Aplicația Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

Ascultați glasul lui Dumnezeu și întâmpinați întoarcerea Domnului Isus!

Îi rugăm pe toți cei care caută adevărul să ne contacteze.

Judecata începe de la Casa lui Dumnezeu

Culori individuale

Teme

Font

Dimensiunea fontului

Spațiu între linii

Lățimea paginii

0 rezultat(e) de căutare

Nu s-a găsit niciun rezultat

`

Cea de-a unsprezecea cuvântare

Fiecare persoană din omenire ar trebui să accepte observarea Duhului Meu, ar trebui să-și controleze îndeaproape fiecare cuvânt și acțiune și, în plus, ar trebui să privească faptele Mele minunate. Cum vă simțiți în momentul sosirii Împărăției pe pământ? Când fiii și poporul Meu se adună la tronul Meu, încep în mod oficial judecata înaintea marelui tron ​​alb. Adică, atunci când Îmi încep lucrarea, în persoană, pe pământ și când era judecății se apropie de sfârșit, încep să-Mi îndrept cuvintele către întregul univers și să eliberez vocea Duhului Meu către întregul univers. Prin cuvintele Mele, voi curăța pe toți oamenii și toate lucrurile dintre tot ceea ce este în cer și pe pământ, astfel încât țara să nu mai fie întinată și desfrânată, ci să fie o Împărăție sfântă. Voi reînnoi toate lucrurile, astfel încât ele să fie furnizate pentru uzul Meu, pentru ca ele să nu mai poarte suflarea pământească și să nu mai fie prihănite cu savoarea pământului. Pe pământ, omul a căutat bâjbâind scopul și originile cuvintelor Mele și a observat faptele Mele, totuși, nimeni nu a cunoscut vreodată cu adevărat originile cuvintelor Mele și nimeni n-a văzut vreodată cu adevărat minunăția în faptele Mele. Doar astăzi, când Eu, personal, vin printre oameni și spun cuvintele Mele, omul are puțină cunoaștere despre Mine, înlăturând locul pentru „Mine” în gândurile lor, creând, în schimb, un loc pentru Dumnezeul concret în conștiința lor. Omul are concepții și este plin de curiozitate; care n-ar vrea să-L vadă pe Dumnezeu? Cine nu ar dori să-L întâlnească pe Dumnezeu? Totuși, singurul lucru care ocupă un loc precis în inima omului este Dumnezeul pe care omul Îl simte ca fiind nedeslușit și abstract. Cine și-ar da seama de acest lucru dacă Eu nu le-aș spune în mod simplu? Cine ar crede cu adevărat că Eu exist într-adevăr? Cu siguranță, fără o urmă de îndoială? Există o mare diferență între „Eu” din inima omului și „Eu” Cel din realitate și nimeni nu este capabil să facă comparații între Ei. Dacă n-aș deveni trup, omul nu M-ar cunoaște niciodată și, chiar dacă ar ajunge să Mă cunoască, nu ar fi tot o concepție o astfel de cunoaștere? În fiecare zi, umblu în mijlocul fluxului neîncetat de oameni și, în fiecare zi, operez în fiecare persoană. Când omul Mă va vedea cu adevărat, va fi capabil să Mă cunoască în cuvintele Mele și va înțelege mijloacele prin care vorbesc Eu, precum și intențiile Mele.

