20. Ce este un necredincios?

Cuvinte relevante ale lui Dumnezeu:

De vreme ce crezi în Dumnezeu, atunci trebuie să-ți pui credința în toate cuvintele lui Dumnezeu și în toată lucrarea Lui. Adică, din moment ce crezi în Dumnezeu, trebuie să asculți de El. Dacă nu ești în stare să faci acest lucru, atunci nu contează dacă crezi sau nu în Dumnezeu. Dacă ai crezut în Dumnezeu timp de mulți ani și totuși nu ai ascultat de El niciodată sau nu ai acceptat toate cuvintele Lui, ci în schimb I-ai cerut lui Dumnezeu să ți se supună ție și să acționeze conform concepțiilor tale, atunci tu ești cea mai neascultătoare ființă și ești un necredincios. Cum poate o astfel de persoană să se supună lucrării și cuvintelor lui Dumnezeu care nu se conformează concepțiilor omului?

Fragment din„Cei care se supun lui Dumnezeu cu o inimă sinceră vor fi negreșit câștigați de Dumnezeu” în Cuvântul Se arată în trup

Toți acei cu o înțelegere eronată a cuvintelor lui Dumnezeu sunt necredincioși. Ei nu au nicio cunoaștere reală și, cu atât mai puțin, vreo statură reală; sunt oameni ignoranți lipsiți de realitate. Cu alte cuvinte, toți cei care trăiesc în afara substanței cuvintelor lui Dumnezeu sunt necredincioși. Cei considerați necredincioși de către oameni sunt fiare în ochii lui Dumnezeu, iar cei considerați necredincioși de către Dumnezeu sunt cei care nu au cuvintele lui Dumnezeu drept viața lor. Așadar, cei care nu dețin realitatea cuvintelor lui Dumnezeu și care nu reușesc să trăiască cuvintele lui Dumnezeu sunt necredincioși.

Fragment din„Doar punerea adevărului în practică înseamnă să posezi realitate” în Cuvântul Se arată în trup

Există nişte oameni a căror credinţă nu a fost niciodată recunoscută în inima lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, Dumnezeu nu recunoaşte că aceşti oameni sunt adepţii Lui pentru că Dumnezeu nu slăveşte credinţa lor. În cazul acestor oameni, indiferent câţi ani L-au urmat pe Dumnezeu, ideile şi părerile lor nu s-au schimbat niciodată. Sunt precum necredincioşii, aderând la principiile şi la modalitatea de a face lucrurile ale necredincioşilor, aderând la legile supravieţuirii şi credinţei. Ei nu au acceptat niciodată cuvântul lui Dumnezeu drept viaţa lor, nu considerat niciodată cuvântul lui Dumnezeu ca fiind adevărul, nu au intenţionat niciodată să accepte mântuirea lui Dumnezeu şi nu L-au recunoscut niciodată pe Dumnezeu ca Dumnezeul lor. Ei privesc credinţa în Dumnezeu drept un fel de hobby amatoristic, tratându-L pe Dumnezeu doar ca sprijin spiritual, aşa că ei nu cred că merită să încerce să înţeleagă firea lui Dumnezeu sau esenţa Lui. Ai putea spune că tot ceea ce corespunde Dumnezeului adevărat nu are nimic a face cu aceşti oameni. Ei nu sunt interesaţi şi nu pot fi deranjaţi să acorde atenție. Aceasta deoarece, adânc în inimile lor, există un glas puternic care le spune mereu: „Dumnezeu este invizibil, intangibil şi Dumnezeu nu există.” Ei cred că nu ar merita osteneala de a încerca să-L înţeleagă pe acest tip de Dumnezeu; ar însemna să se păcălească. Îl recunosc pe Dumnezeu doar cu vorba şi nu iau nicio poziţie reală. Nici nu fac nimic în termeni practici, crezându-se foarte isteţi. Cum îi priveşte Dumnezeu pe aceşti oameni? Îi consideră drept necredincioşi. Unii oameni întreabă: „Pot necredincioșii citi cuvântul lui Dumnezeu? Îşi pot ei face datoria? Pot ei spune aceste cuvinte: «Voi trăi pentru Dumnezeu»?” Ceea ce omul vede adesea sunt manifestări de faţadă ale oamenilor, nu esenţa lor. Dar Dumnezeu nu Se uită la aceste manifestări de faţadă; El vede doar esenţa lor lăuntrică. Astfel, Dumnezeu are o astfel de atitudine, o astfel de definiţie faţă de aceşti oameni.

