Dumnezeu te face să treci prin tot felul de furtuni, greutăți, dificultăți și numeroase eșecuri și obstacole, astfel încât, în cele din urmă, în cursul experimentării acestor lucruri, să ajungi să descoperi că tot ceea ce spune Dumnezeu este corect, iar convingerile, noțiunile, închipuirile, cunoștințele, teoriile filosofice, filosofiile tale, ceea ce ai învățat în lume și ai fost învățat de părinții tăi sunt toate greșite. Ele nu te pot conduce pe calea cea bună în viață, nu te pot conduce să înțelegi adevărul și să vii înaintea lui Dumnezeu, iar calea pe care mergi este calea eșecului. Asta e ceea ce Dumnezeu te va face să îți dai seama în cele din urmă. Pentru tine, acesta este un proces necesar și ceea ce ar trebui să câștigi în timpul procesului de experimentare a mântuirii. Totuși, Îl și întristează pe Dumnezeu: deoarece oamenii sunt răzvrătiți și au firi corupte, trebuie să se supună acestui proces și să experimenteze aceste impedimente. Dar dacă o persoană chiar iubește adevărul, dacă este cu adevărat dornică să fie mântuită de Dumnezeu, dacă este dornică să accepte diferitele metode ale mântuirii lui Dumnezeu – de exemplu încercările, disciplina, judecata și mustrarea – dacă este hotărâtă să sufere astfel, dacă este dispusă să plătească acest preț, Dumnezeu nu-Și dorește, de fapt, ca ea să îndure atât de multe greutăți și nici nu-Și dorește ca aceasta să se confrunte cu atât de multe eșecuri și impedimente. Dar oamenii sunt prea răzvrătiți. Vor să apuce pe calea necinstită, sunt dispuși să îndure aceste greutăți. Exact așa este omul, iar Dumnezeu nu are de ales decât să-i predea pe oameni Satanei și să-i pună în diverse situații pentru a-i tempera constant, astfel încât să dobândească tot felul de experiențe și să învețe diverse lecții din aceste situații, și să recunoască esența tuturor felurilor de lucruri rele. După aceea, se uită în urmă și descoperă că ale lui Dumnezeu cuvinte sunt adevărul, recunosc că ale lui Dumnezeu cuvinte sunt adevărul, că doar Dumnezeu este realitatea tuturor lucrurilor pozitive și că doar Dumnezeu este Acela care îl iubește cu adevărat pe om și nimeni nu este mai bun cu omul decât Dumnezeu, sau mai grijuliu. În cele din urmă, în ce măsură sunt oamenii temperați? În măsura în care tu spui: „Am experimentat orice fel de situație și nu există nicio singură situație, nicio singură persoană, chestiune sau obiect care să mă poată face să înțeleg adevărul, care să mă poată face să mă bucur de adevăr, care să mă poate face să intru în adevărul-realitate. Pot doar să practic ascultător conform cuvintelor lui Dumnezeu, să rămân ascultător în locul omului, să respect statutul și datoria unei ființe create, să accept ascultător suveranitatea și aranjamentele lui Dumnezeu și să vin înaintea Creatorului fără nicio plângere sau alegere și fără propriile cereri sau dorințe.” Când au ajuns la acest nivel, oamenii se pleacă într-adevăr înaintea lui Dumnezeu, iar Dumnezeu nu mai trebuie să creeze alte situații pe care ei să le experimenteze. Așadar, ce cale doriți să urmați? Nimeni, în dorințele sale subiective, nu dorește să sufere greutăți și nimeni nu-și dorește să experimenteze impedimente, eșecuri, nenorociri, frustrări și furtuni. Dar nu există o altă cale. Lucrurile din sinea omului – natura-esență, răzvrătirea, gândurile și perspectivele sale – sunt prea complicate; în fiecare zi, ele se amestecă și se împletesc mai mult înlăuntrul tău și se răsucesc în tine. Tu intri în puțin din adevărul-realitate, înțelegi puțin din adevăr și îți lipsește puterea de a depăși esența firii tale corupte, noțiunile și închipuirile tale. Prin urmare, nu ai altă alegere decât să accepți cealaltă abordare: să experimentezi în mod constant eșecul și frustrarea și să cazi constant, aruncat de colo-colo de greutăți, să te tăvălești în noroi, până când vine o zi în care spui: „Sunt obosit, m-am săturat, nu vreau să