Ce, dintre toate lucrurile, nu este tăcut, când Împărăția ajunge în mod oficial pe pământ? Cine, dintre toți oamenii, nu se teme? Umblu peste tot în întregul universului și totul este aranjat, personal, de Mine. În acest moment, cine nu știe că faptele Mele sunt minunate? Mâinile Mele susțin toate lucrurile, totuși, Eu sunt, de asemenea, mai presus de toate lucrurile. Astăzi, oare nu este întruparea Mea și prezența Mea personală printre oameni adevăratul înțeles al umilinței și al tăiniciei Mele? Pe dinafară, mulți oameni Mă aplaudă ca fiind bun și Mă laudă ca fiind plăcut, dar cine Mă cunoaște cu adevărat? Astăzi, de ce vă cer să Mă cunoașteți? Nu este oare scopul Meu să-l rușinez pe marele balaur roșu? Nu vreau să-l forțez pe om să Mă laude, ci să-l fac să Mă cunoască, lucru prin care el va ajunge să Mă iubească și, astfel, să Mă laude. O astfel de laudă este vrednică de numele ei și nu este vorbă goală; doar laude ca aceasta pot ajunge la tronul Meu și se pot înălța la ceruri. Pentru că omul a fost ispitit și corupt de Satana, pentru că a fost preluat de gândirea concepțiilor, Eu am devenit trup pentru a cuceri, personal, întreaga omenire, pentru a expune toate concepțiile omului și pentru a demonta\distruge gândirea omului. Ca urmare, omul nu se mai expune în fața Mea și nu Mă mai slujește folosindu-și propriile lui concepții și, astfel, „Eu” din concepțiile omului este înlăturat complet. Când vine Împărăția, înainte de toate, încep această etapă a lucrării și fac acest lucru în rândul poporului Meu. Fiind poporul Meu, care este născut în țara marelui balaur roșu, cu siguranță nu este doar puțin sau o parte din veninul marelui balaur roșu în voi. Astfel, această etapă a lucrării Mele se concentrează în primul rând asupra voastră, iar acesta este un aspect al semnificației întrupării Mele în China. Majoritatea oamenilor sunt incapabili să înțeleagă chiar și un fragment din cuvintele pe care le spun, iar, când o fac, înțelegerea lor este vagă și confuză. Acesta este unul dintre punctele de cotitură ale metodei prin care Eu vorbesc. Dacă toți oamenii ar fi capabili să-Mi citească cuvintele și să înțeleagă sensul lor, atunci, care dintre oameni ar putea fi mântuit și nu aruncat jos, în Infern? Când omul Mă cunoaște și Mă ascultă, va fi atunci când Mă odihnesc și va fi chiar momentul în care omul este capabil să înțeleagă sensul cuvintelor Mele. Astăzi, statura voastră este prea mică, este aproape jalnic de mică, nici măcar demnă de a fi ridicată - ca să nu spun nimic despre cunoașterea voastră despre Mine.

