Aplicația Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

Ascultați glasul lui Dumnezeu și întâmpinați întoarcerea Domnului Isus!

Îi rugăm pe toți cei care caută adevărul să ne contacteze.

După trădarea din partea soțului ei, Dumnezeu a salvat-o din negura durerii

301

De Ouyang Mo, Regiunea Hubei

Timpul chiar zboară. Hong’er a devenit dintr-o fetiță naivă o tânără femeie grațioasă, iar interesul ei pentru iubire s-a trezit. Ea nu era interesată de avere sau statut, ci dorea doar o relație în care, indiferent de furtunile pe care le înfruntă, să existe apropiere și iubire, cei doi să se ajute în momentele dificile și să îmbătrânească împreună. Ea aștepta în liniște sosirea unui anumit moment…

El a apărut deodată în lumea ei, făcându-i inima să vibreze cu chipul lui frumos și ochii cristalini, și el avea, de asemenea, sentimente pentru ea cu adevărat. Începând din acel moment, zilele ei liniștite, calme, erau pline de veselie. De-a lungul timpului au format un cuplu, iar blândețea și grija lui au inspirat iubirea lui Hong’er chiar mai mult decât aspectul lui fermecător. Ea știa că el era cel căruia dorea să îi încredințeze viața și alături de care să îmbătrânească. El, de asemenea, a jurat să îi ofere fericire toată viața. Totuși, părinții ei s-au plâns că venea dintr-o familie săracă și voiau ca ea să îl părăsească. Lui Hong’er nu îi păsa de acele lucruri, doar de faptul că se iubeau cu adevărat și că puteau să rămână împreună în mod clar toată viața. În ciuda obiecțiilor părinților ei, ea s-a mutat departe împreună cu el.

Curând, aveau un mic fiu adorabil și dolofan și lucrau neîncetat pentru a-i oferi o viață confortabilă. Deși era dificil și obositor pentru Hong’er să muncească din greu împreună cu iubirea ei, să-și construiască căminul împreună reprezenta o mare bucurie pentru ea. În mod special, de ziua ei de naștere, el a cheltuit salariul pe jumătate de lună pentru a pune la radio un cântec de dragoste – „Rain or shine” (Ploaie sau soare) – pentru ea. De îndată ce a început să cânte, Hong’er a fost așa de impresionată că a plâns; în acel cântec, a auzit vocile inimile lor unite. Ce ar putea fi mai prețios decât doi oameni care se iubesc și sunt pentru totdeauna legați, care se dedică unul altuia? Ea nu urmărea să aibă avere, ci doar acest fel de armonie și iubire conjugală. O astfel de casă armonioasă era suficientă pentru ea.

Anii au trecut ca zilele și cât ai clipi trecuseră deja 20 de ani. Fiul lor era mare și ei lucrau din greu cot la cot pentru a înființa o afacere de familie de o mărime considerabilă. Dar, la un moment dat, ea a realizat că el venea acasă din ce în ce mai rar și oferea tot mai multe scuze că a fost nevoit să se întâlnească cu alte persoane. Ceea ce fusese odată un cămin fericit, plin de căldură, era acum din ce în ce mai rece. Hong’er era îngrijorată: când tocmai se pregăteau de construcția companiei, existau multe lucruri de care el trebuia să ocupe personal și, deși era foarte ocupat în perioada aceea, întotdeauna venea acasă cât putea de repede. Acum, toate aspectele funcționării companiei erau rezolvate și el nu mai era la fel de ocupat ca înainte, deci, de ce să vină mai puțin acasă? S-a simțit neliniștită. Ea înțelegea foarte bine stilul clienților lor: servicii integrate a tot felul de forme de divertisment precum masaje pentru picioare, saune, karaoke și cluburi de noapte deveniseră reguli nescrise ale industriei și devenise o tendință pentru mulți bărbați să meargă în tot felul de locuri de divertisment pentru aventuri de-o noapte sau idile. Având în vedere că soțul ei ieșea cu oaspeți zi de zi, intra și ieșea din acele locuri de divertisment care erau pline de tentații, era posibil ca…? Nu, era imposibil! Ea și soțul ei trecuseră de mână prin toate furtunile de-a lungul ultimelor două decenii și fiecare lucru mărunt din perioada aceea fusese o dovadă a iubirii lor. Cum se putea ca o temelie a iubirii așa de puternică să se prăbușească în fața unei mici ispite? Ea avea încredere că iubirea lor putea să reziste la orice test. Hong’er folosea aceste gânduri pentru a se consola, dar când se confrunta cu realitatea faptelor, ea tot nu era complet liniștită.

