Pasiunea pentru literatură, pasiunea pentru tehnologie şi aşa mai departe

Haideți să vorbim despre altă manifestare: pasiunea pentru literatură. Ce fel de manifestare este aceasta? (O condiție înnăscută.) Adică, asemenea oameni sunt pasionați în mod inerent de literatură. Întrucât sunt pasionați de literatură, când vine vorba de subiecte, cărți și chestiuni referitoare la literatură, ei manifestă o afecțiune și o curiozitate specială sau manifestă o atitudine specială – aceasta este o condiție înnăscută. Atunci, cum rămâne cu pasiunea pentru tehnologie? (Este o condiție înnăscută.) Adică, în absența interferențelor sau intervențiilor din lumea exterioară, oamenii sunt foarte interesați de anumite lucruri, le place să citească genul acela de cărți și le place, de asemenea, să acorde atenție acestui tip de subiecte și să discute despre ele; totodată, aspirația lor este și să se angajeze într-o ocupație sau într-un domeniu legat de genul acela de lucruri. Acest lucru este înnăscut – nu necesită intervenția altora, nici nu trebuie să fie învățat și, desigur, nu necesită, pe parcursul vieții, influențarea sau îndoctrinarea intenționată din partea celorlalți. Acestor oameni le plac anumite lucruri din naștere. Pasiunea pentru tehnologie este o condiție înnăscută, așadar, cum rămâne cu pasiunea pentru plante și animale? (Și aceea este o condiție înnăscută.) Pasiunea pentru plante și animale – grija pentru copaci, insecte și păsări; mai ales plăcerea de a interacționa cu animalele mici, de a se apropia de ele și a fi deosebit de iubitor și tolerant față de ele – este o condiție înnăscută. Vezi tu, aceste lucruri incluse în condițiile înnăscute sunt foarte normale, nu-i așa? (Ba da.) Ele nu implică lucruri negative din cadrul firilor corupte, precum aroganța și ticăloșia. Atunci, lucruri precum pasiunea pentru aviație, istorie, astronomie și geografie, nutriție și medicină, drept, agricultură – ce fel de manifestări sunt acestea? (Condiții înnăscute.) Unor oameni le place agricultura; le place să cerceteze altoirea, îmbunătățirea și creșterea diverselor plante, le place să cerceteze efectele climei sau ale temperaturii asupra plantelor, le place să planteze legume, cereale, copaci și flori. În fiecare zi, mâinile lor sunt murdare de noroi și bătătorite de muncă. Acestor oameni nu le-ar plăcea să fie doctori, avocați sau oficialități – preferă să cultive pământul și să se ocupe de plante și se simt în largul lor trăind în felul acesta. Au vreo legătură pasiunile, interesele și hobbyurile oamenilor cu umanitatea lor? (Nu.) Le afectează umanitatea? (Nu.) Practic, nu o afectează. Fermierii nu pot fi considerați foarte nobili; și ei au firi corupte. Similar, acei intelectuali de nivel înalt, precum oamenii care sunt implicați în domenii precum tehnologia, literatura, medicina sau dreptul, nu au o umanitate mai bună decât fermierii. După ce acumulează atât de multe cunoștințe, citesc atât de multe cărți și studiază atât de mult timp, în final, nu au nicio înțelegere în privința lui Dumnezeu – doar au învățat puțin mai mult din cărți și au dobândit puțin mai multe cunoștințe și perspicacitate. Dar când vine vorba despre felul în care să se poarte, ce fel de cale ar trebui să urmeze în viață, cum ar trebui să creadă în Dumnezeu și să I se închine și cum să se comporte în conformitate cu principiile de conduită personală în tot felul de chestiuni din viață – ei nu știu nimic despre niciunul dintre aceste lucruri. Însușirea comună a oamenilor care au interese și hobbyuri în diverse domenii este că sunt dispuși să facă orice le place și că sunt dispuși să se implice în activități din acel domeniu, dedicându-se apoi acelui domeniu. Indiferent cărui domeniu se dedică, atât timp cât sunt în cadrul acestei societăți, ei