În viața reală, oamenii întâlnesc adesea persoane lascive și licențioase. După ce am avut astăzi părtășie despre aceste cuvinte, întrucât ați dobândit discernământ cu privire la oamenii de acest tip și știți că nu sunt oameni normali, ci diavoli, atunci când vor încerca să te seducă, îi vei putea respinge cu fermitate. Nu-i respinge implicit și cu tact, nu te simți prea jenat să-i respingi și nu te teme de asemenea oameni. Desigur, în cazul în care nu-ți pasă dacă sunt diavoli și spui: „Am deja treizeci sau patruzeci de ani și încă n-am experimentat căsătoria; dacă cineva ar avea cu adevărat acest tip de nevoie față de mine, aș accepta cu bucurie”, atunci, din moment ce nu-ți pasă de consecințele care ar putea apărea, nici de traumele psihologice, nu voi mai spune nimic. Scopul Meu când spun acestea este de a le arăta unor oameni nesăbuiți, care nu dau deloc dovadă de prudență sau precauție împotriva seducerii de către sexul opus, ce atitudine corectă ar trebui să adopte atunci când se confruntă cu ispita. În cazul în care nu-ți pasă dacă cineva este lasciv și licențios, nu-ți pasă dacă este un diavol și te simți foarte onorat pur și simplu pentru că te place – exact cum spune zicala non-credincioșilor: „O doamnă se va aranja pentru cei care o admiră, în vreme ce un domn își va sacrifica viața pentru cei care îl înțeleg” – și te gândești: „Ca femeie, dacă cineva mă place cu adevărat înseamnă că înfățișarea mea este acceptabilă, așa că ar trebui să mă simt extrem de onorată. Atunci, nu are decât să vină cu îndrăzneală la mine; îl primesc cu brațele deschise și îl voi îmbrățișa” – cum este acest tip de atitudine? Spune-Mi, zicala „O doamnă se va aranja pentru cei care o admiră” este respectuoasă față de femei? (Nu.) Un domn trebuie să-și sacrifice viața pentru cei care-l înțeleg, iar o doamnă trebuie să se aranjeze pentru cei care o admiră – este corectă această zicală? (Nu.) De ce sunt femeile atât de înjosite? Și bărbații sunt înjosiți. Așadar, bărbații trebuie să-și dea viața pentru alții. Oricine este confidentul tău este stăpânul tău, pentru care trebuie să-ți sacrifici viața – oare de ce este viața ta atât de lipsită de valoare? Se poate ca viața ta să aparțină altora și nu ție însuți? Dumnezeu prețuiește cel mai mult viața omului, pentru că această viață, această suflare, este dăruită de El; este condiția de bază pentru ca trupul creat să se poată mișca și să devină o ființă vie. Dacă nu-ți prețuiești viața, ci le-o oferi la întâmplare altora și o sacrifici pentru ei, ce arată acest lucru? Nu arată oare că te înjosești? (Ba da.) Arată că viața ta nu valorează nimic. Nu-ți prețuiești viața, nu-ți folosești viața pentru a face cele mai însemnate și valoroase lucruri, ci poți să mori la întâmplare pentru oricine te înțelege. Aceasta arată că viața ta este prea ieftină; este doar o viață putredă, la fel de neînsemnată ca viața unui câine, a unei pisici sau a unei găini. Așadar, este corectă zicala „Un domn își va sacrifica viața pentru cei care îl înțeleg”? (Nu.) Această zicală îi degradează pe oameni, îi desconsideră; este o zicală care nu prețuiește viața. A muri cu ușurință pentru alții – oare viața omului este ușor de obținut? Viața nu este ușor de obținut; nu poți muri atât de ușor. Prin urmare, zicala „Un domn își va sacrifica viața pentru cei care îl înțeleg” este incorectă și nefondată. Este atunci corectă zicala „O doamnă se va aranja pentru cei care o admiră”? (Nici aceasta nu este corectă.) În ce sens este incorectă? V-a plăcut vreodată cu adevărat această zicală, ați aprobat-o cu adevărat, chiar considerând-o adevărul, un motto? A existat vreodată cineva care te-a admirat? Dacă persoana care te-a admirat a fost cineva pe placul tău, te-ai simțit onorat? (Nu chiar onorată, poate fericită în sinea mea.) Atunci nu este departe de a te simți onorat. Este bună această fericire? (Nu.) De ce nu? (Ideea că o femeie se îmbracă pentru aprecierea și afecțiunea unui bărbat, trăind doar pentru bărbați, gândindu-se mereu la asta – simt că a trăi așa este destul de degradant.) Există păreri diferite? În sine, zicala „O doamnă se va aranja