Fragment din„Cum să cunoaștem firea lui Dumnezeu și rezultatul lucrării Sale” în Cuvântul Se arată în trup

Unii oameni nu se bucură de adevăr, cu atât mai puțin de judecată. În schimb, se bucură de putere și bogății; astfel de oameni sunt considerați snobi. Ei caută în lume numai acele confesiuni cu influență și pe acei pastori și învățători care vin din seminarii. În ciuda faptului că au acceptat calea adevărului, ei rămân sceptici și nu sunt capabili să se dedice cu totul. Ei vorbesc despre sacrificarea pentru Dumnezeu, dar ochii lor sunt concentrați pe marii învățători și pastori, iar Hristos este dat la o parte. Inimile lor sunt pline de faimă, bogăție și glorie. Ei nu cred deloc că un astfel de om modest este capabil să cucerească atât de mulți, că unul atât de neînsemnat este capabil să desăvârșească oameni. Ei nu cred deloc că acești nimeni aflați printre praf și grămezi de bălegar sunt oamenii aleși de Dumnezeu. Ei cred că dacă astfel de oameni ar face obiectul mântuirii lui Dumnezeu, atunci cerul și pământul s-ar întoarce cu susul în jos și toți oamenii s-ar prăpădi de râs. Ei cred că dacă Dumnezeu ar alege astfel de nimeni pentru a fi desăvârșiți, atunci acei mari oameni ar deveni Însuși Dumnezeu. Perspectivele lor sunt întinate cu necredință; într-adevăr, departe de necredință, ei sunt bestii absurde. Căci ei acordă valoare doar poziției, prestigiului și puterii; ceea ce pun ei la loc de cinste sunt grupurile mari și confesiunile. Ei nu au nici un respect față de toți cei conduși de Hristos; ei sunt simpli trădători care I-au întors spatele lui Hristos, adevărului și vieții.

Ceea ce admiri tu nu este umilința lui Hristos, ci acei falși păstori cu o reputație proeminentă. Nu iubești frumusețea sau înțelepciunea lui Hristos, ci pe acei ușuratici care se asociază cu lumea ticăloasă. Râzi de durerea lui Hristos care nu are loc unde să-Și plece capul, dar admiri acele cadavre care pun stăpânire pe jertfe și trăiesc în depravare. Nu ești dispus să suferi alături de Hristos, dar te duci cu bucurie în brațele acelor antihriști nesăbuiți, deși ei îți furnizează doar trup, doar litere și doar control. Chiar și acum inima ta încă se întoarce către ei, către reputația lor, către poziția lor în inima tuturor Satanelor, și către influența și autoritatea lor. Și, totuși, continui să păstrezi o atitudine de a te împotrivi și a refuza să accepți lucrarea lui Hristos. Acesta este motivul pentru care spun că nu ai credința recunoașterii lui Hristos. Motivul pentru care L-ai urmat până în ziua de astăzi este în totalitate pentru că ai fost forțat. În inima ta domnesc mereu multe imagini grandioase; nu poți uita fiecare cuvânt și fiecare faptă a lor, nici cuvintele și mâinile lor influente. Ei sunt, în inima voastră, întotdeauna superiori și întotdeauna eroi. Dar aceasta nu este astfel pentru Hristos Cel de astăzi. El este întotdeauna nesemnificativ în inima ta și întotdeauna nedemn de slavă. Căci este prea obișnuit, are prea puțină influență și este departe de a fi grandios.

În orice caz, Eu spun că toți aceia care nu stimează adevărul sunt toți necredincioși și trădători ai adevărului. Astfel de oameni nu vor primi niciodată aprobarea lui Hristos.

Fragment din„Ești tu oare un adevărat credincios al lui Dumnezeu?” în Cuvântul Se arată în trup

