„Cel ce crede în Fiul are viaţa veşnică, dar cel ce nu crede în Fiul nu va vedea viaţa” (Ioan 3:36).

„Eu sunt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine” (Ioan 14:6).

„Filip I-a zis: Doamne, arată-ni-L pe Tatăl […]. Isus i-a răspuns: […] Cel ce M-a văzut pe Mine L-a văzut pe Tatăl. […] Eu sunt în Tatăl şi Tatăl este în Mine” (Ioan 14:8-10).

„Eu şi Tatăl una suntem” (Ioan 10:30).

„Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteţi purta. Însă când va veni El, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul” (Ioan 16:12-13).

I. Pentru a crede în Dumnezeu, omul trebuie să recunoască faptul că Hristos este Dumnezeu care apare în trup și că El este Dumnezeu Însuși

Conform consemnării biblice, Duhul Sfânt a fost martor că Domnul Isus a fost Fiul iubit al lui Dumnezeu și că Domnul Isus L-a numit și El pe Dumnezeu din ceruri „Tată”. Astfel, mulți oameni cred că Domnul Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu și că există și Dumnezeu Tatăl din ceruri. Și totuși Domnul Isus a spus: „Cel ce M-a văzut pe Mine L-a văzut pe Tatăl. […] Eu sunt în Tatăl şi Tatăl este în Mine” (Ioan 14:9-10). „Eu şi Tatăl una suntem” (Ioan 10:30). Se poate vedea, așadar, că există un singur Dumnezeu. Isus Hristos a fost Iahve Dumnezeu întrupat – El a fost Dumnezeu Însuși.

Videoclipuri Similare

„Taina Evlaviei” Segment 3 - Taina întrupării lui Dumnezeu

„Taina Evlaviei” Segment 3 - Taina întrupării lui Dumnezeu

Fragmente filme
„Taina Evlaviei – Continuarea” Segment 2 -Cum să-L înțelegem pe Dumnezeu întrupat

„Taina Evlaviei – Continuarea” Segment 2 -Cum să-L înțelegem pe Dumnezeu întrupat

Fragmente filme
„Taina Evlaviei – Continuarea” Segment 6 -  Domnul Isus este Fiul lui Dumnezeu sau Dumnezeu Însuși ?

„Taina Evlaviei – Continuarea” Segment 6 - Domnul Isus este Fiul lui Dumnezeu sau Dumnezeu Însuși ?

Fragmente filme
„Periculos este drumul către împărăția cerurilor” Segment 3 - Dezvăluirea misterului întrupării

„Periculos este drumul către împărăția cerurilor” Segment 3 - Dezvăluirea misterului întrupării

Fragmente filme
Cantare crestina „Esența lui Hristos e Dumnezeu”

Cantare crestina „Esența lui Hristos e Dumnezeu”

Videoclipuri imn
Cantare crestina „Cum să recunoști apariția și lucrarea lui Hristos din zilele de pe urmă”

Cantare crestina „Cum să recunoști apariția și lucrarea lui Hristos din zilele de pe urmă”

Videoclipuri imn

Întrebări și răspunsuri despre Evanghelie

RĂSPUNSUL

II. Pentru a crede în Dumnezeu, omul trebuie să recunoască „Doar Hristos din zilele de pe urmă îi poate oferi omului calea vieții veșnice”

Domnul Isus a spus: „Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteţi purta. Însă când va veni El, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul” (Ioan 16:12-13). În zilele de pe urmă, Domnul Isus S-a întors de mult timp în trup ca apariția Fiului Omului pentru a-Și face lucrarea și a-Și rosti cuvintele. Acest Fiu al Omului este Hristos din zilele de pe urmă, Duhul adevărului, și El exprimă toate adevărurile care judecă, curăță și mântuiesc omul. Aceste adevăruri sunt într-adevăr calea vieții veșnice pe care Dumnezeu o oferă omenirii; de aceea, numai cei care cred în Hristos, care a devenit trup în zilele de pe urmă, și acceptă calea vieții veșnice pe care El o dă omului vor obține viața veșnică.

Cuvinte clasice ale lui Dumnezeu:

Cuvântările Duhului Sfânt „Doar Hristos din zilele de pe urmă îi poate oferi omului calea vieții veșnice”

Cuvântările Duhului Sfânt „Doar Hristos din zilele de pe urmă îi poate oferi omului calea vieții veșnice”

Lecturi ale cuvintelor lui Dumnezeu

TEXT INTEGRAL

Videoclipuri Similare

Hristos este Adevărul „Doar Dumnezeu are calea vieții” Cele mai frumoase cantari crestine

Hristos este Adevărul „Doar Dumnezeu are calea vieții” Cele mai frumoase cantari crestine

Videoclipuri imn
„Am prins ultimul tren” Segment 5 - Dumnezeu Atotputernic îi arată omului calea vieții veșnice

„Am prins ultimul tren” Segment 5 - Dumnezeu Atotputernic îi arată omului calea vieții veșnice

Fragmente filme

III. Este credința în Domnul Isus, fără a crede în Hristos din zilele de pe urmă, o credință adevărată în Fiul și poate duce ea la viață veșnică?

Biblia spune: „Cel ce crede în Fiul are viaţa veşnică, dar cel ce nu crede în Fiul nu va vedea viaţa” (Ioan 3:36). Credința în Fiul este o credință în Hristos cel întrupat. Mulți oameni pot întreba: Domnul Isus este Fiul Omului, El este Hristos și, astfel, crezând în Domnul Isus, ar trebui să obținem viața veșnică. Atunci, de ce mai trebuie să credem în cuvintele și lucrarea lui Hristos din zilele de pe urmă înainte ca să putem obține viața veșnică?

Versete din Biblie pentru referințe:

TEXT INTEGRAL

Cuvinte clasice ale lui Dumnezeu:

Videoclipuri Similare

„De la tron curge apa vieții” Segment 5 - Cine dăruie omului calea vieții veșnice?

„De la tron curge apa vieții” Segment 5 - Cine dăruie omului calea vieții veșnice?

