Concentrează-te mai mult asupra realității

Fiecare persoană are posibilitatea de a fi desăvârșită de către Dumnezeu, așa că toată lumea ar trebui să înțeleagă ce fel de serviciu făcut lui Dumnezeu se potrivește cel mai bine cu intențiile Sale. Cei mai mulți oameni nu știu ce înseamnă să crezi în Dumnezeu și nici nu înțeleg de ce ar trebui să creadă în El – adică, majoritatea oamenilor nu înțeleg lucrarea lui Dumnezeu sau scopul planului Său de gestionare (planul mântuirii). Astăzi, majoritatea oamenilor încă mai consideră că a crede în Dumnezeu are de-a face cu mersul în rai și cu mântuirea sufletelor lor. Nu au nici o idee despre semnificația exactă a credinței în Dumnezeu și, mai mult, nu au niciun fel de înțelegere a celei mai importante lucrări a lui Dumnezeu din planul Său de gestionare. Din diverse motive personale, oamenii pur și simplu nu sunt interesați de lucrarea lui Dumnezeu și nici nu se gândesc deloc la intențiile Lui sau la planul Său de gestionare. Ca individ în acest curent, fiecare persoană ar trebui să știe care este scopul întregului plan de gestionare al lui Dumnezeu, faptele pe care Dumnezeu le-a săvârșit demult, motivul pentru care Dumnezeu a ales acest grup de oameni, care sunt scopul și semnificația alegerii Sale și ce dorește Dumnezeu să realizeze în acest grup. În țara marelui balaur roșu, Dumnezeu a fost capabil să ridice un astfel de grup de oameni cu nimic ieșiți din comun și a continuat să lucreze până acum, încercându-i și desăvârșindu-i în toate felurile, rostind cuvinte nenumărate, lucrând mult și trimițând atât de multe obiecte care fac servicii – faptul că Dumnezeu singur a săvârșit o lucrare atât de măreață arată cât de importantă este lucrarea Lui. În acest moment, nu sunteți în stare să apreciați întru totul acest lucru. Ca atare, nu trebuie să tratați lucrarea pe care Dumnezeu a făcut-o în voi ca pe o chestiune simplă; nu este un lucru mărunt. Chiar și ceea ce v-a dezvăluit Dumnezeu astăzi este de ajuns ca să puteți încerca să cercetați atent și să înțelegeți. Experiențele voastre pot deveni mai profunde și viața voastră poate să crească doar dacă înțelegeți pe deplin și cu adevărat acest lucru. Astăzi, oamenii înțeleg și fac prea puțin; nu sunt în stare să îndeplinească întru totul intențiile lui Dumnezeu. Acesta este neajunsul oamenilor și eșecul de a-și îndeplini datoria și, de aceea, sunt incapabili să obțină rezultatul dorit. Duhul Sfânt nu are cum să lucreze asupra multor oameni pentru că aceștia înțeleg atât de superficial lucrarea lui Dumnezeu și nu sunt dispuși să trateze lucrarea casei lui Dumnezeu ca pe ceva de valoare atunci când o îndeplinesc. Mereu fac totul mecanic, doar ca să se descurce, urmează majoritatea sau doar lucrează de ochii lumii. Astăzi, fiecare persoană din acest curent ar trebui să-și aducă aminte dacă, în acțiunile și faptele sale, a făcut tot ce a putut și dacă a depus sau nu toate eforturile. Oamenii nu au reușit să-și îndeplinească datoria, și nu pentru că Duhul Sfânt nu Își face lucrarea, ci pentru că ei nu și-o fac pe a lor și, astfel, e imposibil ca Duhul Sfânt să Își facă lucrarea. Dumnezeu nu mai are ce cuvinte să rostească, dar oamenii nu au ținut pasul absolut deloc și au rămas prea mult în urmă, incapabili să rămână aproape cu fiecare pas, incapabili să urmeze îndeaproape pașii Mielului. Ceea ce ar trebui să respecte nu au respectat; ceea ce ar fi trebuit să practice nu au pus în practică; pentru ceea ce ar fi trebuit să se roage