pentru cei care o admiră” plasează femeile într-o poziție inegală față de bărbați. Le cere femeilor să se aranjeze pentru a le face pe plac bărbaților, să trăiască pentru fericirea bărbaților și să se simtă onorate ori de câte ori cineva le place și le admiră. Acest lucru este inegal; este în sine o adevărată reflectare a statutului inferior al femeilor. Implicația zicalei „O doamnă se va aranja pentru cei care o admiră” este că, indiferent dacă este plăcută de alții datorită înfățișării sale frumoase sau dacă atrage afecțiunea bărbaților, deoarece știe cum să se împodobească pentru a fi plăcută privirii, o femeie ar trebui să se simtă fericită și onorată din acest motiv. Aceasta este în sine o degradare a femeilor. Această zicală le spune femeilor că valoarea existenței lor, sursa fericirii lor, este să existe cineva care să le placă și, dacă nu există, ar trebui să se simtă nefericite și supărate și să reflecteze la motivul pentru care nimeni nu le place și dacă, în calitate de femei, duc o viață lipsită de valoare și ratată. Așadar, nu este zicala „O doamnă se va aranja pentru cei care o admiră” o degradare a femeilor? (Ba da.) În sintagma „O doamnă se va aranja pentru cei care o admiră”, oare cei care o admiră nu se referă de obicei la bărbați? Această zicală în sine îi plasează pe bărbați în poziția de stăpâni, deasupra femeilor. Înseamnă că o femeie ar trebui să se simtă onorată că un bărbat – un stăpân – o place și o apreciază. Dacă un bărbat – un stăpân – nu o place, atunci există ceva în neregulă cu ea, nu este demnă să fie iubită, este un eșec în viață și nu este calificată să fie femeie. Vezi, acest lucru ridică imperceptibil statutul bărbaților, permițându-le să calce pe gâtul femeilor și să le domine. Aici se află eroarea din zicala „O doamnă se va aranja pentru cei care o admiră.” În plus, oare bărbaților le plac femeile doar pentru aspectul și podoabele lor? Sau le plac femeile doar pentru că văd că sunt blânde, virtuoase, demne și grațioase? Oare bărbaților le plac femeile doar pentru a-și încânta privirea? (Nu, pentru a-și satisface dorința sexuală a trupului.) Atunci, în ce scop încearcă femeile să fie pe placul bărbaților și să-i facă fericiți? (Tot pentru a se deda la dorința sexuală a trupului.) Cu alte cuvinte, atât bărbații, cât și femeile au nevoi când vine vorba de relațiile dintre ei, iar nevoia elementară ține de dorința sexuală a trupului. Nevoia unui bărbat față de o femeie nu se rezumă doar la a-i plăcea înfățișarea ei, ci, pe baza acestui aspect, înseamnă să o obțină într-un mod fizic – pentru a ne exprima mai direct, să-i obțină trupul pentru a-și satisface dorința sexuală. Prin urmare, scopul din spatele zicalei „O doamnă se va aranja pentru cei care o admiră” este, de fapt, de a satisface dorința sexuală a bărbaților. Aceasta le cere femeilor nu doar să-și facă aspectul și podoabele plăcute bărbaților, ci și să le satisfacă dorința sexuală. Nu este acesta un mod foarte josnic de a trăi? Dacă femeile mai cred că această zicală este corectă, că este ceva ce ar trebui să realizeze și să respecte, atunci se degradează singure. Bărbații au nevoi sexuale față de femei și vor să se joace cu trupurile lor; dacă femeile, în loc să considere acest lucru vrednic de dispreț și de ură, continuă să se aranjeze pentru admiratorii lor, simțind că este cea mai mare onoare a vieții lor, onoarea supremă, atunci nu se degradează singure? (Ba da.) Acest lucru le privează pe deplin de drepturile lor. Nu doar că le privează pe femei de dreptul la viață, de demnitate și de drepturile omului, dar le și face să creadă că aceasta este cea mai mare onoare. Nu este o cruzime? Este cât se poate de crud! Pe lângă faptul că nu au deloc autonomie sau drepturi ale omului, fericirea, bucuria și încântarea femeilor pot fi obținute doar făcându-le pe plac bărbaților și satisfăcându-i pe deplin. Indiferent ce fel de tratament inuman suferă femeile, li se cere totuși să fie mândre de acesta. Nu este un abuz și o distrugere a femeilor? Fie că este vorba de femei moderne sau din vechime, toate consideră zicala „O doamnă se va aranja pentru cei care