Dar realitatea nu s-a conformat gândurilor care o linișteau pe Hong’er așa cum și-ar fi dorit ea. Soțul ei avea tot mai multe cheltuieli mari, inexplicabile, venea acasă tot mai rar și scuzele sale erau foarte evazive. Toate aceste lucruri erau niște lovituri pentru ea; grijile din inima ei o apăsau tot mai tare. Deși simțea, pe baza comportamentului neobișnuit al soțului ei că el probabil îi fusese necredincios, ea tot nu voia să accepte sau să recunoască acea realitate. Ea nu îndrăznea să creadă că bărbatul care jurase să îi ofere o viață de fericire și care trecuse alături de ea prin două decenii de furtuni ar putea deodată să o trădeze. Ar fi putut jurământul „până când moartea ne va despărți” să fi fost nimic mai mult decât o minciună?

Realitatea nu o mai lăsa pe Hong’er să continue să se amăgească; ea a început să-l urmărească. Într-o zi, l-a urmărit până într-un cartier foarte bogat și a descoperit că acolo exista un cămin pe care și-l construise cu o altă femeie. Momentul în care a văzut-o pe acea femeie ținând un bebeluș în brațe a fost un șoc absolut. Nu îi venea să-și creadă ochilor. Îi trecuse de multe ori prin cap că soțul ei s-ar putea perinda prin hoteluri cu alte femei, că nu era decât un act fizic, dar nu și-ar fi imaginat niciodată că el și-ar face o altă familie și că ar avea un copil cu o altă femeie. În acel moment, s-a spulberat ultimul pic de consolare pe care îl avea pentru ea însăși, prăbușită în fața adevărului crud. Într-o clipită, jurămintele lor și fiecare părticică din cele două decenii de sprijin reciproc au fost distruse întru totul. Cum putea el să fie așa de lipsit de inimă? Se poate ca el să fi uitat promisiunea de a-i oferi o viață de fericire? Uitase el sentimentele pe care le-a exprimat prin cântecul „Rain or shine”? Uitase că ea renunțase la tot pentru el și uitase toate lucrurile prin care trecuseră împreună? Cum a putut el să uite? De ce i-ar face așa ceva? Cum se poate ca douăzeci de ani de iubire să nu reziste la tentația din partea unei străine? În acel moment, furia și durerea au scos-o din fire pe Hong’er; inima ei fremăta, iar lacrimile îi curgeau pe față fără să vrea. A strigat la el cu glas răgușit: „Ești sigur că vrei să mă dai la o parte pe mine și pe fiul tău și să o alegi pe această femeie?” Ea spera să vadă sentimentul de vinovăție pe fața soțului ei, care să îi spună că a greșit, că încă avea familia lor în inima sa, dar soțul ei a fost complet tăcut în fața lacrimilor și întrebărilor ei. Văzându-i atitudinea, Hong’er a cedat cu totul. Nu avea absolut nicio idee de ce el ar trăda-o așa lipsit de milă. I-a dat o palmă tare, fără a putea să-și stăpânească resentimentele din inima ei.