Fragmente filme
„Amintiri Dureroase” Segment 5 - Legătura dintre judecata din zilele de pe urmă și intrarea în Împărăția cerurilor

„Amintiri Dureroase” Segment 5 - Legătura dintre judecata din zilele de pe urmă și intrarea în Împărăția cerurilor

Fragmente filme

Întrebări și răspunsuri despre Evanghelie

Întrebare: Când am văzut acest rând din cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, „Doar Hristos din zilele de pe urmă îi poate oferi omului calea vieții veșnice.” Mi-am amintit ce a spus odată Domnul Isus: „Dar celui ce bea din apa pe care i-o voi da Eu, nu-i va mai fi sete în veac, ci apa pe care i-o voi da Eu va deveni în el un izvor de apă, ţâşnind spre viaţa veşnică” (Ioan 4:14). Știm deja că Domnul Isus e sursa apei vii a vieții și că El e calea vieții veșnice. E posibil ca Dumnezeu Atotputernic și Domnul Isus să reprezinte aceeași sursă? Lucrările și cuvintele Amândurora să fie de la Duhul Sfânt? Și lucrările lor sunt înfăptuite de același Dumnezeu?

RĂSPUNSUL

IV. Fariseii iudei au crezut doar în Iahve Dumnezeu și nu în Domnul Isus. Ei, de asemenea, s-au împotrivit și L-au condamnat pe Domnul Isus și, prin urmare, au fost pedepsiți și blestemați de Dumnezeu. Ce avertisment ne dă acest lucru?

01

Este credința într-un Dumnezeu nedeslușit, ceresc, și nu în Hristos cel întrupat, o credință adevărată în Dumnezeu?

Cum ar trebui să creadă, mai exact, omul în Dumnezeu? Domnul Isus a spus: „Căci dacă nu credeţi că Eu sunt, veţi muri în păcatele voastre” (Ioan 8:24). Privind în trecut, fariseii evrei au crezut numai într-un Dumnezeu ceresc nedeslușit, iar când Dumnezeu cel întrupat – Isus Hristos – S-a arătat și Și-a făcut lucrarea, nu numai că nu au crezut în El, ci I s-au și împotrivit și L-au condamnat. În cele din urmă, L-au răstignit pe Domnul Isus pe cruce și, astfel, au fost pedepsiți și blestemați de Dumnezeu. În zilele de pe urmă, Dumnezeu S-a întrupat din nou ca arătarea Fiului Omului pentru a-Și îndeplini lucrarea și, dacă oamenii nu cred în acest Dumnezeu întrupat, concret, Hristos al zilelor de pe urmă – și doar cred într-un Dumnezeu ceresc, nedeslușit, atunci este aceasta o credință adevărată în Dumnezeu?

Cuvinte clasice ale lui Dumnezeu:

Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă „Cum să Îl cunoașteți pe Dumnezeul de pe pământ”

Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă „Cum să Îl cunoașteți pe Dumnezeul de pe pământ”

Lecturi ale cuvintelor lui Dumnezeu

TEXT INTEGRAL

Videoclipuri Similare

Cea mai frumoasa cantare crestina „Doar lucrând în trup poate Dumnezeu să câștige omenirea”

Cea mai frumoasa cantare crestina „Doar lucrând în trup poate Dumnezeu să câștige omenirea”

Videoclipuri imn
Cantec crestin „Omenirea coruptă are nevoie de mântuirea Dumnezeului întrupat”

Cantec crestin „Omenirea coruptă are nevoie de mântuirea Dumnezeului întrupat”

Videoclipuri imn
02

Dacă cineva respectă pur și simplu slove și reguli ale Bibliei în credința sa și nu caută să fie compatibil cu Hristos, poate obține viața veșnică?

Mulți care cred în Dumnezeu cred că Biblia Îl reprezintă pe Dumnezeu și că o credință în Dumnezeu este o credință în Biblie și că, respectând Biblia, pot obține viața veșnică. Și totuși Domnul Isus a spus: „Voi cercetaţi Scripturile deoarece credeţi că în ele aveţi viaţă veşnică, dar tocmai acestea sunt cele care depun mărturie despre Mine! Şi totuşi nu vreţi să veniţi la Mine ca să aveţi viaţă!” (Ioan 5:39-40). Care este sensul real al acestor cuvinte rostite de Domnul Isus? Dacă cineva respectă doar Biblia și nu caută calea de a fi compatibil cu Hristos, poate obține viața veșnică?

Cuvinte clasice ale lui Dumnezeu:

TEXT INTEGRAL

Videoclipuri Similare

„Dincolo de biblie” Segment 2 - Putem dobândi viața veșnică agățându-ne de Biblie?

„Dincolo de biblie” Segment 2 - Putem dobândi viața veșnică agățându-ne de Biblie?

Fragmente filme
Film creștin subtitrat „Dezvăluie Taina Bibliei” Segment 6 - Putem dobândi viața prin credința în Biblie?

Film creștin subtitrat „Dezvăluie Taina Bibliei” Segment 6 - Putem dobândi viața prin credința în Biblie?

Fragmente filme
„Cine este Domnul meu” Segment 5-Hristos este deopotrivă Izvorul Vieții și Domnul Bibliei

„Cine este Domnul meu” Segment 5-Hristos este deopotrivă Izvorul Vieții și Domnul Bibliei

Fragmente filme

Întrebări și răspunsuri despre Evanghelie

Întrebare: Biblia este o mărturie a lucrării lui Dumnezeu, de o inestimabilă valoare pentru omenire. Prin citirea Bibliei, ajungem să înțelegem că Dumnezeu este Ziditorul tuturor lucrurilor, ajungem să realizăm măreția lui Dumnezeu, prin faptele Sale fătă seamăn. Având în vedere că Biblia conține multe din cuvintele lui Dumnezeu, atunci de ce calea vieții veșnice nu poate fi găsită în Biblie?

RĂSPUNSUL
03

Care vor fi consecințele dacă cineva respectă doar numele lui Iahve și numele Domnului Isus în credința sa și nu acceptă numele nou al Domnului întors?

Timp de câteva mii de ani, oamenii care au crezut în Dumnezeu au crezut că numele lui Dumnezeu este neschimbător și au considerat că a respecta numele lui Dumnezeu este echivalent cu a avea credință în Dumnezeu. Și, atunci, cum se face că aceia care cred în iudaism respectă doar numele Iahve și nu acceptă numele Domnului Isus și, totuși, sunt eliminați? Biblia a profețit că Dumnezeu va avea un nume nou în zilele de pe urmă: „Și voi scrie pe el Numele Dumnezeului Meu, numele cetăţii Dumnezeului Meu, Noul Ierusalim, care coboară din cer de la Dumnezeul Meu, şi noul Meu Nume” (Apocalipsa 3:12). Dacă doar respectăm numele Domnului Isus și nu acceptăm noul nume al Domnului cel întors, care vor fi consecințele unei astfel de credințe în Dumnezeu?