o admiră” drept mottoul lor, scopul vieții lor. Nu este complet greșit? Nu este un șiretlic folosit de Satana pentru a-i abuza și a-i induce în eroare pe oameni? (Ba da.) Dacă ești femeie și un bărbat este atras de tine, având inima plină de pofte ticăloase față de tine, te-ai simți dezgustată sau extrem de onorată dacă ai ști? (Dezgustată.) Când se gândește la tine, se gândește doar la trupul și la aspectul tău, în timp ce-și eliberează și dorința sexuală. Cu cât este mai atras de tine, cu atât este mai plin de dorință sexuală față de tine; ceea ce se stârnește în el în legătură cu tine sunt doar gânduri desfrânate. Ba chiar încearcă orice mijloc de a pune stăpânire pe tine, așa încât să se bucure de trupul tău, să-și satisfacă pe deplin și să-și elibereze dorința sexuală. Dacă ai ști că are astfel de intenții față de tine, ai mai crede că zicala „O doamnă se va aranja pentru cei care o admiră” este corectă? Ai mai simți că este o onoare să fii plăcută și apreciată de cineva? (Nu.) Dacă ești o femeie cu simțul rușinii și cu demnitate, ar trebui să fii dezgustată de această zicală, să detești și să respingi aprecierea unor astfel de oameni. Doar trăind așa ai demnitate. Oamenii care te plac și te apreciază cu adevărat o fac datorită calității caracterului tău, a lucrurilor pe care le urmărești, pentru că înțelegi adevărul și, de asemenea, vor să obțină ceva edificator de la tine și să primească ajutorul tău – nu pentru că vor să-ți aprecieze trupul pentru a se complace în dorința lor sexuală și a o satisface. Dacă cineva te apreciază indiferent cum este caracterul tău sau indiferent dacă urmărești sau nu adevărul, doar pentru că înfățișarea și silueta ta sunt plăcute privirii și îi pot satisface pe deplin dorința sexuală, însă nu simți nicio repulsie sau dezgust față de acest lucru, simțind în schimb că te place – în special, întrucât ți-a făcut avansuri fizice, simți cu atât mai mult că te place – și chiar te simți onorată de acest lucru, atunci te degradezi singură. Indiferent cine are planuri sau intenții ticăloase față de trupul tău, dacă nu-ți pasă și, atât timp cât te place, consideri că este o onoare specială și te simți onorată de acest lucru, atunci nu ești o persoană cu integritate și demnitate, nici nu ești o femeie bună. Să presupunem că cineva are nevoi sexuale față de tine și simți că ai găsit pe cineva care te înțelege, găsind totodată o ocazie de a-ți elibera dorința sexuală; este un „dans” în doi și vă întâlniți pentru că sunteți croiți din același material murdar. În acest caz, ești o persoană lipsită de integritate și demnitate, nedemnă de a fi plăcută; faci parte din aceeași categorie cu oamenii lascivi și licențioși. Dacă ești cu adevărat o femeie cu demnitate, ar trebui să simți ură, repulsie și dezgust față de aprecierea unor asemenea oameni lascivi și licențioși. Desigur, dacă motivul pentru care te place cineva este cu adevărat umanitatea ta, ceea ce urmărești sau pentru că ai un anumit punct forte, nici pentru asta nu merită să te simți onorată. Scopul pentru care oamenii spun: „O doamnă se va aranja pentru cei care o admiră” sigur nu este la fel de simplu ca aprecierea unei femei de către un bărbat. Zicala îi plasează categoric pe bărbați într-o poziție de dominare a femeilor. Mai exact, această zicală a apărut în sistemul de valori potrivit căruia bărbații sunt superiori, iar femeile sunt inferioare. În plus, realitatea este că femeile reprezintă un grup vulnerabil în orice sistem social, fiind considerate anexe și jucării ale bărbaților. Prin urmare, zicala „O doamnă se va aranja pentru cei care o admiră” este în mod categoric o rușine pentru toate femeile. Dacă femeile aprobă în mod special această zicală, este o tragedie pentru ele și ar trebui să simțim dispreț față de toate cele care o aprobă. Ar trebui atunci ca bărbații să aprobe punctul de vedere „O doamnă se va aranja pentru cei care o admiră”? (Nu.) Dacă un bărbat vede o femeie aranjându-se pentru cei care o admiră, nu simte oare că o astfel de femeie trăiește într-un mod foarte degradant și nu va privi și el cu dispreț o astfel de femeie? (Ba da.)