nu s-au rugat; ceea ce ar fi trebuit să lase deoparte nu au lăsat. Nu au făcut niciunul dintre aceste lucruri. Așadar, această discuție despre participarea la banchet este goală; nu are nicio semnificație adevărată și totul este numai în imaginația oamenilor. Se poate spune că, văzuți din prezent, oamenii nu și-au îndeplinit deloc datoriile. Totul a depins de ceea ce face și spune Dumnezeu Însuși. Funcția oamenilor a fost mult prea mică; oamenii sunt gunoaie inutile incapabile să coopereze cu Dumnezeu. Dumnezeu a rostit sute și mii de cuvinte și, totuși, oamenii nu le-au pus deloc în practică – fie că e vorba de lepădarea de trup, de renunțarea la noțiuni, de practicarea ascultării de Dumnezeu în toate lucrurile în timp ce capătă discernământ și dobândesc înțelegere, de a nu le oferi oamenilor un loc în inimile lor, de a elimina idolii din inima lor, de a se răzvrăti împotriva intențiilor lor incorecte, de a nu acționa în baza emoțiilor, făcând lucrurile corect și fără părtinire, de a se gândi mai mult la interesele lui Dumnezeu și la influența pe care ei o au asupra altora atunci când vorbesc, de a face mai multe lucruri care avantajează lucrarea lui Dumnezeu, cu gândul să aducă beneficii casei lui Dumnezeu prin tot ceea ce fac, de a nu-și lăsa emoțiile să le decidă comportamentul, renunțând la ceea ce face plăcere propriului trup, eliminând vechile noțiuni egoiste și așa mai departe. De fapt, oamenii înțeleg câteva dintre aceste lucruri pe care i le cere Dumnezeu omului, dar, pur și simplu, nu sunt dispuși să le pună în practică. Ce altceva poate să facă Dumnezeu și cum altfel poate să-i miște? Cum pot fiii răzvrătirii, în ochii lui Dumnezeu, să aibă încă nerușinarea să-I culeagă cuvintele și să le admire? Cum de au neobrăzarea să mănânce mâncarea lui Dumnezeu? Unde este conștiința oamenilor? Nici măcar nu și-au îndeplinit cea mai mică parte din datoriile pe care s-ar fi cuvenit să le îndeplinească, ca să nu mai spunem că nu și-au dat toată silința. Trăiesc într-o iluzie, nu-i așa? Nu se poate vorbi despre realitate fără practică. E un fapt la fel de limpede ca lumina zilei!

S-ar cuveni să studiați lecții mai realiste. Nu e nevoie de acele vorbe goale, răsunătoare, pe care le admiră oamenii. Când vine vorba de a discuta despre cunoaștere, cunoașterea fiecărei persoane este mai presus decât cea a celei dinainte, dar oamenii încă nu găsesc nicio cale către practică. Câți oameni au înțeles principiile practicii? Câți au învățat lecții efective? Cine poate avea părtășie în privința realității? Să fii capabil să vorbești despre cunoașterea cuvintelor lui Dumnezeu nu înseamnă că ai o statură autentică; nu arată decât că te-ai născut inteligent, că ești dăruit. Dacă nu poți arăta calea, atunci nu vei obține nimic și vei fi un gunoi inutil! Nu cumva te prefaci, dacă nu poți spune nimic despre o cale efectivă spre practică? Nu cumva înșeli, dacă nu le poți oferi altora propriile tale experiențe efective, dându-le, astfel, lecții din care ei pot să învețe sau o cale spre practică? Nu ești un prefăcut? Ce valoare ai? O astfel de persoană ar putea să joace numai rolul de „inventator al teoriei socialismului”, nu pe cel de „contribuitor la înfăptuirea socialismului.” Să fii lipsit de realitate înseamnă să nu ai niciun adevăr. Să fii lipsit de realitate înseamnă să nu fii bun de nimic. Să fii lipsit de realitate înseamnă să fii un cadavru viu. Să fii lipsit de realitate înseamnă să fii un „gânditor marxist-leninist” fără