Hong’er nu ținea minte cum a plecat din acel loc – părea că totul fusese scos din ea. Stătea pe mal în timp ce se întuneca, fără companie, doar cu lumina estompată și ultima urmă a asfințitului. Val după val de durere se revărsau din inima ei. Scene din deceniile lor împreună îi apăreau în fața ochilor una după cealaltă. Ea nesocotise obiecțiile familiei sale față de el și se mutase cu hotărâre departe de casă împreună cu el. Muncise din toată inima alături de el și niciuna dintre greutățile lor financiare nu le clătinaseră deloc sentimentele. Ei ajunseseră de mână până în acest punct cu bune și rele, prin vânt și ploaie. Deveniseră bogați și copilul lor crescuse, dar el era, de fapt, capabil să renunțe la o familie fericită pentru a-și construi un cuib cu o altă femeie. Ea îi ura această inconsecvență și îi ura lipsa de inimă. Dar de îndată ce se gândea că această familie fericită pentru care ea muncise atât de mult urma să dispară deodată, ea simțea că nu ar putea rezista să se despartă de aceasta și voia să facă tot ce poate pentru a o recâștiga. Atât timp cât el avea să se întoarcă, ea avea să îi ierte greșelile din trecut pentru că ea mizase toată fericirea ei pe el.

După ce s-a întors acasă, Hong’er a început să facă planuri să își salveze căsnicia. O prietenă i-a spus: „Când un bărbat se duce în lume ca să își câștige pâinea, el primește suficiente fețe reci. Când vine acasă, are nevoie să simtă căldura căminului; în acel mod, el se va simți fericit. Așa cum se zice: «calea către inima unui bărbat trece prin stomacul lui.»” Hong’er știa că soțului ei îi plac găluștile, așa că în fiecare zi făcea cu multă grijă mai multe tipuri de găluști cu mâna ei și se gândea la toate modurile de a întreba despre el în mod discret. Și-a folosit fiul pentru a găsi tot felul de motive ca el să vină acasă, dar indiferent cât îl lingușea, el era mereu lipsit de interes. Hong’er s-a gândit că poate el nu mai era interesat deoarece ea îmbătrânea și nu mai arăta bine, așa că a început să dedice multă energie pentru a părea cât mai tânără. S-a gândit la multe moduri de a recâștiga inima soțului ei, dar totul a fost în zadar. Acea perioadă de timp a fost foarte dificilă și obositoare pentru ea și s-a simțit foarte neajutorată. În fiecare zi, își spăla fața cu lacrimi și nu putea să doarmă bine noaptea. Nici nu mai știa cât de multe lucruri încercase pentru a repara căminul lor distrus. Fără a mai avea de ales, ea putea doar să aștepte îndurerată, să aștepte ca soțul ei să se întoarcă.

Hong’er a așteptat în acel fel timp de trei ani și, în acele zile lungi, ea s-a întrebat mai mult decât o dată: „Cum se poate ca sentimente de peste douăzeci de ani să dispară pur și simplu? De ce nu am putut obține o familie completă, fericită din nou după toate eforturile mele?” Ea s-a întrebat din nou și din nou, dar nimeni nu a putut să îi dea un răspuns. A așteptat zi după zi, dar nu s-a întâmplat nimic. Era fără îndoială o „condamnare la moarte” pentru căsnicia lor. Cu inima frântă, Hong’er nu mai avea forța de a rezista la o așa lovitură. Se săturase și nu a mai avut curajul sau energia de a continua. A înghițit patruzeci de pastile de diazepam deodată…

S-a trezit următoarea zi la spital și a văzut că soțul și fiul ei erau acolo. Lacrimi de durere au curs continuu pe fața ei – a plâns până a amețit, cu inima făcută bucățele. Reunirea familiei în aceste circumstanțe era foarte ironică, dar nu avea ce să facă în privința asta. S-a uitat către cer și a oftat: „Cine îmi poate spune de ce un soț și o soție pot să depășească greutățile împreună, dar nu pot să reziste la bogăție? Cum se poate ca o iubire de mai bine de douăzeci de ani să fie atât de fragilă?”