au fost condiționați și corupți de Satana. Umanitatea cuiva nu devine mai nobilă doar pentru că interesele și hobbyurile acelei persoane sau domeniul în care se implică sunt mai nobile sau mai respectabile decât ale altora. Similar, nicio persoană nu ajunge să fie mai prejos sau mai coruptă decât alții doar pentru că ocupația pe care o exercită este de rang mic, de rang inferior sau desconsiderată de ceilalți. Din contră, indiferent care sunt interesele și hobbyurile unei persoane, indiferent de domeniul în care se implică folosindu-și orice punct forte sau dar, în cele din urmă, gândurile și punctele de vedere pe care le are nu sunt în conformitate cu adevărul. Toți oamenii au aceeași atitudine față de adevăr și de Dumnezeu, iar ceea ce dezvăluie sunt doar firi corupte. Trăsătura comună a oamenilor este că trăiesc cu firi corupte drept viața lor. Prin urmare, indiferent de interesele și hobbyurile tale și indiferent de ocupația în care te implici, asta nu înseamnă că umanitatea ta va fi afectată de aceste lucruri, nici că umanitatea ta va fi elevată sau erodată într-o anumită măsură. Din aceste fapte, se poate vedea că aceste condiții înnăscute pe care Dumnezeu le dă oamenilor nu le afectează criteriile pentru conduita personală și pentru acțiunile lor, nici nu le schimbă calea și direcția acțiunilor. Cel mult, aceste interese și hobbyuri sunt doar unelte sau un fel de capital înnăscut pe care se bazează ca să supraviețuiască, astfel încât, prin intermediul domeniului în care se implică, să poată obține un venit și, astfel, să-și poată asigura traiul. Totuși, în procesul de a-și asigura traiul, diversele gânduri și puncte de vedere acceptate de oameni în grupuri din diferite domenii sunt aceleași. Prin urmare, în cele din urmă, indiferent de domeniul în care activează o persoană, de colțul societății în care se află sau de grupul de oameni sau rasa din care face parte, corupția pe care o primește este aceeași. Nu devii mai nobil sau mai puțin profund corupt decât alții doar pentru că ai o slujbă sau o ocupație de nivel mai înalt, nici nu devii mai profund corupt decât alții doar pentru că domeniul în care activezi este unul de clasă inferioară. Pe scurt, indiferent de interesele și hobbyurile tale înnăscute, în final, în această societate și în mijlocul oamenilor, ești corupt de Satana în mod inevitabil și irezistibil.

Pasiunea pentru finanțe și contabilitate

În continuare, haideți să vorbim despre altă manifestare. Unor oameni le plac finanțele și contabilitatea; le place să lucreze cu cifre și își petrec toată viața ocupați cu activități financiare. În fiecare zi țin contabilitatea, fac decontări, gestionează plăți și încasări de fonduri – mintea lor e plină tot timpul de date, dar nu li se pare deloc plictisitor. Pasiunea pentru finanțe și contabilitate – la ce aspect se încadrează? (La condiții înnăscute.) Aceasta este o abilitate pe care Dumnezeu le-o dă oamenilor. Întrucât te pricepi la asta, este firesc să te dedici acestei ocupații și apoi îți asiguri traiul pentru toată viața – așa te întreții. E ca și cum Dumnezeu ți-ar trimite mană cerească sau prepelițe din cer, ca să ai ce mânca. Acest interes și acest hobby sunt ca o găină cu ouă de aur care îți pică din cer, aterizând în mâinile tale, permițându-ți să ai acest interes și acest hobby. Apoi, te implici în mod firesc într-o ocupație legată de interesul și de hobbyul tău și, având-o ca mijloc de trai, te întreții până în prezent. Indiferent dacă o faci bine sau nu, indiferent de câți ani te-ai implicat în ea, atât timp cât este ceva cu care te-ai născut, este ceea ce Dumnezeu a rânduit pentru tine – este o condiție înnăscută. Pe scurt, toate acestea vin de la Dumnezeu – nu este nimic aici cu care oamenii să se laude. Nu-i așa? (Ba da.)

