Doar prin înțelegerea adevărului poți avea discernământ

septembrie 29, 2019

de Yi Ran, oraşul Laiwu, provincia Shandong

Cu ceva timp în urmă, pentru că nu înțelegeam principiul după care biserica își revizuia personalul, atunci când biserica a înlocuit un conducător, mi-a intrat în gând o anumită concepție. Din câte înțelegeam, sora care a fost înlocuită era foarte bună la primirea și părtășia adevărului, și era deschisă în ceea ce privește propriile sale exprimări ale corupției. De aceea, nu am putut înțelege niciodată cum cineva care caută adevărul cu atâta ardoare poate fi înlocuit. Să fie faptul că vorbea prea mult despre propriile exprimări ale corupției și din această cauză conducătorul ei a crezut, în mod greșit, că nu era în căutarea adevărului, și de aceea a înlocuit-o? Dacă asta s-a întâmplat cu adevărat, atunci nu cumva s-a irosit o șansă de învățare pentru cineva care era în căutarea adevărului?

Tocmai când eram foarte derutată de această situație, am citit acest fragment dintr-o programare de lucrare publicată de biserică: „Familia lui Dumnezeu decide să îi învețe și să se folosească de oameni după natura lor. Dacă natura unui om este de a căuta adevărul, atunci familia lui Dumnezeu nu va renunța la el cu nici un chip; dacă cineva dorește să caute adevărul, atunci cu siguranță va simți o schimbare. Dacă natura unui om nu este de a căuta adevărul, dacă acel om își neglijează îndatoririle și nu urmează calea cea dreaptă, atunci nu este vrednic de învățare, iar Dumnezeu nu poate desăvârși un astfel de om. Căci pe cineva pe care Dumnezeu nu dorește a-l desăvârși, nici familia lui Dumnezeu nu îl poate învăța. […] De aceea, îndrumarea oamenilor trebuie făcută în funcție de cerințele lucrării lui Dumnezeu și de natura oamenilor. Numai aceasta este calea eficientă de a lucra în armonie cu Dumnezeu și de a Îl sluji cu adevărat pe Dumnezeu. Dacă această cale eficientă de a lucra în armonie cu Dumnezeu nu este urmată, atunci lucrarea lui Dumnezeu este tulburată, iar voința lui Dumnezeu este contrazisă cu desăvârșire” („Părtășia unor întrebări” din Anale selectate din Rânduielile de lucru ale Bisericii lui Dumnezeu Atotputernic). Încercând din răsputeri să pricep aceste cuvinte, am înțeles că există un principiu de lucru prin care biserica promovează sau înlocuiește pe cineva. Am înțeles că acest lucru se face în funcție de cerințele lucrării lui Dumnezeu și de natura oamenilor, iar oamenii nu se înlocuiesc orbește, după placul inimii. De altfel, biserica nu înlocuiește oamenii doar pentru că aceștia au arătat unele semne de corupție, ci ia o hotărâre în funcție de natura lor. Dacă natura unui om este de a căuta adevărul, atunci biserica nu va renunța la el cu nici un chip, nu îl va lăsa deoparte și nu îl va distruge pe cel care se află în căutarea adevărului. De aceea, m-am înfățișat înaintea lui Dumnezeu pentru rugăciune și în căutarea îndrumării: „O Doamne! Știu că am fost adânc coruptă de Satana și că nu înțeleg deloc lucrarea Ta, că sunt mistuită de multe concepții și convingeri care nu pot fi compatibile cu ale Tale. Astăzi, sub îndrumarea Ta, știu acum că atunci când biserica alege, învață sau înlocuiește oamenii, face toate acestea în funcție de cerințele lucrării Tale și de natura oamenilor. Dar tot nu înțeleg pe deplin natura surorii care a fost înlocuită, urmarea fiind că am formată o părere despre orânduirile bisericii. Te rog să mă îndrumi și să mă călăuzești; ajută-mă să văd limpede astfel încât, în strădania mea de aici înainte, să nu Îți tulbur lucrarea din cauza abaterii și greșelilor mele.”

După ce mă rugasem, m-am ocupat de lucrări și, sub îndrumarea lui Dumnezeu, am citit aceste cuvinte: „Citind cuvintele lui Dumnezeu, cei care se află în căutarea adevărului își pot măsura propriul caracter corupt prin comparație cu cuvintele lui Dumnezeu. Părtășia lor despre cuvintele lui Dumnezeu nu are loc doar pentru a discuta despre înțelegerea cuvintelor lui Dumnezeu, ci pentru a discuta și despre cunoașterea de sine. Indiferent de modul în care se manifestă corupția, ei o pot scoate la lumină astfel încât frații și surorile să poată obține ceva real, iar ei să câștige, în același timp, lupta împotriva propriei corupții. Aceasta este, de asemenea, cea mai bună metodă de a călăuzi oamenii către cuvintele lui Dumnezeu. […] Toți cei care vorbesc numai despre înțelesuri literale și care sunt lipsiți de realitate nu sunt demni să fie conducători în familia lui Dumnezeu. Acest tip de conducători și lucrători trebuie înlocuiți” („Pentru a-I sluji lui Dumnezeu, trebuie să învățăm cum să deosebim diferite tipuri de oameni” în Anale selectate din Rânduielile de lucru ale Bisericii lui Dumnezeu Atotputernic). Aceste cuvinte m-au făcut să înțeleg că, citind cuvintele lui Dumnezeu, cei care cu adevărat caută adevărul își pot măsura propriul caracter corupt prin comparație cu cuvintele lui Dumnezeu, pot dobândi o înțelegere adevărată a esenței cuvintelor lui Dumnezeu și pot înțelege cu adevărat natura și esența propriei corupții. Părtășia lor poate dezvălui oamenilor calea cea dreaptă și îi poate aduce înaintea lui Dumnezeu. Mai mult, pe lângă rezolvarea problemelor celorlalți, ei își pot rezolva propriile probleme și își pot îndrepta atenția asupra propriei intrări în viață și schimbări a firii lor.