Versete din Biblie pentru referințe:

„Eu sunt Alfa şi Omega, zice Domnul, Dumnezeu, Cel Care este, Care era şi Care vine, Cel Atotputernic!” (Apocalipsa 1:8).

„Fiecare dintre cele patru fiinţe vii avea şase aripi şi era plină de ochi de jur împrejur şi pe dinăuntru. Zi şi noapte ele spuneau fără încetare: «Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul, Dumnezeul cel Atotputernic, Care era, Care este şi Care vine!»” (Apocalipsa 4:8).

Videoclipuri Similare

Spectacol de varietăți creștin „Taina numelui lui Dumnezeu” (Sceneta )

Spectacol de varietăți creștin „Taina numelui lui Dumnezeu” (Sceneta )

Seriale cu spectacole de varietăți
„Și-A Schimbat Dumnezeu Numele?!”  Segment 2 - Numele lui Dumnezeu chiar nu se schimbă?

„Și-A Schimbat Dumnezeu Numele?!” Segment 2 - Numele lui Dumnezeu chiar nu se schimbă?

Fragmente filme
„Și-A Schimbat Dumnezeu Numele?!” Segment 3 - Semnificația numelui lui Dumnezeu

„Și-A Schimbat Dumnezeu Numele?!” Segment 3 - Semnificația numelui lui Dumnezeu

Fragmente filme
„Și-A Schimbat Dumnezeu Numele?!” Segment 4 - De ce Domnul întors a luat numele de „Dumnezeu Atotputernicˮ ?

„Și-A Schimbat Dumnezeu Numele?!” Segment 4 - De ce Domnul întors a luat numele de „Dumnezeu Atotputernicˮ ?

Fragmente filme

Conținut De Calitate

Film serial despre Evanghelie

Film crestin noi „Credința În Dumnezeu” Domnul reîntors a dezvăluit taina credinței în Dumnezeu

Film crestin noi „Credința În Dumnezeu” Domnul reîntors a dezvăluit taina credinței în Dumnezeu

Film serial despre Evanghelie

Film creștin subtitrat „De la tron curge apa vieții” Duhul Adevărului a sosit

Film creștin subtitrat „De la tron curge apa vieții” Duhul Adevărului a sosit

Videoclipuri corale

Documentar in Romana - Acela care deține suveranitatea peste toate lucrurile - (Full HD)

Documentar in Romana - Acela care deține suveranitatea peste toate lucrurile - (Full HD)

Videoclipuri corale

Corul crestin „Fiecare naţiune I se închină lui Dumnezeu Atotputernic” Dumnezeu S-a întors

Corul crestin „Fiecare naţiune I se închină lui Dumnezeu Atotputernic” Dumnezeu S-a întors

Videoclipuri imn

"Simbolurile victoriei lui Dumnezeu" Cele mai frumoase cantari crestine

"Simbolurile victoriei lui Dumnezeu" Cele mai frumoase cantari crestine

În Biblie scrie că, după ce a fost botezat Domnul Isus, s-a deschis cerul, Duhul Sfânt S-a pogorât asupra Domnului Isus, ca un porumbel, iar o voce a spus: „Acesta este Fiul Meu preaiubit în Care-Mi găsesc plăcerea!” (Matei 3:17). iar noi, credincioșii, recunoaștem cu toții că Domnul Isus este Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Totuși, voi ați mărturisit că Hristos întrupat este arătarea lui Dumnezeu, că este Dumnezeu Însuși, că Domnul Isus este Dumnezeu Însuși, iar Dumnezeu Atotputernic este, de asemenea, Dumnezeu Însuși. Aceste lucru este o taină pentru noi și diferă de ceea ce știam înainte. Așadar, este Hristos întrupat Dumnezeu Însuși sau Fiul lui Dumnezeu? Ambele situații ni se par rezonabile și amândouă sunt în concordanță cu Biblia. Așadar, care este varianta corectă?

„Dumnezeu care S-a întrupat se numește Hristos, iar astfel Hristosul care le poate da oamenilor adevărul se numește Dumnezeu. Nu există nimic prea exagerat în această privință, deoarece El deține esența lui Dumnezeu și firea și înțelepciunea lui Dumnezeu în lucrarea Lui, care sunt nerealizabile de către om. Aceia care se numesc Hristoși pe ei înșiși și totuși nu pot săvârși lucrarea lui Dumnezeu, sunt escroci. Hristos nu este numai manifestarea lui Dumnezeu pe pământ, ci, în schimb, trupul special asumat de Dumnezeu în timp ce Își săvârșește și întregește lucrarea printre oameni. Acest trup nu este unul care poate fi înlocuit de orice om, ci unul care poate purta așa cum trebuie lucrarea lui Dumnezeu pe pământ și poate exprima firea lui Dumnezeu și Îl reprezintă bine pe Dumnezeu, oferindu-i omului viață.”

„Fiul Omului întrupat exprima divinitatea lui Dumnezeu prin umanitatea Sa și transmitea omenirii voia lui Dumnezeu. Iar prin exprimarea voii și firii lui Dumnezeu, El le dezvăluia oamenilor și pe Dumnezeu Cel care nu poate fi văzut sau atins în tărâmul spiritual. Ceea ce oamenii vedeau era Dumnezeu Însuși, tangibil, și din carne și oase. Așadar, Fiul Omului întrupat făcea să fie concrete și umanizate lucrurile precum propria Lui identitate, statutul, imaginea, firea și ceea ce El are și este. Deși înfățișarea externă a Fiului Omului avea anumite limitări în privința imaginii lui Dumnezeu, esența Sa și ceea ce El are și este erau cu totul capabile să reprezinte propria identitate și statutul lui Dumnezeu – existau doar câteva diferențe în forma de exprimare.”