Priceperea în afaceri

Pasiunea pentru afaceri, priceperea în afaceri – la ce aspect se încadrează acest lucru? (La condiții înnăscute.) A fi priceput în afaceri înseamnă a-ți conduce afacerea mai bine decât majoritatea oamenilor. Alții ar putea să conducă o afacere timp de două sau trei luni și să dea faliment, pierzând până și capitalul inițial, dar conduc afacerea timp de doi sau trei ani și se descurcă tot mai bine. Treptat, viețile lor devin prospere – familiile lor mănâncă și se îmbracă mai bine, mica lor casă este înlocuită cu una mai mare, mica lor mașină cu una mai mare, iar viața lor devine tot mai bună; devin oameni de afaceri bogați. Priceperea în afaceri – este aceasta o condiție înnăscută? (Da.) Priceperea în afaceri, această condiție înnăscută, este punctul lor forte. Acești oameni nu au studiat niciodată în mod special cum să facă afaceri, nici nu au fost influențați de părinții lor, dar au reușit cu ușurință să conducă o mică afacere și să facă bani. Îi întrebi: „Ți se pare dificil să faci afaceri?” Îți răspund: „Deloc. Pur și simplu îmi folosesc creierul și mă gândesc cum să fac lucrurile într-un mod potrivit și din care să iasă bani, iar apoi procedez în felul acela – și, în final, banii sunt ai mei.” Tu spui: „Să faci afaceri pare foarte ușor și simplu pentru tine. Eu de ce nu pot face asta?” De ce? Pentru că Dumnezeu nu ți-a dat acel punct forte, așa că pur și simplu nu te pricepi la asta. Așadar, cei care au un punct forte nu ar trebui să fie mândri, iar cei care nu au un punct forte nu ar trebui să fie invidioși. Ceea ce dă Dumnezeu nu poate lua nimeni – chiar dacă nu vrei acel lucru, nu-l poți refuza. Dumnezeu pur și simplu te-a făcut priceput la asta și, prin intermediul acestui punct forte, El îți oferă mijloacele de trai și o meserie ca să-ți susții viața. Acesta este harul lui Dumnezeu. Alții studiază, sunt învățați și exersează, dar, oricum se străduiesc, nu pot obține rezultate bune. Dar tu poți s-o faci fără să fi învățat. Indiferent cum se gândesc, mintea lor nu funcționează la fel de repede ca a ta, iar ei nu pot acționa la fel de bine ca tine. Așadar, de unde provine acest punct forte al tău? Este înnăscut? Și nu e ceea ce este înnăscut un dar de la Dumnezeu? Spui mereu ce îți place, la ce te pricepi – dar este ceva ce ai cerut tu? Unii oameni spun că au moștenit acel lucru de la părinții lor. Atunci, de ce nu ai moștenit altceva? Încearcă să găsești un mod de a transmite acest lucru generației următoare – poți s-o faci? Ai un cuvânt de spus în această chestiune? (Nu.) Categoric nu. Punctul forte pe care îl ai este dat de Dumnezeu – oricât te-ar invidia alții, ei nu-l pot îndepărta, nici nu ți-l pot lua și, chiar dacă tu nu îl vrei, Dumnezeu tot ți-l dă. Întrucât Dumnezeu ți-a arătat har, tu ar trebui să-l accepți de la El. Nu fi trufaș și nu te lăuda. Trufia și lăudăroșenia sunt manifestări ale ignoranței umane.