Dacă oamenii, în credința lor în Dumnezeu, nu trăiesc constant înaintea lui Dumnezeu, înseamnă că nu au nicio teamă de Dumnezeu în inimile lor și, astfel, sunt incapabili să se ferească de rău. Aceste lucruri se leagă unul de celălalt. Dacă inima ta trăiește adeseori înaintea lui Dumnezeu, vei fi ținut în frâu și te vei teme de Dumnezeu în multe aspecte. Nu vei merge prea departe și nu vei face niciun lucru care e imoral. Nu vei face ceea ce este detestat de Dumnezeu și nu vei vorbi cuvinte care nu au niciun sens. Dacă accepţi supravegherea lui Dumnezeu și disciplina Lui, vei evita să faci multe lucruri rele – și astfel te vei feri de rău, nu-i așa? Dacă, în credința ta în Dumnezeu, te afli adeseori într-o stare de consternare, neștiind dacă Dumnezeu este în inima ta, neștiind, în inima ta, ce dorești să faci și dacă nu poți avea pace înaintea lui Dumnezeu, dacă nu te rogi lui Dumnezeu și nici nu cauți adevărul când ți se întâmplă ceva, dacă acționezi adeseori după propria-ți voință, dacă trăiești conform firii tale satanice și îți dezvălui firea arogantă, dacă nu accepți cercetarea lui Dumnezeu sau disciplina Lui și nu asculți de Dumnezeu, atunci astfel de oameni trăiesc mereu înaintea Satanei și sunt controlați de firea lor satanică. Astfel de oameni sunt, prin urmare, lipsiți de cea mai mică reverență pentru Dumnezeu. Ei sunt pur și simplu incapabili de a se feri de rău și chiar dacă nu fac lucruri rele, tot ceea ce gândesc ei este totuși rău, nu are nicio legătură cu adevărul și se împotrivește adevărului. Deci acești oameni nu au, practic, nicio legătură cu Dumnezeu? Deși sunt conduși de Dumnezeu, ei nu au dat niciodată socoteală înaintea lui Dumnezeu, nu L-au tratat niciodată pe Dumnezeu ca Dumnezeu, nu L-au tratat niciodată pe Dumnezeu ca fiind Creatorul care stăpânește peste ei, nu au recunoscut niciodată că Dumnezeu este Dumnezeul și Domnul lor și nu s-au gândit niciodată să se închine lui Dumnezeu cu inima lor. Astfel de oameni nu înțeleg ce înseamnă să te temi de Dumnezeu și consideră că este dreptul lor să facă rău, spunând: „Voi face ce vreau. Îmi voi vedea de treaba mea și asta nu privește pe nimeni altcineva.” Ei cred că este dreptul lor să facă rău și consideră credința în Dumnezeu un fel de mantră, o formă de ceremonie. Nu îi face acest lucru necredincioși? Ei sunt necredincioși!

Fragment din„Doar dacă trăiești înaintea lui Dumnezeu în orice vreme poți păși pe calea mântuirii” în Consemnări ale cuvântărilor lui Hristos

Citate din predici și părtășii ca referință:

Toți din familia lui Dumnezeu cred în Dumnezeu. Totuși, există un tip de persoane care, chiar dacă susțin că ele cred în Dumnezeu, în inimile lor au îndoieli despre existența lui Dumnezeu, despre faptul că Dumnezeu a creat tot ceea ce este, despre stăpânirea lui Dumnezeu asupra a tot ceea ce este, despre întruparea lui Dumnezeu, despre cuvântul Lui și despre adevăr. Un aspect este că ele nu sunt în stare să confirme dacă aceste lucruri sunt sau nu adevărate. Un alt aspect este că ele încă se îndoiesc, crezând că aceste lucruri sunt imposibile. Ce cred ele în inimile lor? Ele cred în toate lucrurile care există în lumea materială. Cred tot ceea ce pot vedea ochii lor și cred tot ceea ce pot atinge mâinile lor. Ele adoptă o atitudine suspicioasă față de orice lucru pe care nu-l pot vedea ochii lor, până într-acolo încât nici măcar nu recunosc. Aceste persoane cred doar nominal în Dumnezeu, dar, în realitate, sunt doar necredincioși. Am auzit că, în religia occidentală, 25% dintre pastori, ceea ce reprezintă, în esență, 1 din 4 pastori, nu cred că Domnul Isus a fost conceput de Duhul Sfânt și nutresc unele îndoieli cu privire la Biblie. Printre păstorii occidentali există atât de mulți care sunt necredincioși. Mai ales când vine vorba de a doua întrupare a lui Dumnezeu, ei se împotrivesc și mai mult. Ei cred că Dumnezeu există doar în cer și că Dumnezeu nu va lucra niciodată printre oameni. Drept urmare, oricine spune că Dumnezeu a venit va fi acuzat de majoritatea pastorilor occidentali ca eretic. N-ați spune că acești oameni sunt necredincioși? Ei sunt necredincioși. Cei necredincioși nu cred în lucrarea Duhului Sfânt. Ei spun: „Acesta este un lucru gândit de om. Inima omului poate fi inspirată pentru o clipă și poate deveni uneori luminată. Dar aceasta nu are nimic de-a face cu lucrarea Duhului Sfânt”. Ei nu cred în lucrarea Duhului Sfânt. De asemenea, ei nu cred că cuvintele lui Dumnezeu sunt rostite de Dumnezeu. Ei spun: „Aceste cuvinte au fost rostite de om. Cine L-a văzut pe Dumnezeu spunând aceste cuvinte? Cum ar putea Dumnezeu să spună aceste lucruri? Acest lucru a fost rostit de om”. Toți aceia care nu cred în întruparea lui Dumnezeu sau în lucrarea Duhului Sfânt și nici măcar nu cred că cuvintele lui Dumnezeu sunt exprimate de Dumnezeu sau de Duhul lui Dumnezeu sunt necredincioși. Indiferent cât de autentică spun ei că este credința lor în Dumnezeu, sunt necredincioși. Un necredincios nu este cineva care susține că nu crede în Dumnezeu. Spun că ei cred în Dumnezeu cu gura lor, dar, inimile lor, nu cred. Aceasta este ceea ce înseamnă să fii un necredincios și se poate spune, de asemenea, că ei sunt impostori.