În acest moment, am început să îmi amintesc în detaliu comportamentul și modul constant de îndeplinire a îndatoririlor ale surorii care fusese înlocuită. Cu toate că atunci când rezolva problemele altor oameni vorbea cu convingere și pe îndelete, folosind cuvinte care erau bine gândite și argumentate, ea nu își rezolvase problema propriei intrări în viață și trăise permanent într-o stare de ipocrizie, simțindu-se extraordinar de vanitoasă, crezând că își îndeplinește bine fiecare îndatorire. De fapt, munca ei era un dezastru. Dacă tot ceea ce primise și i se împărtășise fusese cu adevărat o înțelegere a esenței adevărului, de ce nu a putut să își folosească înțelegerea pentru a se ajuta singură? Atunci când conducătorul i-a atras atenția asupra stării sale greșite, când a luat problema foarte în serios și a analizat în detaliu problemele din munca ei și i-a părtășit ei toate acestea, deși ea dădea din cap afirmativ în mod repetat, arătând, în principiu, acceptare și dorința de a face lucrurile după cum se cuvenea, a persistat totuși pe ascuns în vechile ei obiceiuri de a încălca principiul, făcând din nou lucrurile după voia ei în detrimentul lucrării. Când s-a discutat cu ea, deși după înfățișarea exterioară părea că este plină de remușcări, după aceea nu a făcut nici o schimbarecât de mică. Deși a vorbit despre propria cunoaștere de sine și a adus la lumină propria corupție, urmarea a fost că a reușit să îi facă pe oameni să o privească cu respect, să aibă o părere bună despre ea, aducându-i pe oameni înaintea ei. Modul ei de a scoate lucrurile în evidență nu putea aduce nici un fel de beneficiu nimănui. Nu putea decât să dăuneze oamenilor și să îi amăgească. Mi-am dat seama din modul ei constant de îndeplinire a îndatoririlor, cu toate că lucrase mulți ani și se înzestrase cu multă înțelegere literală, că firea ei nu suferise nici o schimbare. Dimpotrivă, devenise din ce în ce mai arogantă și vanitoasă. Abia acum îmi dau seama că nu era o persoană care să se afle în căutarea adevărului, nici nu era o persoană care să primească adevărul pur sau care să facă părtășie în mod profund. Cu siguranță că nu era vrednică de învățare și, dacă ar fi fost păstrată în funcție, nu ar fi făcut decât să încetinească lucrarea bisericii și să dăuneze fraților și surorilor ei. Înlocuirea ei a fost într-adevăr un act de dreptate a lui Dumnezeu și o cale mai bună de salvare a ei de către Dumnezeu. Altminteri, ea ar fi fost încă amăgită de propria înfățișare exterioară și nu ar fi fost conștientă de greșelile sale, suportând în cele din urmă pedeapsa lui Dumnezeu.

Numai prin acest fapt mi-am dat seama cât de puțin înțelegeam adevărul, îndreptându-mi atenția numai asupra înțelesurilor literale ale programării lucrării și adevărului și având numai cunoștințe teoretice. Cu siguranță că nu îmi îndreptam atenția să înțeleg voința lui Dumnezeu despre programarea lucrărilor, și nici nu înțelegeam în profunzime adevărul. Drept urmare, nu numai că am ajuns să nu pot înțelege pe deplin naturile oamenilor, ci dimpotrivă, mă frământam cu aroganță că cineva care se afla în căutarea adevărului fusese înlocuit din greșeală.

O, Doamne! Îți mulțumesc pentru toate revelațiile și luminarea Ta care m-au făcut să îmi înțeleg lipsurile, orbirea și cât de vrednică de milă eram, care mi-au deschis ochii asupra faptului că, fără adevăr, nimeni nu poate înțelege pe deplin esența lucrurilor, și nu poate decât să fie înșelat de înfățișările exterioare. Numai prin înțelegerea adevărului poate omul să își ducă munca esențială la bun sfârșit. O, Doamne! Începând de astăzi, îmi doresc să mă străduiesc mai mult în căutarea adevărului, să caut voința Ta în toate lucrurile, să fac toate lucrurile după voia Ta și să îți fiu de folos cât mai curând.

Ai vrea să știi cum să-L întâmpini pe Domnul înaintea marilor dezastre? Participă la întâlnirea noastră online, care te va ajuta să găsești calea.

Conținut similar

Mântuirea lui Dumnezeu

de Yi Chen, China Dumnezeu Atotputernic spune: „Fiecare pas al lucrării lui Dumnezeu – fie că sunt cuvinte dure ori judecată sau mustrare...

Lasă un răspuns