Vedeți acum limpede dacă zicala „O doamnă se va aranja pentru cei care o admiră” este corectă sau nu? (Este incorectă.) Această zicală nu este un lucru pozitiv, nici nu este un gând sau un punct de vedere corect. Uitați-vă în Biblie și la cuvintele exprimate de Dumnezeu – există vreo propoziție care să le spună femeilor că ar trebui să se aranjeze pentru cei care le admiră? Există vreo propoziție care împarte statutul bărbaților și pe cel al femeilor pe niveluri, spunând că bărbații sunt superiori femeilor? Nu, nu există. În cartea Genezei din Biblie se consemnează că femeia este os din oasele bărbatului și carne din carnea lui. Atât bărbații, cât și femeile sunt ființe umane create de Dumnezeu; sunt egali înaintea lui Dumnezeu, fără vreo împărțire pe niveluri, fără vreo distincție între superior și inferior. Împărțirea oamenilor în superiori și inferiori și diferențierea între niveluri de statut este ceva ce face Satana; este o dovadă reală a oprimării și persecutării femeilor de către Satana. Încă de când Dumnezeu a creat omenirea la începuturi, bărbații și femeile au fost egali în ochii Lui. Amândoi sunt ființe create și obiecte ale mântuirii lui Dumnezeu. El nu a spus niciodată că bărbații sunt superiori și că femeile sunt inferioare, nici nu a spus că bărbații ar trebui să fie capul femeilor sau stăpânii lor, că bărbații ar trebui să se ridice deasupra femeilor, să aibă prioritate față de femei în orice lucrare sau că au opinii proprii și sunt stâlpii de sprijin, în timp ce femeile ar trebui să asculte mai mult de bărbați. Dumnezeu nu a spus niciodată astfel de lucruri. Doar din cauza coruperii de către Satana au apărut printre oameni zicale potrivit cărora bărbații sunt superiori și femeile sunt inferioare, iar apoi această tendință s-a format în întreaga societate și în întreaga omenire, oprimând constant femeile sub autoritatea masculină. Din cauză că nu înțeleg adevărul, după ce sunt influențate și induse în eroare de tot felul de tendințe rele ale Satanei, femeile simt că sunt inferioare bărbaților sau că au un statut inferior față de aceștia. De aceea, până în ziua de azi, multe femei mai cred că este corectă zicala „O doamnă se va aranja pentru cei care o admiră.” Acesta este un lucru foarte trist. Dacă nu înțeleg adevărul, oamenii sunt încă induși în eroare și controlați de diverse gânduri și puncte de vedere ale Satanei în multe chestiuni specifice. Chiar și această chestiune măruntă este foarte grăitoare, nu-i așa? (Așa e.) Care este motivul pentru care femeile se degradează de bunăvoie? Este că mediul social general face în așa fel încât femeile să nu poată avea un statut egal cu bărbații și să fie nevoite să cedeze în fața bărbaților, să creeze condiții favorabile pentru ei și, de asemenea, să facă multe sacrificii și să plătească un preț mare pentru a-i satisface pe bărbați. Acest lucru este cauzat de societate, de diversele tendințe rele conduse de Satana. Așadar, acum, după ce ați înțeles adevărul în această privință, nu există o concluzie clară în legătură cu zicala: „O doamnă se va aranja pentru cei care o admiră”? (Ba da.) Această zicală este falsă și nu este conformă cu adevărul, nu-i așa? (Așa e.) După ce au auzit despre situația reală, nu simt femeile că au trăit vieți foarte nedreptățite și sufocante în toți acești ani? Ar trebui atunci să se aranjeze în continuare pentru admiratorii lor? (Nu.) Ca membre ale omenirii create, femeile diferă de bărbați doar în ceea ce privește genul și fiziologia; în alte privințe, nu există nicio diferență. În ochii lui Dumnezeu, nu există absolut nicio diferență de statut între bărbați și femei. Dumnezeu nu le-a impus niciodată femeilor, în nicio circumstanță, cerințe care să difere de cele impuse bărbaților. În aspecte precum numărul de oameni pe care îi alege Dumnezeu, speranța de a fi mântuiți, ocaziile de a-și îndeplini îndatoririle, îndatoririle pe care le pot îndeplini și lucrarea pe care o pot face, femeile sunt practic egale cu bărbații; ele nu sunt inferioare bărbaților. Aceasta este situația reală.