Fragment din„Cum să discernem fiecare tip de persoană” în Predici și părtășie despre intrarea în viață III

Firea fariseilor este ipocrizie. Ei cred în Dumnezeu, dar nu iubesc adevărul sau nu caută viața. Ei cred doar într-un Dumnezeu vag din ceruri și în propriile lor păreri și in viziunile lor, dar ei nu cred în și nu Îl admit pe Hristos întrupat. Strict vorbind, ei sunt toți necredincioși. Credința lor în Dumnezeu înseamnă cercetarea teologiei și tratarea credinței în Dumnezeu ca o formă de cunoștințe pentru a realiza cercetări. Mijloacele lor de trai depind de cercetarea Bibliei și de teologie. În inimile lor, Biblia este mijlocul lor de trai. Ei cred că, cu cât sunt mai buni în explicarea cunoștințelor biblice și teoriei teologice, cu atât vor exista mai mulți oameni care să-i divinizeze și cu atât mai sus și mai puternic vor sta pe podium și cu atât mai stabil le va fi statutul. Asta este deoarece fariseii sunt oameni care trăiesc doar pentru statutul și mijloacele de trai și sunt oameni plictisiți de adevăr și care disprețuiesc adevărul, astfel încât când Domnul Isus S-a întrupat și a venit să lucreze, ei cu încăpățânare s-au ținut de propriile lor păreri și viziuni și cunoștințele biblice cu scopul de a-și proteja statutul și mijloacele de trai, neoprindu-se pentru nimic de la împotrivirea și condamnarea Domnului Isus și a lui Dumnezeu. […]

În religie, oamenii toți cred în Dumnezeu sub controlul fariseilor, îi urmează și îi ascultă total. Ca ei, ei doar studiază Biblia și teologia, fiind atenți doar la înțelegerea cunoștințelor biblice și a teoriei teologice și nu se concentreză pe căutarea adevărului sau pe practicarea cuvintelor Domnului. Precum fariseii, ei doar cred într-un Dumnezeu vag din ceruri, dar nu cred în Hristos întrupat din zilele de pe urmă – Dumnezeu Atotputernic. Indiferent de cât de autoritare și puternice sunt adevărurile exprimate de către Dumnezeu Atotputernic, ei încă se țin cu încăpățânare de părerile și viziunile lor și îi urmează pe pastori și bătrâni în împotrivirea și condamnarea lui Dumnezeu Atotputernic. E de la sine înțeles că asemenea oameni sunt același tip de oameni precum fariseii și merg pe calea fariseilor care se împotrivește lui Dumnezeu. Chiar dacă asemenea oameni nu îi urmează pe farisei, ei tot sunt același tip de oameni ca fariseii și sunt, de asemenea, descendenții fariseilor deoarece natura și esența lor sunt aceleași. Ei sunt toți necredincioși care doar cred în ei înșiși, dar nu iubesc adevărul. Ei sunt antihriști care disprețuiesc adevărul și I se împotrivesc lui Hristos.

Fragment din „Întrebări clasice și răspunsuri despre Evanghelia Împărăției”

Anterior: 19. Ce este ipocrizia?

Înainte: 21. Ce înseamnă a-L urma pe Dumnezeu?

Ai vrea să știi cum să-L întâmpini pe Domnul înaintea marilor dezastre? Participă la întâlnirea noastră online, care te va ajuta să găsești calea.
Contactați-ne
Contactează-ne pe whatsapp

Conținut similar

Setări

  • Text
  • Teme

Culori compacte

Teme

Fonturi

Mărime font

Spațiu între linii

Spațiu între linii

Lățime pagină

Cuprins

Căutare

  • Căutare în text
  • Căutare în carte