„Calea vieții nu este ceva ce poate fi deținut de oricine și nici nu poate fi obținută cu ușurință de către toți. Acest lucru se întâmplă deoarece viața poate veni doar de la Dumnezeu, cu alte cuvinte, doar Dumnezeu Însuși deține esența vieții, nu există nicio cale a vieții fără Dumnezeu Însuși și astfel doar Dumnezeu este sursa vieții și izvorul nesecat al apei vii a vieții. De când a creat lumea, Dumnezeu a săvârșit multă lucrare care implică vitalitatea vieții, a săvârșit multă lucrare care îi aduce viață omului și a plătit un preț mare pentru ca omul să poată câștiga viață, deoarece Dumnezeu Însuși este viața veșnică și Dumnezeu Însuși este calea prin care omul este reînviat. Dumnezeu nu este niciodată absent din inima omului și trăiește printre oameni tot timpul. El a fost motorul vieții omului, fundamentul existenței omului și o sursă bogată pentru existența omului după naștere. El a provocat renașterea omului și îi permite să trăiască cu perseverență fiecare rol. Datorită puterii Lui și forței Sale vitale de nestins, omul a trăit generație după generație, de-a lungul cărora puterea vieții lui Dumnezeu a fost stâlpul existenței omului și pentru care Dumnezeu a plătit un preț pe care niciun alt om obișnuit nu l-a mai plătit. Forța vieții lui Dumnezeu poate triumfa în fața oricărei puteri, mai mult decât atât, depășește orice putere. Viața Lui este veșnică, puterea Lui este extraordinară, iar forța vieții Lui nu poate fi întrecută ușor de nicio ființă creată sau forță inamică. Forța vieții lui Dumnezeu există și emană strălucirea sa uimitoare, indiferent de timp sau loc. Viața lui Dumnezeu rămâne mereu neschimbată, în ciuda răsturnărilor cerului și pământului. Toate lucrurile sunt trecătoare, dar viața lui Dumnezeu încă rămâne, deoarece Dumnezeu este sursa existenței tuturor lucrurilor și baza existenței lor. Viața omului provine de la Dumnezeu, existența cerului se datorează lui Dumnezeu, iar existența pământului apare din puterea vieții lui Dumnezeu. Niciun obiect însuflețit nu poate depăși suveranitatea lui Dumnezeu și nimic viu nu poate să se desprindă de sub sfera autorității lui Dumnezeu. Astfel, indiferent cine sunt, toți oamenii trebuie să se supună stăpânirii lui Dumnezeu, toată lumea trebuie să trăiască sub porunca lui Dumnezeu și nimeni nu poate să scape de sub controlul Lui.”

„Dumnezeu Însuși este viața și adevărul, iar viața Lui și adevărul coexistă. Cei care sunt incapabili să dobândească adevărul nu vor câștiga niciodată viața. Fără îndrumare, sprijin și furnizarea adevărului, vei dobândi doar slove, doctrine și, mai mult decât atât, moartea. Viața lui Dumnezeu este mereu prezentă, iar adevărul și viața Lui coexistă. Dacă nu poți găsi sursa adevărului, atunci nu vei dobândi hrana vieții; dacă nu poți dobândi darul vieții, atunci, cu siguranță, nu vei avea adevărul și, astfel, în afară de imaginații și concepții, întregul tău corp nu va fi nimic altceva decât trup, trupul tău împuțit. Să știi, cuvintele din cărți nu sunt considerate viață, istoria scrisă nu poate fi considerată ca adevăr, iar doctrinele din trecut nu pot servi drept istorisire a cuvintelor rostite în prezent de Dumnezeu. Doar ceea ce este exprimat de Dumnezeu atunci când vine pe pământ și trăiește printre oameni este adevărul, viața, voia lui Dumnezeu și modul Său actual de a lucra. Dacă aplici consemnările cuvintelor rostite de Dumnezeu din veacurile trecute în prezent, atunci tu ești un arheolog și cel mai bun mod de a te descrie este ca pe un expert în patrimoniul istoric. Acest lucru se întâmplă deoarece tu ai crezut mereu în urmele lucrării pe care Dumnezeu a săvârșit-o în timpurile ce au trecut, crezi doar în umbra lui Dumnezeu lăsată de atunci când a lucrat mai înainte printre oameni și crezi doar în calea pe care a dăruit-o Dumnezeu discipolilor Lui în vremurile trecute. Tu nu crezi în direcția lucrării lui Dumnezeu de astăzi, nu crezi în chipul slăvit al lui Dumnezeu de astăzi și nu crezi în calea adevărului exprimat în prezent de către Dumnezeu. Și astfel ești, fără îndoială, un visător complet deconectat de realitate. Dacă încă te mai agăți de cuvinte care nu pot aduce viață omului, atunci ești o bucată de ramură uscată[a], fără speranță, deoarece ești prea conservator, prea refractar, prea insensibil în fața rațiunii!”

„Hristos din zilele de pe urmă aduce viață și aduce calea trainică și veșnică a adevărului. Acest adevăr este cărarea prin care omul va dobândi viața și singura cărare prin care omul Îl va cunoaște pe Dumnezeu și va fi aprobat de Dumnezeu. Dacă nu cauți calea vieții oferite de Hristos în zilele de pe urmă, atunci nu vei obține niciodată aprobarea lui Isus și nu te vei califica niciodată să pășești prin porțile Împărăției cerurilor, deoarece tu ești atât o marionetă, cât și un prizonier al istoriei. Cei care sunt controlați de norme, de slove și sunt încătușați de istorie, nu vor fi niciodată capabili să dobândească viața și nu vor putea niciodată să câștige calea veșnică a vieții. Acest lucru se întâmplă deoarece tot ceea ce au ei este o apă tulbure care a stagnat timp de mii de ani, spre deosebire de apa vieții, care se revarsă din tron. Cei cărora nu li se dau provizii de apa vieții vor rămâne pentru eternitate cadavre, jucării ale Satanei și fiii iadului. Atunci cum pot ei să-L privească pe Dumnezeu? Dacă doar încerci să te agăți de trecut, doar încerci să menții lucrurile așa cum sunt stând liniștit și nu încerci să schimbi starea de fapt și să renunți la istorie, atunci, asta nu înseamnă că vei fi mereu împotriva lui Dumnezeu? Pașii lucrării lui Dumnezeu sunt uriași și puternici, precum valurile furtunoase și tunetele care bubuie – și, cu toate acestea, tu stai și aștepți pasiv pieirea, rămânând în nebunia ta, fără să faci nimic. În felul acesta, cum poți fi considerat cineva care urmează pașii Mielului? Cum poți justifica Dumnezeul, de care tu te agăți, ca pe un Dumnezeu mereu nou și niciodată bătrân? Și cum pot cuvintele din cărțile tale îngălbenite să te poarte către o nouă epocă? Cum pot ele să te conducă pentru a căuta pașii lucrării lui Dumnezeu? Și cum te pot duce ele sus în cer? Ceea ce ții în mâinile tale sunt slove care pot oferi doar o consolare temporară, nu adevărurile care sunt capabile să dea viață. Scripturile pe care le citești pot doar să îți îmbogățească limbajul, nu sunt cuvinte de înțelepciune care te pot ajuta să cunoști viața oamenilor, cu atât mai puțin căile care te pot conduce către desăvârșire. Oare aceste discrepanțe nu îți oferă un motiv de a reflecta? Oare nu îți permit să înțelegi tainele conținute în interior? Ești capabil să te oferi cerului pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu pe cont propriu? Fără venirea lui Dumnezeu, te poți ridica în cer să te bucuri de fericirea în familie cu Dumnezeu? Încă mai visezi acum? Îți sugerez atunci să te oprești din visare și să te uiți la cine lucrează acum, la cine săvârșește lucrarea de mântuire a omului în zilele de pe urmă. Dacă nu faci aceasta, nu vei obține niciodată adevărul și nu vei obține niciodată viața.”