Nu mult după aceea, soacra fiului ei a împărtășit Evanghelia zilelor de pe urmă cu Hong’er și i-a spus că doar Dumnezeu o poate salva și poate avea grijă de toată suferința ei. Asta pentru că omul a fost creat de Dumnezeu; la început, omenirea a trăit sub protecția lui Dumnezeu și a fost în grija Lui și a trăit foarte fericită, dar s-a îndepărtat de Dumnezeu pentru că a fost coruptă de Satana. Ei au început să nege existența lui Dumnezeu și să trăiască în răul Satanei; frustrarea și durerea lor a tot crescut. Dumnezeu Însuși S-a întrupat pentru a exprima adevărul și a mântui omenirea pentru a o smulge înapoi de sub stăpânirea Satanei. Dacă cineva vine în fața lui Dumnezeu, Îi citește cuvintele și înțelege prin ele adevărul, doar atunci poate această persoană să își dea seama de cauza răului din societate, să stea departe de răul Satanei și să trăiască sub îngrijirea și sub protecția lui Dumnezeu. Soacra fiului ei a citit un pasaj din cuvintele lui Dumnezeu: „Cel Atotputernic are milă de acei oameni care suferă profund. În același timp, El este sătul de acești oameni fără conștiință, pentru că trebuie să aștepte prea mult timp răspunsul din partea oamenilor. El dorește să cerceteze, să-ți cerceteze inima și sufletul. El vrea să-ți aducă hrană și apă și să te trezească, astfel încât să nu-ți mai fie sete, nici foame. Când ești obosit și când începi să simți tristețea acestei lumi, nu fi nedumerit, nu plânge. Dumnezeu Atotputernic, Veghetorul, îți va primi în orice clipă sosirea. El veghează alături de tine, așteptând să te reîntorci. El așteaptă ziua în care îți va reveni brusc memoria: conștientizând că ai venit de la Dumnezeu, că undeva și cumva te-ai pierdut, că ai căzut inconștient pe marginea drumului și că atunci, fără să știi, aveai un tată. Ulterior, îți dai seama că Cel Atotputernic te veghează acolo, așteptând în tot acest timp să te întorci” („Suspinul Celui Atotputernic” din Cuvântul Se arată în trup).

După ascultarea acestor cuvinte de felul cărora nu mai auzise niciodată, Hong’er a fost extrem de impresionată, ca și cum un șuvoi de căldură se revărsa în inima ei și o încălzea, trup și inimă. În acei ultimi ani, nimeni nu înțelesese durerea adâncă din inima ei și nimeni nu a putut să împărtășească povara durerii ei. În special, nimeni nu putuse să o înțeleagă sau să o consoleze. Ea a petrecut nenumărate nopți nedormite, în singurătate, plângând în liniște până în zori de una singură. Rana o urmărea ca o umbră pe care nu putea să o uite sau să o ignore cu adevărat niciodată. Ea a crezut că nu are altă soluție decât să continue în acel fel, singură și în durere, pentru tot restul vieții. Dar în acea zi, acel pasaj a bătut la ușa inimii ei. Ea a realizat că atunci când era îndurerată, în suferință, plângând, Dumnezeu știa și era întotdeauna alături de ea și aștepta ca ea să se întoarcă. Auzind cuvintele încurajatoare ale lui Dumnezeu, Hong’er nu a putut să se abțină să nu plângă; a simțit că Dumnezeu era cu ea și ea într-adevăr nu era singură. Deși ea nu auzise de Dumnezeu până atunci și nu știa nimic despre El, El veghease mereu alături de ea. Nu numai că El o salvase la timp și o menținuse în viață când ea alesese să moară, dar când își pierduse orice speranță în viață, El a făcut-o să Îi audă vocea prin soacra fiului ei. El Și-a folosit cuvintele pentru a o mișca și a-i încălzi inima, aducându-i speranță și schimbându-i în bine viața de disperare și durere. În acel moment, Hong’er a simțit iubirea și mântuirea lui Dumnezeu, iar inima ei rănită a fost consolată. Ea avea ceva pe care să se sprijine.