Am vorbit anterior despre manifestările lascivității, ale licențiozității și ale comportamentului seducător ale acelor oameni ticăloși care au natura-esență a diavolilor și, de asemenea, despre cum să-i tratați pe oamenii ticăloși în cazul în care îi întâlniți atunci când intrați în relații romantice sau căutați un partener. Sperați să cunoașteți o astfel de persoană cu care să trăiți un episod romantic, să lăsați grijile deoparte o dată și să vă faceți pe plac o dată? (Nu.) Atunci sperați să vă întâlniți iubitul sau iubita visurilor voastre, sufletul-pereche sau persoana ideală? (Nu.) Nu contează dacă speri sau nu. Este esențial să ai discernământ în privința acestor oameni lascivi, licențioși și seducători, a căror natură-esență este ticăloasă, și să ții distanța față de ei. După cum spun non-credincioșii, majoritatea acestor oameni sunt seducători versați, libertini și romantici. Majoritatea adulților ar trebui să poată recunoaște persoanele de acest tip atunci când le întâlnesc; poate că după câteva interacțiuni, majoritatea adulților vor ști că sunt de acest tip. Persoanele de acest fel nu sunt selective atunci când flirtează cu alții; indiferent ce vârstă ai, atât timp cât arăți destul de bine, s-ar putea să-ți facă avansuri, făcându-te să cazi în capcana lor, fără să-ți dai deloc seama ce se întâmplă. Îți spun mereu cuvinte tandre și blânde și dau dovadă de preocupare, grijă și considerație față de tine. Găsesc ocazii să-ți facă ochi dulci, să te servească cu ceai sau apă și uneori chiar îți cumpără mici cadouri, ciocolată și așa mai departe. Când îți lași complet garda jos, trec de zidurile tale de apărare și îți pătrund în inimă. Fără să-ți dai seama, este de ajuns doar să te gândești la ele și ai fluturi în stomac; dacă nu le vezi câteva zile, simți că lipsește ceva, gândindu-te: „Nimeni din jurul meu nu ține la mine ca acea persoană. Se pare că m-am îndrăgostit de ea. Oare s-a îndrăgostit și ea de mine?” Ce fel de stare este aceasta? (Căderea în ispită.) Unii seducători versați se pricep să-i atragă pe alții, lăsându-i să plece; după ce se arată preocupați de tine o vreme și îți stârnesc apetitul, se fac apoi nevăzuți, făcându-te să muști singur momeala. Când îți dai seama că te-ai îndrăgostit de acea persoană și nu poți trăi fără ea, ai căzut în capcana iubirii și ai fost fermecat. Odată fermecat, ești complet cucerit de acea persoană. Ce este această capcană a iubirii în care cad oamenii? Nu este vorba de afecțiune familială, de prietenie sau de grija și iubirea dintre oameni, ci de plasa dorinței sexuale. Odată ce ai căzut în capcana dorinței sexuale, poți pierde cu ușurință controlul. Peste nouăzeci și cinci la sută din oameni, în special cei tineri, nu o pot depăși și nu se pot elibera dintr-o astfel de capcană. Ce ar trebui făcut, atunci? Din moment ce știi că este foarte greu să te eliberezi dintr-o astfel de capcană, nu permite să cazi în ea. Fă tot posibilul să stai departe de oamenii, lucrurile sau mediile care te-ar putea prinde în capcană. Ține distanța o vreme, roagă-te lui Dumnezeu și citește cuvintele Sale. Treptat, nevoile tale sexuale se vor estompa și vor dispărea, capcana nu te va mai controla și, practic, vei fi depășit această ispită. Totuși, nu se știe cum te vei descurca data viitoare când vei întâlni astfel de ispite și capcane, dacă vei fi capabil să le depășești. Singura cale este să vii frecvent înaintea lui Dumnezeu pentru a te ruga și a căuta adevărul și să stai departe de diversele ispite. Desigur, cele mai importante lucruri sunt să-ți însușești adevărul și să-l înțelegi. Dar nu este simplu să-ți însușești adevărul; este necesar să treci prin anumite experiențe, iar statura ta nu crește atât de repede, prin urmare, nici apărarea ta în diverse aspecte nu poate fi construită atât de repede. Ce ar trebui făcut, atunci? Trebuie să trăiești adesea înaintea lui Dumnezeu, să ai îndrumarea cuvintelor Sale, lucrarea Duhului Sfânt și protecția lui Dumnezeu. Având toate aceste lucruri, plus hotărârea ta personală, vei avea măsuri de apărare atunci când te vei confrunta cu astfel de ispite. În plus, când vei cunoaște natura chestiunii și consecințele pe care le va atrage, vei evita în mod conștient astfel de medii, ceea ce va dovedi că ai hotărârea de a respinge astfel de ispite. Datorită atitudinii tale și a dorinței tale subiective, Dumnezeu te va ajuta atunci să scapi de astfel de ispite. Dacă întâlnești un astfel de mediu și simți aversiune și ură în inima ta, dar nu știi cum să refuzi, roagă-te lui Dumnezeu, cerându-I să te protejeze și să îndepărteze un astfel de mediu pentru tine. Când ai astfel de rugăciuni și dorințe, din cauza nevoilor lucrării bisericești, poate că persoana care reprezintă o ispită periculoasă pentru tine va fi mutată în altă parte, așa încât îi va fi incomod să te contacteze din nou și nu o vei mai întâlni. Acesta este ajutorul lui Dumnezeu; este protecția