Când am văzut acest rând din cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, „Doar Hristos din zilele de pe urmă îi poate oferi omului calea vieții veșnice.” Mi-am amintit ce a spus odată Domnul Isus: „Dar celui ce bea din apa pe care i-o voi da Eu, nu-i va mai fi sete în veac, ci apa pe care i-o voi da Eu va deveni în el un izvor de apă, ţâşnind spre viaţa veşnică” (Ioan 4:14). Știm deja că Domnul Isus e sursa apei vii a vieții și că El e calea vieții veșnice. E posibil ca Dumnezeu Atotputernic și Domnul Isus să reprezinte aceeași sursă? Lucrările și cuvintele Amândurora să fie de la Duhul Sfânt? Și lucrările lor sunt înfăptuite de același Dumnezeu?

„Iar dacă aude cineva cuvintele Mele şi nu le păzeşte, nu Eu îl judec. Căci Eu n-am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea. Pe cel ce Mă respinge şi nu primeşte cuvintele Mele are cine să-l judece: Cuvântul pe care l-am spus Eu, acela îl va judeca în ziua de pe urmă” (Ioan 12:47-48).

„Căci Tatăl nu judecă pe nimeni, ci toată judecata I-a dat-o Fiului” (Ioan 5:22).

„Deşi Isus a lucrat mult printre oameni, El a desăvârşit doar răscumpărarea întregii omeniri şi a devenit jertfa pentru păcat a oamenilor şi nu l-a scăpat pe om de toată firea lui stricată. Deplina mântuire a omului de influenţa Satanei nu a necesitat doar ca Isus să preia păcatele omului ca jertfă pentru păcat, ci şi ca Dumnezeu să facă o lucrare mai mare pentru a-l scăpa pe om cu totul de firea lui, care a fost stricată de Satana. Şi astfel, după ce omului i-au fost iertate păcatele, Dumnezeu S-a întrupat pentru a-l conduce pe om în noua epocă şi a început lucrarea de pedeapsă şi judecată, şi munca aceasta l-a adus pe om într-un tărâm mai înalt. Toţi cei care se supun stăpânirii Lui se vor bucura de un adevăr mai mare şi vor primi binecuvântări mai mari. Ei vor trăi cu adevărat în lumină şi vor dobândi adevărul, calea şi viaţa.”