După aceea, Hong’er a început să meargă la Biserica Atotputernicului Dumnezeu, să citească cuvintele lui Dumnezeu, să facă părtășie despre adevăr și să cânte imnuri pentru slava lui Dumnezeu cu frații și surorile ei. Ea a văzut că erau toți generoși și că îi tratau cu sinceritate pe ceilalți. Ei puteau să se deschidă simplu și onest în privința corupției pe care o dezvăluiau, apoi disecau acea corupție conform cuvintelor lui Dumnezeu și căutau să fie oameni onești pe care Dumnezeu îi place. Nimeni nu râdea de altcineva, ci se ajutau și se sprijineau reciproc. Fiecare față era plină de zâmbete fericite. Hong’er a descoperit că atmosfera sinceră, veselă era molipsitoare și a dobândit un fel de relaxare și de libertate în cadrul acelei familii mari pe care nu o avusese niciodată până atunci. A redescoperit o căldură pe care nu o simțise de mult timp și sentimentul de a fi ajuns acasă. Suferința ei s-a diminuat zi după zi și treptat au apărut zâmbete pe fața ei. În cuvintele lui Dumnezeu a găsit răspunsuri la chestiuni care o nedumeriseră de mult timp și a ajuns să cunoască sursa propriei suferințe. Ea a văzut următoarele în cuvintele lui Dumnezeu: „Într-adevăr, din nenumăratele lucruri ale creației lui Dumnezeu, omul este cel mai mărunt. Deși este stăpânul tuturor lucrurilor, omul este singurul dintre ele care este supus înșelăciunii Satanei, singurul care cade pradă, în nenumărate feluri, corupției lui. Omul nu a deținut niciodată suveranitatea asupra lui însuși. Majoritatea oamenilor trăiesc în locul murdar al Satanei și suferă batjocura lui; el îi tachinează într-un fel și în altul până când ei sunt pe jumătate vii, îndurând tot felul de vicisitudini, tot felul de greutăți în lumea umană. După ce se joacă cu ei, Satana pune capăt destinului lor” („Lucrarea și intrarea (1)” din Cuvântul Se arată în trup). „Una după cealaltă, toate aceste tendințe poartă o influență malefică care degenerează continuu omul, determinându-l permanent să-și piardă conștiința, umanitatea și rațiunea și să-și reducă moralitatea și calitatea caracterului lor, din ce în ce mai mult, în măsura în care putem chiar să spunem că majoritatea oamenilor nu au acum nicio integritate, nicio umanitate și nici nu au vreo conștiință și cu atât mai puțin rațiune” („Dumnezeu Însuși, Unicul (VI)” din Cuvântul Se arată în trup). „Toți cunoaşteţi cuvântul «trădare» deoarece majoritatea oamenilor au făcut ceva pentru a-i trăda pe alții mai înainte, ca de exemplu soţul care îşi trădează soţia, soţia care îşi trădează soţul, fiul care îşi trădează tatăl, fiica ce îşi trădează mama, sclavul care îşi trădează stăpânul, prietenii care se trădează unii pe alţii, rudele care se trădează unele pe altele, vânzătorii care îi trădează pe cumpărători şi aşa mai departe. Toate aceste exemple conțin esența trădării” („O problemă foarte serioasă: Trădarea (1)” din Cuvântul Se arată în trup). „Natura oamenilor este viața lor, este un principiu pe care se bazează pentru a supraviețui și ei sunt incapabili să o schimbe. La fel ca natura trădării – b dacă poți face ceva pentru a trăda o rudă sau un prieten, e o dovadă că acest lucru face parte din viața ta și din natura cu care te-ai născut. Acesta este un lucru pe care nimeni nu-l poate nega” („O problemă foarte serioasă: Trădarea (1)” din Cuvântul Se arată în trup).