Așadar, cum ar trebui să tratezi corect punctul forte pe care ți l-a dat Dumnezeu? Dacă are nevoie casa lui Dumnezeu ca tu să faci o datorie în domeniul acesta, atunci ar trebui să-ți folosești punctul forte în datoria ta, în lucrarea bisericii. Nu te reține – pune-l în joc și fă-o în cea mai mare măsură posibilă. În felul acesta, punctul forte pe care ți l-a dat Dumnezeu nu-ți va fi fost dat în zadar; harul și tratamentul special de care te-ai bucurat de la Dumnezeu Îi vor fi răsplătite. Procedând astfel, ești o persoană care are conștiință – nu cauți doar beneficii pentru tine însuți, ci Îl răsplătești pe Dumnezeu. Așa este corect să acționezi. Chiar dacă te gândești: „Am acest punct forte, acest interes și acest hobby, și să fac asta e floare la ureche pentru mine”, atât timp cât o consideri datoria ta, nu te poți baza doar pe punctul tău forte, pe interesul și pe hobbyul tău. Trebuie să o faci conform principiilor pe care ți le-a spus Dumnezeu și conform cerințelor casei lui Dumnezeu și apoi să combini aceste lucruri cu punctul tău forte. În felul acesta, datoria ta va fi făcută corespunzător, iar tu îți vei fi oferit loialitatea. Este exact ca atunci când Dumnezeu i-a dăruit un fiu lui Avraam – când i l-a oferit, Avraam a fost foarte bucuros, iar când Dumnezeu a vrut să i-l ia, Avraam a trebuit să-l ofere de bunăvoie și cu totul lui Dumnezeu. Nu a putut să dea înapoi sau să impună condiții și, mai mult decât atât, nu a putut să se plângă de Dumnezeu sau să-L insulte – a trebuit să-și ofere fiul din toată inima și cu sinceritate. Când Dumnezeu îți dăruiește har, ești foarte fericit și mulțumit, simțind că ai dobândit un avantaj și că Dumnezeu îți arată bunătate. După ce te bucuri de atât de mult har de la Dumnezeu, care este atitudinea ta când El îți cere să oferi ceva? Te poți despărți de acel lucru? I-l poți oferi lui Dumnezeu, I-l poți înapoia fără rezerve? Dacă Îi poți înapoia ce ți-a dat fără să faci compromisuri, conform principiilor cerute de El, fără să te plângi, fără rezerve și fără să păstrezi acel lucru pentru tine, ci oferindu-I-l lui Dumnezeu, atunci corespunzi standardului ca ființă creată; și datoria pe care ai făcut-o este conform standardului, iar Dumnezeu va fi mulțumit. Cerințele lui Dumnezeu de la tine nu sunt mari, întrucât ceea ce ți-a dat El depășește de multe ori ceea ce Îi poți oferi tu. Pe lângă viață, Dumnezeu ți-a dat și capitalul și condițiile pe care te bazezi pentru supraviețuire. Deoarece ai acest punct forte, acest interes și acest hobby, câte beneficii ai obținut? De cât har de la Dumnezeu te-ai bucurat? Până acum, cât L-ai răsplătit pe Dumnezeu? Dacă abia acum începi să-L răsplătești, atunci ești puțin cam lent. Dacă nu te-ai descurcat bine în trecut, de acum înainte, ar trebui să-I oferi lui Dumnezeu fără rezerve; folosește-ți punctul forte, aptitudinile profesionale și diversele principii profesionale pe care le-ai stăpânit în datoria ta, fără să păstrezi nimic, pentru că lucrurile pe care le oferi I-au aparținut inițial lui Dumnezeu – ți-au fost dăruite de Dumnezeu. Când oferi aceste lucruri și le folosești în datoria ta, în primul rând, Dumnezeu le va accepta și, în al doilea rând, vei dobândi adevărul, viața și aprobarea lui Dumnezeu – vei dobândi beneficii nemaipomenite și nu vei suferi nicio pierdere. Totodată, Dumnezeu nu ți-a luat dreptul de a te bucura de interesul, de hobbyul și de punctul tău forte. De vreme ce ți-a dăruit acest interes și acest hobby, Dumnezeu nu ți le va lua niciodată. Oricât de mult ai oferi, tot le vei avea – Dumnezeu Se asigură că ele vor continua să fie prezente în tine, la nesfârșit; ele sunt o parte din însăși ființa ta. Dacă nu-I oferi lui Dumnezeu, atunci nu se poate spune decât că nu ai conștiință, că nu corespunzi standardului ca ființă creată și că nu ai deloc sinceritate față de Dumnezeu. Dacă ai sinceritate, atunci ar trebui să-I