trăiesc așa. Nu vreau să trec prin aceste eșecuri, vreau să vin înaintea Creatorului cu supunere. Voi asculta cuvintele lui Dumnezeu, voi face ceea ce spune El. Numai aceasta este calea cea bună în viață.” Numai în ziua în care vei recunoaște pe deplin înfrângerea vei veni înaintea lui Dumnezeu. Ai ajuns să afli ceva despre firea lui Dumnezeu din asta? Care este atitudinea lui Dumnezeu față de om? Indiferent ce face Dumnezeu, El dorește ce este mai bun pentru om. Indiferent ce mediu pregătește sau ce îți cere să faci, El Își dorește întotdeauna să vadă cel mai bun rezultat. Să spunem că treci prin ceva și întâmpini obstacole și eșecuri. Dumnezeu nu-Și dorește să te vadă eșuând și apoi să crezi că ești terminat, că ai fost înșfăcat de Satana, moment din care nu te mai acomodezi niciodată cu situația și ești scufundat în deznădejde – Dumnezeu nu dorește să vadă acest rezultat. Ce-Și dorește Dumnezeu să vadă? Este posibil să fi eșuat în această chestiune, dar ești capabil să cauți adevărul, să găsești motivul eșecului tău; accepți realitatea acestui eșec și iei ceva din el, înveți o lecție, îți dai seama că a fost greșit să acționezi în felul acela, că doar să acționezi conform cuvintelor lui Dumnezeu este corect. Îți dai seama: „Sunt rău și am firi satanice corupte. Există răzvrătire în mine, sunt departe de oamenii drepți despre care vorbește Dumnezeu și nu am o inimă care se teme de Dumnezeu”. Îți dai seama de un fenomen, de un fapt adevărat al problemei, și înțelegi lucrurile și crești prin acest obstacol și eșec. Asta este ceea ce-Și dorește Dumnezeu să vadă. Ce înseamnă „să crești”? Înseamnă că Dumnezeu este capabil să te câștige și că tu poți dobândi mântuirea. Înseamnă că ești în stare să intri în adevărul-realitate, că te-ai mai apropiat cu un pas de calea temerii de Dumnezeu și feririi de rău. Asta e ceea ce-Și dorește Dumnezeu să vadă. Dumnezeu acționează cu bună intenție și toate acțiunile Sale conțin dragostea Sa ascunsă, pe care oamenii adesea nu o pot aprecia. Omul este îngust la minte și meschin, iar inima lui este la fel de îngustă ca gămălia unui ac; când Dumnezeu nu îl recunoaște sau nu are har ori binecuvântări pentru el, omul Îl învinovățește pe Dumnezeu. Cu toate acestea, Dumnezeu nu Se ceartă cu omul; El pregătește medii care îi permit omului să afle cum se obțin harul și beneficiile, ce înseamnă harul pentru om și ce poate extrage omul din el. Să spunem că ți-a plăcut să mănânci ceva bun, despre care Dumnezeu spune că este rău pentru sănătatea ta atunci când este mâncat în exces. Tu nu asculți, ci insiști să-l mănânci, iar Dumnezeu îți permite să faci acea alegere în mod liber. Drept urmare, te îmbolnăvești. După ce experimentezi acest lucru de mai multe ori, ajungi să înțelegi că sunt corecte cuvintele lui Dumnezeu, că tot ce spune El este adevărat și că tu trebuie să practici potrivit cuvintelor Sale. Aceasta este calea corectă. Și, atunci, ce devin aceste obstacole, eșecuri și dureri prin care trec oamenii? Apreciezi intenția migăloasă a lui Dumnezeu și, de asemenea, crezi și ești sigur că sunt corecte cuvintele lui Dumnezeu; credința ta în Dumnezeu crește. Mai este și altceva: experimentând această perioadă a eșecului, ajungi să-ți dai seama de veridicitatea și exactitatea cuvintelor lui Dumnezeu, vezi că sunt adevărul cuvintele lui Dumnezeu și înțelegi principiul practicării adevărului. Așadar, este bine ca oamenii să experimenteze eșecul – cu toate că este și ceva dureros, ceva care îi temperează. Dar dacă a fi temperat astfel te face, în cele din urmă, să te întorci înaintea lui Dumnezeu, să accepți cuvintele Sale și să le iei drept adevăr, atunci o astfel de temperare, asemenea obstacole și eșecuri nu au fost experimentate în zadar. Asta e ceea ce-Și dorește Dumnezeu să vadă.

– Cuvântul, Vol. 3: Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă, „Cum să identificăm natura și esența lui Pavel”