Prin cuvintele lui Dumnezeu, Hong’er a înțeles că toată suferința umană își are originea în corupția Satanei și că toți oamenii trăiesc într-un mare cazan, plin de rău. Suntem bombardați cu mesajele rele ale Satanei precum: „Mențineți gospodăria puternică și distrează-te pe ascuns”; „Viaţa e scurtă. Bucură-te de ea cât poţi”; „Trăieşte momentul pentru plăcere, pentru că viaţa este scurtă”; „Nouă din zece bărbați înșală, al zecea e doar un fraier.” Aceste expresii pretind că dacă un bărbat se vede cu o altă femeie, dacă are o amantă este un lucru tolerabil și un semn al statutului. În plus, locațiile pentru divertisment pline de ispite sunt peste tot, începând cu bulevardele principale și până la aleile lăturalnice, făcând foarte simplu pentru oameni să se dedea la plăceri trupești imorale. Mulți oameni se implică cu nerușinare în aventuri de-o noapte și idile. Ei sunt atât de răi și de corupți, atât de depravați, încât le lipsește orice asemănare umană. Când oamenii nu înțeleg adevărul, ei nu au niciun discernământ între bine și rău, frumusețe și urâțenie, și nicio abilitate de a face diferența între lucrurile pozitive și cele negative. Perspectivele lor asupra lucrurilor sunt pervertite și ei consideră lucrurile rele ca fiind drepte și onorabile. Ei renunță la jurămintele lor și își trădează căsniciile doar pentru a-și satisface dorințele trupești, pierzând umanitatea, rațiunea, moralitatea și demnitatea pe care oamenii ar trebui să le aibă. Ei trăiesc sub domeniul Satanei și se dedau la plăceri trupești, urmăresc gratificația și își satisfac propriile dorințe nedisciplinate. Hong’er a cugetat la această societate rea. Soții care își trădează soțiile și soțiile care își trădează soții sunt lucruri care se întâmplă des; sub degradarea tendințelor rele, oamenii cărora le lipsește adevărul nu rezistă acestor lucruri. Ei sunt afectați de această gândire rea în ciuda lor înșiși și își neglijează responsabilitățile, moralitatea și dreptatea și conștiințele lor doar pentru a-și satisface o dorință trupească trecătoare. Ei își părăsesc soția, cauzând o daună emoțională incredibilă familiei lor, poate chiar o viață întreagă de suferință. Ea a văzut că soțul ei era, de asemenea, o victimă a acestor tendințe rele satanice. Hong’er și-a adus aminte cum obișnuia soțul ei să fie atât de grijuliu și iubitor față de ea și la faptul că ei nu au căutat niciodată să aibă avere pentru ei înșiși – doar iubire și afecțiune reciprocă și fericire și armonie. Dar, odată ce au devenit înstăriți, el a început să se ocupe frecvent de distracția clienților și să meargă de la o locație de divertisment la alta. El nu a putut să reziste la atracția acelor tendințe rele și a început o viață de depravare. Avea o aventură și trăia după dorințele sale nedisciplinate, gândindu-se doar la satisfacerea propriei pofte trupești. El nu a acordat niciun fel de atenție sentimentelor ei, cu atât mai puțin familiei lor. Asta a dus la distrugerea căminului lor și la înstrăinarea lor. Iubirea pe care ei o împărtășiseră pentru mai mult de douăzeci de ani părea atât de fragilă față de acele tendințe rele; nu a putut să reziste la cea mai mică lovitură. Nu au fost toate acelea rezultatele corupției omului de către Satana?

