Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu: Intrarea în viață | Fragmentul 385

Singura atitudine pe care o ființă creată ar trebui să o aibă față de Creatorul său este una de ascultare, una de ascultare necondiționată. Acesta este un lucru pe care unii oameni din ziua de azi s-ar putea să fie incapabili să îl accepte. Asta deoarece statura omului este prea mică și el nu are adevărul-realitate. Dacă acest lucru descrie starea ta, atunci ești departe de a fi capabil să asculți de Dumnezeu. În timp ce omul este aprovizionat și udat de cuvântul lui Dumnezeu, se pregătește de fapt pentru un singur lucru. E pentru ca, în cele din urmă, să poți obține o supunere necondiționată și absolută față de Dumnezeu, moment în care tu, această creație, vei fi atins standardul cerut. Uneori, Dumnezeu face dinadins lucruri care sunt în contradicție cu noțiunile tale, care merg împotriva a ceea ce îți dorești sau care chiar par să contravină principiilor sau sentimentelor umane, umanității sau simțămintelor, lăsându-te incapabil să le accepți și incapabil să le înțelegi. Oricum ai considera asta, nu pare corect, pur și simplu nu poți accepta și simți că ceea ce a făcut El e pur și simplu nerezonabil. Deci, care este scopul lui Dumnezeu în a face aceste lucruri? Este să te testeze. Nu trebuie să discuți ce și cum a făcut Dumnezeu; tot ce trebuie să faci e să-ți menții credința că El este adevărul și să recunoști că El este Creatorul tău, că El este Dumnezeul tău. Asta e ceva mai înalt decât orice adevăr, mai înalt decât orice înțelepciune lumească, decât așa-numita morală, etică, cunoaștere, educație, filosofie sau cultură tradițională a omului, și este chiar mai înalt decât afecțiunea sau tovărășia sau așa-numita dragoste dintre oameni – e mai înalt decât absolut orice altceva. Dacă nu poți înțelege acest lucru, mai devreme sau mai târziu, când ți se întâmplă ceva, ești predispus să te răzvrătești împotriva lui Dumnezeu și să o apuci pe căi greșite înainte de a te căi în sfârșit și de a recunoaște cât de adorabil este Dumnezeu și semnificația lucrării pe care o îndeplinește El asupra ta; sau, și mai rău, s-ar putea să te împiedici și să cazi din cauza asta. […] Indiferent câtă vreme a crezut o persoană în Dumnezeu, cât de lung a fost drumul pe care l-a străbătut, cât de mult a lucrat și câte îndatoriri a îndeplinit, toată această vreme a pregătit-o pentru un singur lucru: pentru ca tu să poți dobândi în cele din urmă o supunere necondiționată și absolută față de Dumnezeu. Deci, ce înseamnă „necondiționată”? Înseamnă să-ți ignori justificările personale, să-ți ignori raționamentul obiectiv și să nu te iei la ceartă pentru niciun lucru: tu ești o ființă creată și nu ești vrednic. Când te iei la ceartă cu Dumnezeu, ești în poziția greșită; când încerci să te justifici în fața lui Dumnezeu, încă o dată, te afli în poziția greșită; atunci când te cerți cu Dumnezeu, când vrei să întrebi pentru ce motiv, să-ți dai seama ce se întâmplă de fapt, dacă nu poți asculta fără a înțelege mai întâi și te vei supune doar odată ce totul îți este clar, ești din nou într-o poziție greșită. Când poziția în care te afli e greșită, este ascultarea ta față de Dumnezeu absolută? Îl tratezi pe Dumnezeu așa cum ar trebui tratat Dumnezeu? Te închini Lui ca Domnului întregii creații? Nu, nu faci asta, caz în care Dumnezeu nu te recunoaște. Ce lucruri îți pot permite să obții ascultarea absolută, necondiționată față de Dumnezeu? Cum se poate experimenta acest lucru? Pe de o parte, este necesar un pic din conștiința și rațiunea umanității normale; pe de altă parte, pe măsură ce îți îndeplinești îndatoririle, fiecare aspect în parte al adevărului trebuie înțeles ca să poți înțelege voia lui Dumnezeu. Uneori, calibrul omului scade, iar omul nu are puterea sau energia pentru a înțelege toate adevărurile. Există, totuși, un lucru: indiferent de mediul, oamenii, evenimentele și lucrurile care vin asupra ta și pe care Dumnezeu le-a rânduit, trebuie să ai întotdeauna o atitudine ascultătoare și să nu întrebi din ce motiv. Dacă până și această atitudine te depășește și chiar ești capabil să mergi atât de departe încât să te păzești de Dumnezeu, să speculezi despre Dumnezeu sau să te gândești în sinea ta: „Trebuie să mă gândesc dacă ceea ce face Dumnezeu este cu adevărat drept. Se spune că Dumnezeu este iubire, ei bine, să vedem dacă există iubire în ceea ce face El cu mine și dacă aceasta e într-adevăr iubire”, în caz că examinezi întotdeauna dacă ceea ce face Dumnezeu se conformează noțiunilor tale, uitându-te dacă ce face Dumnezeu e ceea ce îți place sau chiar dacă se conformează cu ce crezi tu a fi adevărul, atunci poziția ta este greșită, iar acest lucru îți va aduce necazuri și vei fi predispus să ofensezi firea lui Dumnezeu.

– Cuvântul, Vol. 3: Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă, Partea a III-a

Ești norocos! Apasă pe butonul de Messenger pentru a ne contacta, ceea ce te va ajuta să ai ocazia de a întâmpina pe Domnul și de a obține binecuvântarea lui Dumnezeu în 2024!

Conținut similar

Contactează-ne pe Messenger