valoare de referință. Îndemn pe fiecare dintre voi să tacă în privința teoriei și să vorbească despre ceva real, ceva autentic și substanțial; studiați niște „artă modernă”, spuneți ceva realist, contribuiți cu ceva real și aveți ceva spirit de dăruire. Înfruntă realitatea când vorbești; nu te deda discuțiilor nerealiste și exagerate ca să-i faci pe oameni să se simtă fericiți sau să se ridice și să te observe. Care este valoarea acestui lucru? Ce rost are să-i faci pe oameni să te trateze cu căldură? Fiți puțin „artistici” în discurs, fiți puțin mai corecți în comportament, fiți puțin mai rezonabili în felul în care vă ocupați de lucruri, fiți un pic mai realiști când vorbiți, gândiți-vă să aduceți beneficii casei lui Dumnezeu prin fiecare faptă a voastră, ascultați-vă conștiința când deveniți emotivi, nu răsplătiți bunătatea cu ură, nu fiți nerecunoscători în fața bunătății și nu fiți ipocriți, ca nu cumva să deveniți o influență negativă. Când mâncați și beți cuvintele lui Dumnezeu, conectați-le mai mult la realitate, iar când aveți părtășie, vorbiți mai mult despre lucruri realiste. Nu fiți condescendenți; lucrul acesta nu-L va mulțumi pe Dumnezeu. În interacțiunile voastre cu ceilalți, fiți puțin mai toleranți, puțin mai flexibili, puțin mai generoși și învățați de la „spiritul prim-ministrului”[a]. Când aveți gânduri rele, exersați mai mult lepădarea de trup. Când lucrați, vorbiți mai mult de căi realiste și nu deveniți prea trufași căci, altfel, ce spuneți va fi de neatins pentru oameni. Mai puțină distracție, mai multă contribuție – arătați-vă spiritul de dedicare lipsit de egoism. Fiți mai atenți la intențiile lui Dumnezeu, ascultați-vă mai mult conștiința, fiți mai atenți și nu uitați cum Dumnezeu vă vorbește cu răbdare și sinceritate în fiecare zi. Citiți „vechiul almanah” mai des. Rugați-vă mai mult și aveți părtășie mai des. Nu mai fiți atât de confuzi; dați dovadă de mai multă rațiune și dobândiți ceva discernământ. Când mâna voastră păcătoasă se întinde, trageți-o înapoi; nu o lăsați să se întindă atât de departe. Este inutil, iar de la Dumnezeu nu veți primi decât blesteme, așa că aveți grijă. Lăsați-vă inima să aibă milă de alții și nu loviți mereu cu armele în mână. Comunicați mai mult despre cunoașterea adevărului și vorbiți mai mult despre viață, menținând un spirit de ajutorare a altora. Faceți mai multe și spuneți mai puține. Puneți mai mult în practică și mai puțin în cercetare și analiză. Permiteți-vă să fiți mai mult mișcați de Duhul Sfânt și oferiți-I lui Dumnezeu mai multe oportunități să vă desăvârșească. Eliminați mai multe elemente omenești; aveți încă prea multe căi lumești de a face lucrurile și superficialitatea cu care faceți lucrurile și comportamentul vostru încă stârnesc aversiunea celorlalți: eliminați mai multe dintre ele. Starea voastră mentală este încă prea detestabilă; să vă petreceți mai mult timp îmbunătățind-o. Încă le oferiți oamenilor prea mult statut; oferiți-I mai mult statut lui Dumnezeu, și nu fiți atât de nerezonabili. „Templul” I-a aparținut dintotdeauna lui Dumnezeu și nu ar trebui să fie ocupat de oameni. În concluzie, concentrați-vă mai mult asupra dreptății și mai puțin asupra emoțiilor. Cel mai bine este să eliminați trupul. Discutați mai mult despre realitate și mai puțin despre cunoaștere; cel mai bine este să tăceți, să nu spuneți nimic. Vorbiți mai mult despre calea practicii și nu vă mai făliți inutil. Cel mai bine este să începeți chiar acum practica.