Hong’er a recunoscut că fusese foarte profund rănită de Satana, întotdeauna căutând armonia conjugală, să îmbătrânească împreună și „până ce moartea ne va despărți.” Ea a crezut că să aibă acel fel de căsnicie era singura fericire în viață. După ce soțul ei s-a îndepărtat, ea a încercat totul pentru a recupera iubirea lor care fusese distrusă și când dorința ei nu s-a împlinit, ea a trăit într-o negură a durerii din care nu putea să iasă, încercând chiar să găsească o scăpare în moarte. Nu erau toate acelea doar gândurile și perspectivele greșite pe care Satana le-a înrădăcinat în omenire jucându-se cu ea și rănind-o? Doar prin lectura cuvintelor lui Dumnezeu a înțeles Hong’er că toți oamenii sunt egoiști și că ei fac lucruri în interesul propriu și conform propriilor principii. Nu există iubire adevărată între doi oameni; iubirea romantică pur și simplu nu există. Dar Satana folosește tot felul de concepte absurde pentru a corupe și a seduce oamenii astfel ca ei să slăvească răul și să urmărească iubirea romantică mai presus de orice, trăind pe deplin în această iluzie. Ei devin din ce în ce mai corupți și depravați și se îndepărtează tot mai mult de Dumnezeu. Atunci a fost momentul când Hong’er a experimentat cu adevărat faptul că fără adevăr, oamenii nu au discernământ între rău și bine, frumusețe și urâțenie, și nu au discernământ în privința lucrurilor pozitive. Satana doar se va distra cu ei și îi va răni și, în cele din urmă, îi va înghiți cu totul. Mulțumită mântuirii lui Dumnezeu, Hong’er a văzut adevărul corupției omenirii de către Satana și a descoperit cauza suferinței. Cuvintele lui Dumnezeu i-au luminat inima foarte mult; ea s-a simțit mult mai liniștită.

Apoi, Hong’er a citit acest pasaj al cuvintelor lui Dumnezeu: „Deoarece esența Lui este sfântă, aceasta înseamnă că doar prin Dumnezeu tu poți să umbli pe drumul luminos și drept prin viață; numai prin El poți cunoaște semnificația vieții, doar prin Dumnezeu poți trăi o viață reală, poți poseda și cunoaște adevărul și doar prin El poți obține viață din adevăr. Doar Dumnezeu Însuși te poate ajuta să te ferești de rău și să te izbăvești de răutatea și de controlul Satanei. În afară de Dumnezeu, nimeni și nimic nu te poate mântui din marea suferinței ca să nu mai suferi: acest lucru este determinat de esența Sa. Doar Dumnezeu Însuși te mântuiește atât de altruist, doar El este, în cele din urmă, responsabil pentru viitorul, destinul și viața ta și El rânduiește toate lucrurile pentru tine. Acest lucru este ceva pe care nimic creat sau necreat nu îl poate realiza. Deoarece nimic creat sau necreat nu posedă o esență a lui Dumnezeu, astfel ca aceasta, nicio persoană sau lucru nu are capacitatea de a te mântui sau de a te conduce. Aceasta este importanța esenței lui Dumnezeu pentru om” („Dumnezeu Însuși, Unicul (VI)” din Cuvântul Se arată în trup).