Deși spun că îngerii au început să fie trimiși înainte pentru a-i păstori pe fiii și pe poporul Meu, nimeni nu este capabil să înțeleagă sensul cuvintelor Mele. Când Eu, personal, vin printre oameni, îngerii încep, simultan, lucrarea de păstorire, iar în timpul păstoririi de către îngeri, toți fiii și oamenii nu numai că primesc încercări și păstorire, dar sunt, de asemenea, capabili să vadă cu proprii lor ochi apariția tuturor tipurilor de viziuni. Pentru că Eu lucrez direct în divinitate, totul intră într-un nou început și, pentru că această divinitate lucrează în mod direct, ea nu este câtuși de puțin constrânsă de umanitate și îi pare omului că operează liber în condiții supranaturale. Cu toate acestea, pentru Mine, totul este normal (omul crede că este supranatural pentru că el nu a întâlnit niciodată, în mod direct, divinitatea); ea nu are\deține niciuna dintre concepțiile omului și este necontaminată de înțelesul omenesc. Oamenii vor vedea aceasta doar când vor intra toți pe calea cea dreaptă; pentru că acum este începutul, când vine vorba de intrarea sa, omul are multe lipsuri, iar astfel de eșecuri și opacitate pot fi cu greu evitate. Astăzi, de vreme ce v-am condus până în acest punct, am făcut aranjamente potrivite și am propriile Mele scopuri. Dacă v-aș spune astăzi despre ele, ați fi cu adevărat capabili să le cunoașteți? Sunt bine familiarizat cu gândurile minții omului și cu dorințele inimii omului: cine nu a căutat niciodată o ieșire pentru el însuși? Cine nu s-a gândit niciodată la propriile lui perspective? Totuși, cu toate că omul posedă un intelect bogat și prismatic, cine a fost capabil să prezică faptul că, de-a lungul veacurilor, prezentul se va dovedi așa cum este? Este acesta, cu adevărat, fructul propriilor tale eforturi subiective? Este aceasta plata pentru sârguința ta neobosită? Este acesta tabloul frumos înfățișat de mintea ta? Dacă n-aș îndruma \călauzi întreaga omenire, cine s-ar putea separa pe sine de aranjamentele Mele și ar găsi o altă cale de ieșire? Sunt gândurile și dorințele omului cele care l-au adus până astăzi? Mulți oameni își duc întreaga viață fără ca dorințele lor să fie împlinite. Este aceasta, într-adevăr, din cauza unei greșeli în gândirea lor? Viețile multor oameni sunt pline de fericire și satisfacție neașteptată. Este aceasta, într-adevăr, pentru că ei se așteaptă la prea puțin? Cine din întreaga omenire nu este îngrijit în ochii Celui Atotputernic? Cine nu trăiește în mijlocul predestinării Atotputernicului? A cui naștere și moarte vin din propriile lor alegeri? Își controlează omul propria lui soartă? Mulți oameni strigă după moarte, totuși, ea este departe de ei; mulți oameni vor să fie cei care sunt puternici în viață și se tem de moarte, totuși necunoscută lor, ziua morții lor se apropie, aruncându-i în abisul morții; mulți oameni se uită la cer și suspină profund; mulți oameni strigă grozav, plângând cu suspine; mulți oameni cad în mijlocul încercărilor; și mulți oameni devin prizonierii ispitei. Deși nu Mă arăt în persoană pentru a-i permite omului să Mă vadă clar, mulți oameni se tem să-Mi vadă fața, foarte speriați că îi voi lovi, că îi voi nimici. Omul Mă cunoaște sau nu cu adevărat? Nimeni nu poate spune sigur. Nu este așa? Vă temeți atât de Mine, cât și de mustrarea Mea, totuși, de asemenea, vă ridicați și vă opuneți Mie în mod deschis și Mă judecați. Nu este așa? Faptul că omul nu M-a cunoscut niciodată, este pentru că nu Mi-a văzut niciodată fața sau nu Mi-a auzit vocea. Astfel, chiar dacă sunt în inima omului, există vreunul în a cărui inimă Eu nu sunt vag și obscur? Există vreunul în a cărui inimă Eu sunt perfect clar? Nu doresc, pentru cei care sunt poporul Meu, să Mă vadă, de asemenea, în mod nedeslușit și neclar și, astfel, Eu încep această lucrare măreață.

Eu vin în tăcere în mijlocul oamenilor și plec domol. M-a văzut cineva vreodată? Este soarele capabil să Mă vadă din cauza flăcărilor sale arzătoare? Este luna capabilă să Mă vadă datorită clarității sale strălucitoare? Pot constelațiile să Mă vadă datorită locului lor pe cer? Când Eu vin, omul nu știe și toate lucrurile rămân neștiutoare, iar când plec, omul încă nu știe. Cine poate să-Mi fie martor? Ar putea fi lauda oamenilor pe pământ? Ar putea fi crinii înfloriți în sălbăticie? Sunt păsările care zboară pe cer? Sunt leii care rag în munți? Nimeni nu Mă poate mărturisi pe deplin! Nimeni nu poate face lucrarea pe care o voi face Eu! Chiar dacă ar face într-adevăr această lucrare, ce efect ar avea? În fiecare zi, Eu observ fiecare acțiune a multor oameni și, în fiecare zi, cercetez inimile și mințile multor oameni; nimeni nu a scăpat vreodată de judecata Mea și nimeni niciodată nu a scăpat de realitatea judecății Mele. Stau deasupra cerurilor și Mă uit în depărtare: o mulțime de oameni au fost loviți de Mine, totuși, sunt și nenumărați oameni trăiesc în mijlocul îndurării și bunătății Mele iubitoare. Voi, de asemenea, nu trăiți în astfel de condiții?

5 martie 1992

Anterior:Cea de-a zecea cuvântare

Următorul:Cea de-a douăsprezecea cuvântare

S-ar putea să vă placă și