Lui. Deoarece îți vede dorința, atitudinea, determinarea și hotărârea personală, Dumnezeu te va ajuta în mod proactiv și temeinic să-ți îndeplinești dorința, obținând rezultatul de a te proteja. Când această persoană pleacă și nu te mai hărțuiește, s-ar putea să-ți simți sufletul puțin gol, gândindu-te că este oarecum păcat că a plecat, și chiar să visezi: „Dacă ar mai fi aici, oare am putea să ne înțelegem bine?” Ocazional, pot apărea astfel de gânduri, dar cu protecția lui Dumnezeu, ești ferit în cele din urmă de ispită. Pe nesimțite, această chestiune se estompează treptat în inima ta, dispare gradual din tine și, în timp, îți recapeți liniștea, revenind la starea anterioară a vieții tale și la mentalitatea normală. În acest moment, chestiunea se încheie. Nu a reprezentat nicio amenințare sau tulburare pentru tine, ci a devenit în schimb o dovadă puternică și o mărturie a victoriei tale asupra Satanei și a faptului că te ferești de diavol și îl respingi. Nu este foarte bine? (Ba da.) Când această ispită era pe cale să reprezinte o amenințare pentru tine, în acel moment periculos, datorită atitudinii și cooperării tale, Dumnezeu te-a protejat. El a pregătit un mediu adecvat pentru tine, dându-ți posibilitatea de a rămâne ferm. Acest lucru favorizează creșterea staturii tale; îți va spori credința, îți va spori hotărârea și dorința de a practica adevărul, îți va da motivație și va permite creșterea staturii tale. Atunci când această ispită se abate asupra ta, dacă nu ești dispus să o respingi sau să o eviți, nu ești dispus să practici adevărul și o lași pur și simplu să se dezvolte liber, fiind dispus să accepți această ispită și chiar să accepți hărțuirea și încurcăturile diavolului și te bucuri tot mai mult de o astfel de stare, ești tot mai dispus să trăiești într-un astfel de mediu și nu te rogi în mod activ lui Dumnezeu, cerându-I să înlăture un astfel de mediu – văzând că așa este atitudinea ta față de această chestiune, Dumnezeu nu te va forța. În acțiunile Sale, Dumnezeu nu obligă niciodată pe nimeni. Din moment ce-ți place atât de mult această persoană, din moment ce simți că-ți poate aduce o asemenea fericire și bucurie, oferindu-ți plăcere, Dumnezeu nu te va priva de o asemenea bucurie și fericire, nici nu va îndepărta această persoană. Cât despre consecințe, trebuie să le suporți singur. Rezultatul este că vei cădea treptat în ispita și în încurcăturile desfrânate ale diavolilor, ale oamenilor ticăloși, lascivi și licențioși, pierzând în cele din urmă mustrarea conștiinței tale și prezența lui Dumnezeu. După ce te-ai complăcut în fericirea și bucuria de a-ți satisface dorințele sexuale ale trupului, nu simți nicio rușine și nu te poți desprinde de o asemenea ispită – aceasta se numește a te lăsa pradă depravării. Te simți cea mai fericită persoană, te bucuri din plin de această fericire și bucurie, te simți norocos că ai o astfel de fericire și bucurie și ești foarte mulțumit că ești prins într-o astfel de capcană a iubirii. Ce ar mai putea să facă sau să spună Dumnezeu atunci? Dumnezeu nu-ți va da niciun indiciu, nu te va avertiza despre nimic și nu va face nimic. N-ai decât să te bucuri. Consecințele finale pentru cei prinși în capcana dorințelor sexuale sunt previzibile. Nimeni dintre cei care cad în capcana iubirii nu ajunge să fie fericit sau bucuros; dimpotrivă, finalul nu poate fi decât dureros și tragic. Doar tu trebuie să suporți astfel de consecințe și meriți să le suporți. Acționează Dumnezeu pe baza principiilor? (Da.) Dumnezeu îți respectă alegerile. Nu gândi că: „Dumnezeu va avea grijă de mine și mă va ține sub control; nu mă va lăsa să merg la întâlniri, nici să-mi satisfac nevoile sexuale.” Te înșeli; Dumnezeu nu Se amestecă în viața ta. Ceea ce vrea El să facă este să te protejeze să nu cazi în ispită, să nu fii indus în eroare de oameni răi, să nu fii devastat și rănit grav de Satana. Dar dacă alegi să fii de acord cu Satana, Dumnezeu spune că acestea sunt libertatea și alegerea ta; atât timp cât ești dispus, atât timp cât nu regreți, Dumnezeu nu te va obliga; doar tu culegi ceea ce semeni, iar când va veni vremea și vei plânge amarnic, nu te lamenta că Dumnezeu nu ți-a amintit sau că Dumnezeu nu te-a protejat. Dumnezeu vrea să te protejeze, vrea să stai departe de ispită, dar tu refuzi. Dacă Dumnezeu ar îndepărta persoana care îți place, persoana cu care ești prins în capcana iubirii, ai merge să o cauți, te-ai comporta ca un nebun, ți-ai pierde controlul, te-ai plânge de Dumnezeu, L-ai ocărî pe Dumnezeu pentru că nu ține cont de sentimentele tale și nu-ți înțelege dificultățile. Așadar, Dumnezeu nu va face asta; nu-i va determina pe oameni să facă lucruri pe care nu sunt dispuși să le facă. Din moment ce ai ales singur acea cale, trebuie să suporți singur consecințele groaznice care vor apărea în final. Nimeni nu va plăti în locul tău. Este clară acum această chestiune? (Da.)

