Toate lucrurile care apar în fiecare zi, mari sau mici, care îți pot zdruncina hotărârea, ocupa mintea sau limita abilitatea de a-ți face datoria și progresul viitor necesită o îngrijire sârguincioasă; ar trebui studiate cu atenție, iar adevărul lor ar trebui cercetat. Toate acestea sunt lucruri care se petrec în domeniul experienței. Unii oameni renunță la îndatoririle lor când negativitatea se abate asupra lor și nu se pot ridica în picioare după fiecare eșec. Toți acești oameni sunt nesăbuiți care nu iubesc adevărul și care nu l-ar câștiga nici măcar după o viață de credință. Cum ar putea niște nesăbuiți ca aceștia să urmeze până la capăt? Dacă același lucru ți se întâmplă de zece ori, dar nu dobândești nimic din asta, atunci ești o persoană inutilă și mediocră. Oamenii ascuțiți la minte și cei cu un calibru adevărat care înțeleg lucrurile spirituale sunt căutători ai adevărului; dacă li s-ar întâmpla ceva de zece ori, probabil în opt dintre cazuri vor fi capabili să dobândească o oarecare inspirație, să învețe vreo lecție și să progreseze întrucâtva. Când i se întâmplă ceva de zece ori unui nesăbuit – unuia care nu înțelege chestiunile spirituale – acel lucru nu-i va fi niciodată de folos în viață, nu-l va schimba niciodată și niciodată nu îl va face să-și înțeleagă natura, iar acesta este sfârșitul lui. De fiecare dată când i se întâmplă ceva, cade, și de fiecare dată când cade, are nevoie de altcineva care să îl sprijine și să îl convingă; fără sprijin și convingere, nu se poate ridica. Dacă, de fiecare dată când se întâmplă ceva, este în pericol să cadă și dacă de fiecare dată este în pericol să se degradeze, nu este acesta sfârșitul său? Există vreun alt motiv ca astfel de oameni inutili să fie mântuiți? Mânuirea omenirii de către Dumnezeu este o mântuire a celor care iubesc adevărul, o mântuire a părții din ei cu voință și hotărâre și a acelei părți din ei care tânjește după adevăr și dreptate în inima lor. Hotărârea unei persoane este partea din inima ei care tânjește după dreptate, bunătate și adevăr și care are conștiință. Dumnezeu mântuiește această parte din oameni și, prin aceasta, El le schimbă firea stricată, astfel încât ei să poată să înțeleagă și să dobândească adevărul, astfel încât stricăciunea lor să poată fi curățită, iar firea vieții lor să poată fi transformată. Dacă nu ai aceste lucruri în tine, nu poți fi mântuit. Dacă în tine nu ai nicio dragoste pentru adevăr sau aspirație pentru dreptate și lumină; dacă ori de câte ori întâlnești răul, nu ai nici voința să te lepezi de lucrurile rele și nici hotărârea să înduri greutățile; dacă, în plus, conștiința ta este amorțită; dacă a ta capacitate de a primi adevărul este amorțită la rândul său și nu ai nicio legătură cu adevărul și evenimentele care se petrec; și dacă nu discerni toate problemele și ești incapabil să gestionezi sau să rezolvi lucrurile de unul singur, atunci este imposibil să fii mântuit. O asemenea persoană nu are nimic care să o recomande și nimic asupra căruia să merite să lucrezi. Conștiința sa este amorțită, mintea îi este confuză, nu iubește adevărul și nici nu tânjește după dreptate în adâncul inimii și, indiferent cât de clar sau limpede vorbește Dumnezeu despre adevăr, ea nu răspunde, ca și când ar fi deja moartă. Oare lucrurile nu s-au terminat pentru ea? O persoană care încă mai are suflare poate fi salvată prin respirația artificială, dar dacă deja a murit și sufletul a plecat, respirația artificială nu va rezolva nimic. Dacă, ori de câte ori întâlnești o problemă, dai înapoi din fața ei și încerci să o eviți, asta înseamnă că nu ai fost martor; ca atare, nu poți fi nicicând mântuit și ești complet terminat. Când ceva se abate asupra ta, trebuie să ai o minte calmă și o abordare corectă și trebuie să faci o alegere. Ar trebui să învățați să folosiți adevărul ca să rezolvați problema. În mod obișnuit, la ce folosește înțelegerea unor adevăruri? Nu ca să îți umple stomacul și nu doar ca să ai ceva de spus, nici ca să rezolvi problemele altora. Mai important, folosul acesteia este să îți rezolvi propriile probleme, propriile greutăți – doar după ce rezolvi greutățile tale poți să le rezolvi pe ale altora. De ce se spune că Petru este un fruct? Pentru că în el sunt lucruri de valoare, lucruri care merită desăvârșite; el era hotărât să caute adevărul și avea o voință fermă; avea rațiune, era dispus să îndure greutăți și a iubit adevărul în inima lui și nu a renunțat la ce s-a întâmplat. Toate acestea sunt puncte forte. Dacă nu ai niciunul dintre aceste puncte forte, ai probleme. Nu ești capabil să acumulezi experiență și nu ai niciuna, și nu poți rezolva greutățile altora. Asta se întâmplă din cauză că nu știi cum să intri. Ești confuz când ți se întâmplă ceva; te simți tulburat, plângi, devii negativ, fugi și, indiferent ce faci, nu ești în stare să gestionezi corect situația.

– Cuvântul, Vol. 3: Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă, Partea a III-a