Ea e conducător de biserică. Văzând că se adună probleme în lucrarea de care este responsabilă, începe să reflecteze asupra ei înseși și realizează că, în tot acest timp, și-a răsfățat trupul în datoria ei. Este nepăsătoare și superficială și face lucrurile automat când se ocupă de probleme, lucru care duce la un izvor nesecat de probleme nerezolvate și întârzieri în lucrarea bisericii. Ulterior, căutând adevărul, găsește calea corectă de practică. Să urmărim filmul „Ce se întâmplă când nu faci lucrare practică”.