Dacă unii oameni se confruntă cu încurcăturile diavolilor și ale satanelor – ale oamenilor ticăloși – și nu le refuză, ci sunt dispuși să-și petreacă viața cu ei, aceasta este alegerea lor. În cele din urmă, când acest lucru va avea consecințe amare, nu ar trebui să-i învinovățească pe alții; nu pot decât să se urască pe ei înșiși fiindcă sunt prea depravați și prea devianți și ar trebui să-și dea singuri palme și să se blesteme. Oricare ar fi roadele amare pe care le vei culege în cele din urmă, acestea nu au nicio legătură cu Dumnezeu. Nu spune: „De ce nu m-a protejat Dumnezeu? De ce nu m-a oprit atunci?” Îți spun, Dumnezeu nu are o astfel de obligație; El ți-a spus deja în mod clar ce ar trebui să-ți spună. Ești o persoană cu capacitatea de a gândi independent; Dumnezeu ți-a dat liber-arbitru și ai dreptul de a alege liber. Prin urmare, Dumnezeu îți dă dreptul de a alege atunci când întâmpini ceva. Din moment ce ai dreptul de a alege, roadele amare pe care le culegi în cele din urmă sunt rezultatul propriei alegeri, așa că n-ar trebui să te plângi de Dumnezeu sau să dai vina pe oricine poți. Lucrarea pe care o săvârșește Dumnezeu este de a-ți spune adevărul și de a-ți arăta calea către mântuire. Cât despre alegerea ta de a-L urma pe Dumnezeu sau de a-l urma pe Satana, aceasta depinde de tine. Dacă ești o persoană binecuvântată și ești dispus să urmărești adevărul, atunci urmează-L pe Dumnezeu. Dacă nu iubești adevărul, ci iubești mai degrabă lumea și ticăloșia – dacă viața ta este una lipsită de valoare – atunci alege să-l urmezi pe Satana; nimeni nu te oprește. Chiar și în zilele noastre, unii oameni încă Îl înțeleg greșit pe Dumnezeu și casa Lui, plângându-se mereu: „Am deja treizeci sau patruzeci de ani, nu am mers la întâlniri și nu m-am căsătorit – casa lui Dumnezeu nu permite aceste lucruri!” Când i-a împiedicat vreodată casa lui Dumnezeu pe oameni să meargă la întâlniri sau să se căsătorească? Aceasta este libertatea ta; casa lui Dumnezeu nu se amestecă. Totuși, există o condiție: dacă faci asta, nu poți să-ți îndeplinești datoria într-o biserică cu datorie full-time, deoarece, dacă ești într-o relație romantică și nu mai ai înclinația de a-ți face datoria, lucrarea bisericii va fi împiedicată. Dacă vrei cu adevărat să mergi la întâlniri și să te căsătorești, atunci predă mai întâi lucrarea de care ești responsabil și drumurile noastre se vor despărți temporar. Vă sunt clare tuturor principiile în această privință? (Da.) Dacă cineva vrea să meargă la întâlniri sau să se căsătorească, este perfect în regulă; nimeni nu impune restricții. Totuși, nu este acceptabil să facă avansuri la întâmplare persoanelor de sex opus și să tulbure viața bisericească. Aceia care fac avansuri la întâmplare sunt diavoli; sunt oameni ticăloși, lascivi și licențioși, iar casa lui Dumnezeu categoric nu permite prezența unor asemenea oameni. Indivizii de acest fel le fac avansuri altora și îi hărțuiesc la întâmplare, indiferent în ce grup se află. Asemenea unui flagel, ei provoacă panică și îi fac mereu pe ceilalți să se simtă agitați și neliniștiți. Oriunde trăiesc viața bisericească, tulburările lor creează o atmosferă murdară și transformă biserica într-un haos. Nu doar că sabotează lucrarea bisericii, dar și tulbură ordinea normală a îndeplinirii îndatoririlor de către frați și surori. Astfel de indivizi trebuie supravegheați strict și restricționați, iar cei care provoacă un impact grav trebuie izolați sau îndepărtați. Unii spun: „Am rănit doar câțiva oameni – nu este mare lucru, nu-i așa?” Dacă poți răni câțiva, ești capabil să rănești și câteva zeci. Ești exact acest soi de lucru mizerabil. Este inacceptabil să flirtezi în mod nechibzuit cu alții și să-ți eliberezi în