„Lucrarea zilelor de pe urmă este de a spune cuvinte. Mari schimbări pot fi produse în om cu ajutorul cuvintelor. Schimbările produse acum în acești oameni, după acceptarea acestor cuvinte, sunt mult mai mari decât cele făcute în oameni, după acceptarea semnelor și minunilor Epocii Harului. Căci, în Epoca Harului, demonii au fost alungați din om prin punerea mâinilor și prin rugăciune, însă firea pervertită din om a rămas încă. Omul a fost vindecat de boala lui și i-au fost iertate păcatele, dar, în ceea ce privește modul în care omul urma să fie curățat de firea satanică pervertită din interiorul lui, această lucrare trebuia încă să fie făcută. Omul a fost doar mântuit și i-au fost iertate păcatele pentru credința sa, dar natura păcătoasă a omului nu a fost distrusă și încă a rămas în el. Păcatele omului au fost iertate prin intermediul Dumnezeului întrupat, dar acest lucru nu înseamnă că omul nu mai are păcat în el. Păcatele omului ar putea fi iertate prin jertfa de păcat, dar, doar în ceea ce privește modul în care omul poate fi făcut să nu mai păcătuiască și modul în care natura sa păcătoasă poate fi distrusă complet și transformată, el nu are nicio cale de a rezolva această problemă. Păcatele omului au fost iertate și acest lucru se datorează lucrării răstignirii lui Dumnezeu, dar omul a continuat să trăiască în interiorul firii satanice pervertite a trecutului. Acestea fiind spuse, omul trebuie să fie complet mântuit de firea sa satanică pervertită, astfel încât natura lui păcătoasă să poată fi complet distrusă, să nu se mai dezvolte niciodată, permițând astfel ca firea omului să fie transformată. Acest lucru ar cere omului să înțeleagă drumul creșterii în viață, să înțeleagă calea vieții și modul de a-și schimba firea. În plus, ar cere omului să acționeze potrivit cu această cale, astfel încât firea lui să poată fi schimbată treptat, iar el să poată trăi sub strălucirea luminii, ca tot ceea ce face el să poată fi în acord cu voia lui Dumnezeu, ca el să-și poată arunca firea satanică pervertită și astfel încât să se poată elibera de influența întunericului Satanei, prin aceasta ieșind pe deplin din păcat. Doar atunci va primi omul mântuirea completă. La vremea în care Isus Își făcea lucrarea, cunoașterea omului despre El era încă nedeslușită și neclară. Omul a crezut întotdeauna că El este fiul lui David și L-a proclamat ca fiind un mare profet, Domnul binevoitor care a răscumpărat păcatele omului. Unii, prin puterea credinței lor, au fost vindecați doar prin atingerea marginii hainei Lui; cei orbi puteau să vadă și chiar și morții puteau să fie readuși la viață. Totuși, omul nu a fost capabil să descopere firea satanică pervertită, adânc înrădăcinată în el însuși și nici nu a știut cum să se descotorosească de aceasta. Omul a primit mult har, cum ar fi pacea și fericirea trupului, credința unui membru care aduce binecuvântare asupra unei întregi familii, vindecarea bolii și așa mai departe. Restul au fost faptele bune ale omului și arătarea lui evlavioasă; dacă omul ar putea trăi pe baza acestor lucruri, ar fi considerat un credincios acceptabil. Doar astfel de credincioși ar putea intra în Rai după moarte, ceea ce înseamnă că ei au fost mântuiți. Dar, în timpul vieții lor, acești oameni nu au înţeles deloc calea vieții. Tot ceea ce au făcut a fost să comită păcate și apoi să și le mărturisească, într-un ciclu constant, fără a se îndrepta deloc spre schimbarea firii lor: astfel a fost natura omului în Epoca Harului. A primit omul mântuirea completă? Nu! Prin urmare, după terminarea acelei etape de lucru, a rămas încă lucrarea judecății și a mustrării. Această etapă este pentru a-l purifica pe om cu ajutorul cuvântului și, prin aceasta, de a-i da o cale de urmat. Această etapă nu ar fi rodnică sau semnificativă dacă ar continua cu alungarea demonilor, pentru că nu ar reuși să distrugă natura păcătoasă a omului, iar omul ar ajunge la o stagnare în iertarea păcatelor sale. Prin jertfa de păcat, omului i s-au iertat păcatele, căci lucrarea răstignirii a ajuns deja la sfârșit, iar Dumnezeu l-a biruit pe Satana. Dar, de vreme ce firea pervertită a omului încă rămâne în el, omul poate încă să păcătuiască și să se împotrivească lui Dumnezeu, iar Dumnezeu nu câștigă omenirea. De aceea, în această etapă a lucrării, Dumnezeu folosește cuvântul pentru a expune firea pervertită a omului, determinându-l să practice potrivit căii celei drepte. Această etapă este mai semnificativă decât cea anterioară, dar și mai rodnică, pentru că acum cuvântul este cel care furnizează, în mod direct, viață omului și permite ca firea omului să fie pe deplin reînnoită; este o etapă a lucrării mult mai profundă. Prin urmare, întruparea din zilele de pe urmă a completat semnificația întrupării lui Dumnezeu și a încheiat complet planul lui Dumnezeu de gestionare pentru mântuirea omului.”

„Cei care pot rămâne neclintiţi în timpul lucrării de judecată şi mustrare a lui Dumnezeu din zilele de pe urmă – adică, pe parcursul lucrării finale de curățare – vor fi cei care vor intra în odihna din urmă alături de Dumnezeu; prin urmare, cei care intră în odihnă vor fi fost cu toții eliberați de influența Satanei și obținuți de Dumnezeu doar după ce vor fi fost supuși lucrării Sale finale de purificare. Aceşti oameni care au fost obținuți, în cele din urmă, de Dumnezeu vor intra în odihna finală. Esența lucrării de mustrare și judecată a lui Dumnezeu este de a curăța omenirea, iar acest lucru este pentru ziua odihnei finale. Altfel, întreaga omenire nu va putea să-și urmeze propria specie și să intre în odihnă. Această lucrare este singura cale ca omenirea să intre în odihnă. Doar lucrarea de curăţare a lui Dumnezeu va curăța omenirea de păcate și doar lucrarea Lui de mustrare și judecată va aduce la lumină lucrurile nesupuse din mijlocul omenirii, separându-i astfel pe cei care pot fi salvați de cei care nu pot și pe cei care vor rămâne de cei care nu vor rămâne. Când lucrarea Sa se va termina, acei oameni care vor rămâne vor fi curățați și se vor bucura de o a doua viață umană mai minunată pe pământ, căci ei vor intra într-un tărâm mai înalt al umanității; cu alte cuvinte, ei vor intra în ziua de odihnă a umanității și vor trăi împreună cu Dumnezeu.”

„Sosirea lui Dumnezeu întrupat al zilelor de pe urmă a dus la sfârșitul Epocii Harului. El a venit în special ca să predice cuvintele Sale, să folosească cuvinte pentru a face omul desăvârșit, pentru a-l ilumina și lumina pe om și pentru a înlătura locul Dumnezeului nedeslușit din inima omului. Acesta nu este stadiul lucrării pe care Isus l-a făcut atunci când a venit. Când a venit, El a făcut multe minuni, a vindecat bolnavii și a scos demoni și a înfăptuit lucrarea răscumpărării răstignirii. Drept urmare, în concepțiile sale, omul crede că așa ar trebui să fie Dumnezeu. Pentru că atunci când a venit Isus, El nu a lucrat la înlăturarea imaginii Dumnezeului nedeslușit din inima omului; când a venit, El a fost răstignit, a vindecat bolnavii și a scos demoni și a răspândit Evanghelia Împărăției Cerurilor. Într-o anumită privință, întruparea lui Dumnezeu în zilele de pe urmă înlătură locul ocupat de Dumnezeul nedeslușit în concepțiile omului, astfel încât nu mai există imaginea Dumnezeului nedeslușit în inima omului. Prin cuvintele și lucrările Sale reale, mișcarea Lui pe tot pământul și lucrarea excepțional de reală și normală pe care El o face printre oameni, El face ca omul să cunoască realitatea lui Dumnezeu și îndepărtează locul Dumnezeului nedeslușit în inima omului. În altă privință, Dumnezeu folosește cuvintele rostite de trupul Lui pentru a face omul complet și a îndeplini toate lucrurile. Aceasta este lucrarea pe care Dumnezeu o va îndeplini în zilele de pe urmă.”

