea aerului este rea; există multe substanțe nocive în aer și acum este greu să iei o gură de aer curat, chiar dacă vrei asta – uneori oamenii trebuie chiar să poarte măști pentru a se proteja împotriva virusurilor. Calitatea aerului este groaznică, oamenii nu au deloc încredere să consume tot felul de alimente, căpătând acum tot felul de boli, iar unii tineri se îmbolnăvesc și de cancer sau diabet. Cine a cauzat toate aceste consecințe? (Oamenii.) Toate au fost cauzate de oameni. Așa au gestionat căminul pământesc pe care Dumnezeu l-a creat pentru ei, chinuindu-se până când au ajuns să nu poată mânca sau bea cum trebuie, dar simțindu-se cu toate acestea foarte fericiți. Acesta este rezultatul abandonării lui Dumnezeu; nu există nicio fericire despre care să se poată vorbi. Acum singura cale de ieșire este ca oamenii să accepte mântuirea Creatorului, să urmărească adevărul și să meargă pe calea de a se teme de Dumnezeu. Doar așa poți fi mântuit, poți dobândi speranța de a trăi și poți deveni un membru al noii omeniri. Este atât de simplu; nu există altă cale. Potrivit orientalilor, civilizația occidentală este nobilă, iar occidentalii au cu siguranță o cale de ieșire. Așa este? (Nu.) Orientalii simt că au suferit mult, că au devenit plini de ură și că au îndurat mult prea multe greutăți și trebuie să fie salvați de occidentali. Ei consideră mereu Occidentul ca pe un paradis, crezând că a merge în Occident înseamnă să ajungă în rai, că vor fi liberi și fericiți în Occident. Dar occidentalii nu se simt foarte fericiți. Ei spun: „Deși viețile noastre sunt puțin mai prospere decât cele din Orient, nu suntem cu mult mai fericiți.” Atât timp cât ești o persoană pe acest Pământ, un membru al rasei umane, nu ai fericire pe acest Pământ, deoarece, trăind în acest cămin pământesc, tot ce accepți vine de la Satana. Fie că este vorba de gânduri și puncte de vedere umane sau de legi ale supraviețuirii, fie că este vorba de educația orientală sau de cea occidentală, nimic nu te poate face să trăiești asemănarea unei ființe umane adevărate și nu există niciun fel de educație socială, niciun gând sau punct de vedere care să-ți poată permite, ca ființă creată, să-ți găsești locul în lumea omului. Deoarece această omenire trăiește sub controlul Satanei și este controlată de Satana, singurul mod ca oamenii să trăiască în continuare este să accepte mântuirea lui Dumnezeu, să accepte toate adevărurile care vin de la Dumnezeu, să practice conform cuvintelor Sale și să dobândească mântuirea. Doar atunci se poate întoarce cu adevărat omenirea la o lume în care legile și regulile pentru supraviețuirea tuturor lucrurilor pot funcționa liber și doar atunci poate trăi cu adevărat într-o lume cu un lanț trofic complet – doar așa poate omenirea să joace cu adevărat rolul de păzitor al tuturor lucrurilor și să îndeplinească responsabilitățile acestui rol. Nu există altă cale pe care să meargă omenirea în afară de aceasta. Este singura cale de ieșire a omenirii, singura cale care să-i poată aduce speranță și fericire. Înțelegi? (Da.) Odată ce înțelegi, vei avea o cale de urmat. Străduiește-te și urmărește pur și simplu în această direcție, spre acest obiectiv. Nu privi înapoi, nu renunța și nu te opri niciodată!

Să încheiem aici părtășia noastră de astăzi. La revedere!

14 aprilie 2024