mod inadecvat dorința sexuală în biserică, rănind astfel oamenii. Dacă vrei să flirtezi, mergi în locurile de desfrâu ale lumii non-credincioase; nimeni nu te restricționează acolo. Dar casa lui Dumnezeu, locul unde frații și surorile își îndeplinesc îndatoririle, este solemnă, liniștită și sacră; nu le permite diavolilor sau satanelor să o tulbure sau să o saboteze. Dacă cineva vrea să transforme biserica într-un loc pentru întâlniri amoroase sau promiscuitate, satisfăcându-și dorința sexuală după bunul plac, este absolut inacceptabil! Aceasta este biserica, locul lucrării lui Dumnezeu, locul unde lucrează Duhul Sfânt pentru a-i curăți și desăvârși pe oameni. Fie că sunt bărbați sau femei, toți trebuie să fie demni și decenți și să se ocupe de lucrarea adecvată. Nu le este permis să flirteze cu alții la întâmplare, nici să-și elibereze în mod nepotrivit dorința sexuală. Dacă nu-ți poți controla dorința sexuală și vrei doar să o eliberezi, atunci alege o persoană potrivită cu care să te căsătorești; nu flirta la întâmplare cu alții în biserică. Oricine le face avansuri altora la întâmplare și stârnește indignare în rândul fraților și surorilor ar trebui îndepărtat sau exclus rapid, ca nu cumva să tulbure în continuare viața bisericească. S-a înțeles? (Da.) Trebuie să existe limite între bărbați și femei. Dacă un bărbat stă mereu în preajma grupurilor de femei, nu din motive legate de lucrare, nici pentru că există chestiuni importante de care trebuie să se ocupe, ci pentru a se etala în rândul femeilor, a-și elibera dorința sexuală și a le face avansuri la întâmplare, aceasta este hărțuire. Dacă o femeie, cu sau fără motiv, stă mereu în preajma grupurilor de bărbați, cochetând mereu cu ei în mod nechibzuit, făcându-le ochi dulci și expunându-și farmecele, ar trebui să fie tratată și ea drept un diavol. Dacă discuți sau ai părtășie despre lucrare în mod normal, este acceptabil, dar a le face altora avansuri și a flirta cu ei la întâmplare nu este. Orice astfel de comportament care provoacă agitație constituie o tulburare a vieții bisericești și o distrugere a ordinii normale a lucrării bisericești și nu este permis în casa lui Dumnezeu. Toată lumea ar trebui să-i respingă și să păstreze distanța față de acești diavoli lascivi, licențioși și seducători din punct de vedere sexual. Când majoritatea oamenilor vor lua atitudine pentru a-i respinge, a-i da în vileag și a se feri de ei, asigurându-se că încercările lor de a face avansuri altora eșuează și, făcând în așa fel încât să nu obțină ceea ce vor în nicio situație, aceștia se vor opri treptat din ceea ce fac. Dacă nu-și pot îndeplini datoria în mod normal și pur și simplu flirtează în mod nechibzuit cu alții și îi tulbură oricând au un moment de răgaz, intrând în relații romantice peste tot și bucurându-se de senzația de a fi într-o relație romantică, atunci îndepărtați-i imediat. Tăiați rapid nodul gordian și ocupați-vă de acești indivizi promiscui – nu le dați nicio ocazie de a-i tulbura pe oameni. Este clară acum această chestiune după părtășia noastră? (Da.) Ați câștigat ceva? Aveți o cale de practică? Aveți acum discernământ în privința acestui tip de persoane lascive și licențioase? (Da.) Vă este clar cum să vă purtați, cum să stați la locul vostru și cum să faceți ce se cuvine în cadrul umanității normale? (Da.) Există aici adevăruri pe care oamenii ar trebui să le înțeleagă și principii de discernământ care ar trebui să le fie clare și, desigur, există și adevăruri-principii pe care oamenii ar trebui să le practice și căi pe care ar trebui să le urmeze. Dacă toate acestea sunt clarificate, această chestiune a fost expusă pe deplin.

Aici se încheie părtășia noastră de astăzi. La revedere!

11 februarie 2024