„Căci Dumnezeu nu privește înapoi în istorie! Și astfel, dacă înțelegi numai Biblia și nu înțelegi nimic despre lucrarea pe care Dumnezeu intenționează să o facă astăzi, și dacă crezi în Dumnezeu, dar nu cauți lucrarea Duhului Sfânt, atunci nu înțelegi ce înseamnă să Îl cauți pe Dumnezeu. Dacă citești Biblia pentru a studia istoria Israelului, pentru a cerceta istoria creației lui Dumnezeu a tuturor cerurilor și a pământului, atunci nu crezi în Dumnezeu. Dar astăzi, din moment ce crezi în Dumnezeu și-ți continui viața, din moment ce urmărești cunoașterea lui Dumnezeu și nu a unor scrieri și doctrine moarte, sau o înțelegere a istoriei, trebuie să cauți voința actuală a lui Dumnezeu și trebuie să cauți sensul lucrării Duhului Sfânt. Dacă ai fi arheolog, ai putea citi Biblia – dar nu ești, ești unul dintre aceia care crede în Dumnezeu și cel mai bine ar fi să cauți voința actuală a lui Dumnezeu.”

„Ei cred în existența Mea numai prin prisma Bibliei. Pentru ei, Eu sunt același cu Biblia; fără Biblie Eu nu exist, iar fără Mine nu există Biblie. Ei nu dau nicio atenție existenței sau acțiunilor Mele, ci dedică o atenție extremă și deosebită fiecărui cuvânt din Scriptură, iar mulți dintre ei chiar cred că Eu nu ar trebui să fac nimic din ce doresc să fac decât dacă acest lucru este profețit de Scriptură. Ei acordă prea multă importanță Scripturii. Se poate spune că văd cuvintele și expresiile ca fiind prea importante, mergând până la a folosi versete din Biblie pentru a măsura fiecare cuvânt spus de Mine și pentru a Mă condamna. Ceea ce caută ei nu este calea compatibilității cu Mine, sau calea compatibilității cu adevărul, ci calea compatibilității față de cuvintele Bibliei, și cred că orice lucru care nu este conform Bibliei este, fără excepție, în afara lucrării Mele. Oare nu sunt astfel de oameni urmașii ascultători ai fariseilor? Fariseii evrei foloseau legea lui Moise pentru a-L condamna pe Isus. Ei nu căutau compatibilitate cu Isus în acea epocă, ci urmau cu sârg legea în litera ei, până acolo încât au ajuns, într-un sfârșit, să-L țintuiască în piroane pe cruce pe Isus Cel nevinovat, învinovățindu-L că nu respectase legea Vechiului Testament și că nu era Mesia. Care era esența lor?”

„Cei care sunt compatibili cu Mine Mă vor slăvi în veci în casa Mea, iar cei care se pun pe sine în dușmănie cu Mine vor suferi în veci pedeapsa Mea. Cei care se îngrijesc doar de cuvintele Bibliei, pe care nu-i preocupă adevărul sau să calce pe urmele Mele – aceia sunt împotriva Mea, căci Mă limitează după cuvântul Bibliei și Mă îngrădesc în Biblie, astfel că hulesc din cale afară la adresa Mea. Cum ar putea astfel de oameni să vină înaintea Mea? Ei nu țin seama de faptele Mele sau de voința Mea, și nici de adevăr, însă sunt obsedați de cuvinte, cuvinte care ucid. Cum ar putea astfel de oameni să fie compatibili cu Mine?”

„Lucrarea pe care Isus a făcut-o a reprezentat numele lui Isus și a reprezentat Epoca Harului; cât despre lucrarea făcută de Iahve, L-a reprezentat pe Iahve și a reprezentat Epoca Legii. Lucrarea Lor a fost lucrarea unui singur Spirit în două epoci diferite. […] Deși Ei erau cunoscuți sub două nume diferite, era același Duh care îndeplinea ambele etape ale lucrării, iar lucrarea făcută a fost continuă. Precum numele era diferit, iar conținutul lucrării era diferit, epoca era diferită. Când a venit Iahve, aceea a fost epoca lui Iahve, iar când a venit Isus, aceea a fost epoca lui Isus. Și astfel, cu fiecare venire, Dumnezeu este cunoscut sub un nume, El reprezintă o epocă și El deschide o nouă cale; și la fiecare nouă cale, El Își asumă un nou nume, care arată că Dumnezeu este întotdeauna nou și niciodată vechi și că lucrarea Sa nu se oprește niciodată din a progresa în direcția înainte. Istoria merge întotdeauna înainte, iar lucrarea lui Dumnezeu merge întotdeauna înainte. Pentru ca planul Său de gestionare (planul mântuirii) de șase mii de ani să ajungă la sfârșit, trebuie să continue să progreseze în direcția înainte. În fiecare zi, El trebuie să facă o nouă lucrare, în fiecare an El trebuie să facă o nouă lucrare; El trebuie să deschidă noi căi, trebuie să lanseze noi epoci, să înceapă o lucrare nouă și mai mare și, împreună cu acestea, să aducă noi nume și o nouă lucrare.”

„Şi astfel, când ultima epocă – epoca zilelor de pe urmă – va sosi, numele Meu se va schimba din nou. Nu Mi se va spune Iahve sau Isus, cu atât mai puţin Mesia, ci Însuşi Mărețul Dumnezeu Atotputernicul şi, sub numele acesta, voi aduce sfârşitul întregii epoci. Cândva, am fost cunoscut drept Iahve. Mi s-a spus şi Mesia şi, odată, oamenii Îmi spuneau Isus Mântuitorul pentru că Mă iubeau şi Mă respectau. Dar astăzi nu sunt Iahve sau Isus pe care oamenii Îl cunoşteau în vremurile trecute – sunt Dumnezeul care S-a întors în ultimele zile, Dumnezeul care va aduce sfârşitul epocii. Sunt Dumnezeu Însuşi care Se înalţă la capătul pământului, abundând de întreaga Mea fire şi plin de autoritate, onoare şi glorie.”