Hong’er a înţeles din cuvintele lui Dumnezeu că doar Dumnezeu poate mântui omul de corupția Satanei și oamenii pot obține discernământ în privința tacticilor și metodelor de corupție a omenirii de către Satana doar înțelegând adevărul prin cuvintele lui Dumnezeu. Acesta este singurul mod de a-ți da seama de viclenia Satanei, de a scăpa de răul lui și de a trăi liber. Ea a oftat, deplângând faptul că pentru atât de mulți ani fusese condusă de idei eronate și faptul că urmărirea fericirii prin căsnicie nu era nimic mai mult decât o iluzie. S-a gândit la faptul că soțul ei era, de asemenea, o persoană coruptă de Satana și tot ce urmărea el erau lucruri rele, negative. Deci, el nu putea să îi aducă decât suferință și vătămare; el nu putea să-i aducă nicio fericire. Doar iubirea lui Dumnezeu pentru oameni este lipsită de egoism și doar Dumnezeu vrea din toată inima să mântuiască oamenii de sub domnia Satanei. Dumnezeu a exprimat tot felul de adevăruri și aranjează toate felurile de medii pentru a purifica și a transforma omenirea și toate au ca scop să conducă oamenii pentru a scăpa de răul Satanei și a le aduce vieți fericite. Dar pentru oamenii corupți, de îndată ce un lucru are legătură cu interesul lor personal, ei vor trăda; doar Dumnezeu poate să fie alături de oameni tot timpul, peste tot, și poate să-i ajute să treacă peste fiecare dificultate. Doar pe Dumnezeu se pot baza oamenii într-adevăr, iar casa lui Dumnezeu este singurul adăpost pentru sufletul unei persoane. În trecut, Hong’er nu înțelegea tendințele rele care provin de la Satana și trăise doar cu resentimente față de soțul ei, fără vreo fericire sau bucurie. Și-a petrecut fiecare zi în suferință, legată și rănită de Satana – durerea era de nedescris. Acum că aflase cauza suferinței, ea nu își mai ura soțul. Era ca și cum o mare povară i s-ar fi luat de pe umeri și acum simțea un fel de pace, liniște și libertate în sufletul ei pe care nu le simțise niciodată! Ea a dobândit într-adevăr experiența de a avea discernământ în privința a tot felul de oameni, evenimente și lucruri prin înțelegerea adevărului și a fost în sfârșit liberă de tortura suferinței și rănirii din partea Satanei.

Acum că ea avea luminarea și ghidarea cuvintelor lui Dumnezeu, Hong’er nu mai era așa de tristă ca înainte. De asemenea, s-a împăcat pe deplin cu trădarea căsniciei de către soțul ei și a renunțat să se mai gândească la aceasta. A spus, în sfârșit, adio acelor zile de negură care o apăsau și toată lumea care o știa a spus că se schimbase ca persoană și că devenise mai lucidă și mai lipsită de griji. Ea era plină de recunoștință față de Dumnezeu pentru că toate aceste schimbări se realizaseră în ea prin cuvintele lui Dumnezeu.

Au trecut mai mulți ani. Hong’er citește des cuvintele lui Dumnezeu, trăiește o viață religioasă, participă la părtășie cu privire la cuvintele lui Dumnezeu cu frații și surorile ei și dedică totul împlinirii datoriei omului creat. Zilele ei sunt foarte pline de satisfacție. Ea a înțeles unele adevăruri și a văzut clar că viața pe pământ a unei persoane nu se trăiește doar de dragul soțului sau copiilor, ci pentru a împlini datoria corespunzătoare unei făpturi și că doar dacă trăiești așa poți să Îi aduci bucurie lui Dumnezeu. Ea a găsit în sfârșit calea dreaptă în viață, care este de a-L urma pe Dumnezeu, de a accepta judecata și mustrarea cuvintelor lui Dumnezeu, de a fi supus lucrării lui Dumnezeu și de a căuta să înțelegi și să dobândești adevărul. Este de a te teme de Dumnezeu și a respinge răul și a deveni cineva care I se supune și Îl venerează pe Dumnezeu. Doar acesta este cel mai semnificativ și fericit fel de viață. Dorința lui Hong’er este de a urma acest fel de cale în viață sub îndrumarea și conducerea lui Dumnezeu, de a dobândi adevărul și viața, de a se elibera cu totul de rănirea Satanei și de a trăi o viață cu semnificație – de a trăi realitatea adevărului și de a aduce glorie lui Dumnezeu!

Conținuturi Similare