răsplătești lui Dumnezeu ceea ce ai primit de la El și ceea ce ai. Ar trebui să ai această atitudine. Oricât de mult ți-a dăruit Dumnezeu, oricât de mult înțelegi și oricât ești capabil să faci, trebuie să oferi apoi lui Dumnezeu fără rezerve. Crezi că Dumnezeu ar vrea să oferi în zadar? Uită-te la Avraam: când Dumnezeu i l-a cerut pe Isaac, el l-a oferit pe Isaac pe altar. Dar după ce a văzut sinceritatea lui Avraam, chiar l-a luat Dumnezeu pe Isaac? Dumnezeu nu l-a luat – Dumnezeu i l-a înapoiat pe Isaac și a pregătit un miel în apropiere. Nu numai că Avraam nu a trebuit să I-l înapoieze pe Isaac lui Dumnezeu, dar a primit și un miel care era pregătit dinainte. În final, binecuvântarea pe care i-a dat-o Dumnezeu a depășit de nenumărate ori tot ce și-ar fi putut închipui vreodată. Desigur, acesta nu este un lucru pe care și l-ar fi putut închipui Avraam, nici un lucru pe care l-a cerut. Dar Dumnezeu nu îi tratează nedrept pe oameni; El pur și simplu îi binecuvântează în felul acesta – asta e voia lui Dumnezeu. Chiar și atunci când nu I-ai răsplătit nimic lui Dumnezeu, El deja ți-a dăruit foarte mult. Așadar, dacă Îl răsplătești cu adevărat pe Dumnezeu, crezi că îți va dărui mai puțin? Categoric nu – binecuvântarea pe care ți-o dă Dumnezeu va depăși tot ce ți-ai putea închipui. Așadar, spune-Mi, este ușor să oferi toate punctele forte pe care ți le-a dăruit Dumnezeu și să le folosești în datoria ta? Să presupunem că te gândești: „Aceste puncte forte, aceste interese și hobbyuri pe care le am în mod inerent sunt lucruri cu care m-am născut, le-am moștenit de la părinții mei. Se datorează genelor mele bune și mediului favorabil în care am crescut. Nu știu dacă mi-au fost dăruite de Dumnezeu. În orice caz, pur și simplu am noroc – este norocul meu. O să decid mai târziu dacă I le înapoiez lui Dumnezeu. În prezent, nu plănuiesc s-o fac.” Spune-Mi, ar însemna asta că ai conștiință? (Nu.) Chiar dacă Dumnezeu nu ți-ar lua interesele, hobbyurile, punctele forte și alte lucruri pe care ți le-a dăruit, nu ai dobândi binecuvântarea Lui. În ochii Lui, nu ai corespunde standardului ca ființă creată – cel puțin, lui Dumnezeu nu-I plac asemenea oameni. Dumnezeu le dăruiește oamenilor anumite interese, hobbyuri și puncte forte și are și cerințe specifice pentru ei. Cât despre felul în care tratează aceste interese, hobbyuri și puncte forte, oamenii ar trebui să aibă principii care să fie în concordanță cu adevărul. În primul rând, nu le considera capitalul tău; în plus, dacă lucrarea casei lui Dumnezeu îți cere să faci o datorie legată de interesele, hobbyurile și punctele tale forte, atunci ar trebui să te simți obligat moral să consideri această datorie drept obligația ta personală. Ar trebui să dăruiești pe deplin și fără rezerve ceea ce ți-a dăruit Dumnezeu, ca El să Se poată bucura de sinceritatea și supunerea unei ființe create. Nu este acesta un lucru demn și glorios? (Ba da.) Dacă nu Îi poți oferi lui Dumnezeu darurile și punctele forte pe care El ți le-a dăruit, atunci Îi ești îndatorat – acesta este un lucru rușinos. Când Dumnezeu ți-a acordat aceste daruri și puncte forte, ai fost foarte fericit, dar când Dumnezeu îți cere să I le oferi, te enervezi, nu vrei ca ele să fie folosite de Dumnezeu și vrei ca ele să fie folosite doar pentru tine însuți. Este acest lucru rațional? Acestea nu sunt bunurile tale personale – ele ți-au fost dăruite de Dumnezeu. De vreme ce ți-au fost dăruite de Dumnezeu, atunci când El le cere, ar trebui să le oferi. A fi capabil să le oferi arată că ai supunere și sinceritate față de Dumnezeu. Dacă nu vrei să le oferi sau o faci cu reticență și cu părere de rău, acest lucru dovedește că nu ai nici supunere, nici sinceritate față de Dumnezeu. Se poate spune doar că există o problemă cu umanitatea și caracterul tău.

În regulă, aici se încheie părtășia noastră de astăzi. La revedere!

23 decembrie 2023