„Pentru că omul crede în Dumnezeu, el trebuie să urmeze îndeaproape pașii lui Dumnezeu, gradual; el trebuie „să urmeze Mielul oriunde Acesta Se duce”. Numai aceștia sunt oamenii care se află în căutarea căii adevărate, numai ei sunt cei care cunosc lucrarea Duhului Sfânt. Oamenii care respectă ca niște sclavi literele și doctrinele sunt aceia care au fost eliminați de lucrarea Duhului Sfânt. În fiecare perioadă de timp, Dumnezeu va începe o lucrare nouă și, în fiecare perioadă, va fi un nou început pentru om. Dacă omul se supune numai adevărurilor conform cărora „Iahve este Dumnezeu” și „Isus este Hristos”, care sunt adevăruri ce se aplică numai unei singure epoci, atunci omul nu va ține niciodată pasul cu lucrarea Duhului Sfânt și va fi pentru totdeauna nevrednic de a câștiga lucrarea Duhului Sfânt. Indiferent de modalitatea în care lucrează Dumnezeu, omul o urmează fără cea mai mică umbră de îndoială, și o urmează îndeaproape. În acest fel, cum poate omul să fie eliminat de Duhul Sfânt? Indiferent de ceea ce face Dumnezeu, atâta vreme cât omul este sigur că este lucrarea Duhului Sfânt și colaborează la lucrarea Duhului Sfânt fără vreo îndoială și încearcă să îndeplinească cerințele lui Dumnezeu, atunci cum ar putea să fie el pedepsit? Lucrarea lui Dumnezeu nu a încetat niciodată, pașii Săi nu s-au oprit niciodată și, înainte de încheierea lucrării Sale de gestionare, El a fost întotdeauna ocupat și nu Se oprește niciodată. Dar omul este diferit: câștigând doar o fărâmă din lucrarea Duhului Sfânt, el o tratează ca și cum aceasta nu se va schimba niciodată; după ce a câștigat puțină cunoaștere, nu continuă să urmeze pașii celei mai noi lucrări a lui Dumnezeu; după ce a văzut doar o părticică din lucrarea lui Dumnezeu, el Îl decretează imediat pe Dumnezeu ca un chip cioplit anume și crede că Dumnezeu va rămâne mereu în această formă pe care o vede în fața lui, că este la fel ca în trecut și că așa va fi mereu și în viitor; după ce a câștigat doar o cunoaștere superficială, omul este atât de mândru încât uită de sine și începe să proclame din senin firea și ființa lui Dumnezeu care pur și simplu nu există; și agățându-se de o singură etapă a lucrării Duhului Sfânt, indiferent de ce fel de persoană vestește lucrarea nouă a lui Dumnezeu, omul nu o acceptă. Aceștia sunt oameni care nu pot accepta lucrarea nouă a Duhului Sfânt; sunt prea conservatori și incapabili de a accepta lucruri noi. Astfel de oameni sunt aceia care cred în Dumnezeu, dar care Îl și resping pe Dumnezeu. Omul crede că israeliții au greșit „să creadă numai în Iahve și să nu creadă în Isus”, totuși, majoritatea oamenilor joacă un rol în care ei „cred doar în Iahve și Îl resping pe Isus” și „tânjesc după întoarcerea lui Mesia, dar se opun lui Mesia care se numește Isus”. Nu este de mirare, atunci, că oamenii încă trăiesc pe teritoriul Satanei după ce au acceptat o etapă din lucrarea Duhului Sfânt și încă nu primesc binecuvântările lui Dumnezeu. Nu este acesta rezultatul răzvrătirii omului? […] Numai aceia care urmează pașii Mielului până la sfârșit pot obține binecuvântarea finală, în vreme ce acei „oameni deștepți”, care sunt nevrednici să urmeze până la sfârșit și cred, totuși, că au câștigat totul, sunt nevrednici să fie martori la arătarea lui Dumnezeu. Ei cred cu toții că sunt cei mai inteligenți oameni de pe pământ, și scurtează dezvoltarea continuă a lucrării lui Dumnezeu fără a avea vreun motiv, și par să aibă încredere deplină că Dumnezeu îi va lua la cer, pe ei care „au cea mai profundă dăruire față de Dumnezeu, Îl urmează pe Dumnezeu și ascultă de cuvintele lui Dumnezeu”. Chiar dacă ei au „cea mai profundă dăruire” față de cuvintele rostite de Dumnezeu, cuvintele și acțiunile lor sunt încă atât de dezgustătoare deoarece se opun lucrării Duhului Sfânt și înșală și sunt aducătoare de rele. Aceia care nu urmează până la sfârșit, care nu țin pasul cu lucrarea Duhului Sfânt și care doar se agață de lucrarea veche nu numai că nu au reușit să obțină dăruirea față de Dumnezeu ci, dimpotrivă, au ajuns să fie cei care se opun lui Dumnezeu, au devenit cei care sunt respinși de epoca nouă și care vor fi pedepsiți. Există oameni mai demni de milă decât aceștia? Mulți cred chiar că toți aceia care resping legea veche și acceptă lucrarea nouă sunt fără conștiință. Acești oameni, care vorbesc numai despre „conștiință” și nu cunosc lucrarea Duhului Sfânt își vor vedea, în cele din urmă, planurile curmate de propriile lor conștiințe. Lucrarea lui Dumnezeu nu se supune doctrinei și, chiar dacă este propria Sa lucrare, Dumnezeu nu se agață, totuși, de ea. Ceea ce trebuie negat este negat, ceea ce trebuie eliminat, este eliminat. Și, totuși, omul devine ostil lui Dumnezeu, agățându-se doar de o mică parte a lucrării de gestionare a lui Dumnezeu. Nu este aceasta dovada absurdității omului? Nu este aceasta dovada ignoranței omului? Cu cât oamenii sunt mai timizi și mult prea precauți din cauza faptului că le este teamă că nu obțin binecuvântările lui Dumnezeu, cu atât sunt mai nevrednici să câștige binecuvântări și mai mari și să primească binecuvântarea de pe urmă. Acei oameni care respectă legea în mod servil afișează cu toții cea mai profundă dăruire față de lege, și cu cât mai mult afișează această dăruire față de lege, cu atât mai mult sunt răzvrătiți care se opun lui Dumnezeu. Pentru că acum este Epoca Împărăției și nu Epoca Legii, și lucrarea de astăzi nu poate fi pusă în opoziție cu lucrarea din trecut, iar lucrarea din trecut nu se poate compara cu lucrarea de astăzi. Lucrarea lui Dumnezeu s-a schimbat, iar practica omului s-a schimbat și ea; nu înseamnă să te agăți de lege sau să porți crucea. Astfel, dăruirea oamenilor față de lege și cruce nu va primi îngăduința lui Dumnezeu.”