Cerințele lui Dumnezeu pentru oameni nu sunt atât de înalte. Dacă oamenii depun măcar un pic de efort, vor primi o „notă de trecere.” De fapt, înțelegerea, cunoașterea și acceptarea adevărului sunt mai complicate decât practicarea acestuia. Cunoașterea și înțelegerea adevărului vin după practicarea acestuia; acestea sunt etapele și metoda prin care lucrează Duhul Sfânt. Cum poți să nu-L asculți? Poți să dobândești lucrarea Duhului Sfânt făcând lucrurile în felul tău? Lucrează cumva Duhul Sfânt în funcție de plăcerea ta sau în baza neajunsurilor tale, potrivit cuvintelor lui Dumnezeu? Este inutil dacă nu poți vedea clar acest lucru. De ce au depus majoritatea oamenilor mult efort pentru a citi cuvintele lui Dumnezeu, dar abia dacă au ceva cunoștințe și nu pot spune nimic despre o adevărată cale după aceea? Crezi că a avea cunoaștere este același lucru cu a deține adevărul? Nu este acesta un punct de vedere confuz? Ești în stare să vorbești despre atâta cunoaștere cât nisip este pe plajă și, totuși, nimic din ce zici nu conține vreo cale adevărată. Făcând asta, nu încerci să-i păcălești pe oameni? Nu cumva te dai degeaba în spectacol, fără să fii susținut de ceva esențial? Un astfel de comportament este dăunător pentru oameni! Cu cât mai avansată și mai lipsită de realitate este teoria, cu atât este mai incapabilă să-i ducă pe oameni către realitate; cu cât mai avansată este teoria, cu atât mai mult te face să-L sfidezi pe Dumnezeu și să I te opui. Nu trata cele mai elevate teorii ca pe o comoară prețioasă; sunt dăunătoare și nu servesc niciunui scop! Poate că unii oameni sunt capabili să vorbească despre cele mai elevate teorii – dar acestea nu conțin nimic din realitate, căci acești oameni nu le-au experimentat personal și, astfel, nu au nicio cale de a practica. Asemenea oameni sunt incapabili să-i ducă pe alții pe calea cea bună și nu vor face decât să-i abată de la drumul cel drept. Nu e acest lucru dăunător oamenilor? Cel puțin, trebuie să fii capabil să rezolvi toate problemele curente ale oamenilor și să le permiți să obțină intrarea; numai acest lucru se consideră devotament și numai atunci vei fi calificat să lucrezi pentru Dumnezeu. Nu rosti mereu cuvinte grandioase, sofisticate, și nu te folosi de o grămadă de practici nepotrivite ca să-i obligi pe alții să te asculte. Procedând astfel nu vei obține niciun rezultat, iar asta nu poate decât să sporească deruta oamenilor. Continuând așa, vor lua naștere mai multe doctrine, ceea ce îi va face pe oameni să te deteste. Acesta este neajunsul omului și este cu adevărat înfiorător. Așadar, vorbește mai mult despre probleme care există cu adevărat. Nu trata experiențele altor oameni ca pe proprietatea ta privată și nu le scoate la lumină ca alții să le aprecieze; trebuie să-ți cauți propria cale de ieșire. Acesta este lucrul pe care ar trebui să-l pună în practică fiecare persoană.

Dacă ceea ce comunici le poate oferi oamenilor o cale pe care să meargă, atunci asta înseamnă că ai realitate. Indiferent ce spui, trebuie să-i aduci pe oameni spre practică și să le oferi tuturor o cale pe care să o poată urma. Nu le permite să aibă doar cunoaștere; mai important este să aibă o cale pe care să meargă. Pentru ca oamenii să creadă în Dumnezeu, trebuie să meargă pe calea pe care îi conduce Dumnezeu în lucrarea Sa. Adică, procesul credinței în Dumnezeu este procesul în care mergi pe calea pe care te conduce Duhul Sfânt. Prin urmare, trebuie să ai o cale pe care să mergi orice ar fi și trebuie să pășești pe calea spre a fi desăvârșit de Dumnezeu. Să nu rămâi prea mult în urmă și să nu îți faci griji în privința prea multor lucruri. Doar dacă mergi pe calea pe care te îndrumă Dumnezeu fără a cauza întreruperi poți să primești lucrarea Duhului Sfânt și să ai calea spre intrare. Numai acest lucru se consideră a fi în conformitate cu intențiile lui Dumnezeu și a îndeplini datoriile omului. Ca ființă în acest curent, fiecare persoană ar trebui să-și îndeplinească datoriile corespunzător, să facă mai mult din ceea ce ar trebui să facă oamenii și să nu acționeze în mod intenționat. Oamenii care săvârșesc lucrarea trebuie să-și facă vorbele clare, oamenii care urmează trebuie să se concentreze mai mult asupra îndurării greutăților și supunerii, și toți trebuie să-și păstreze locul și să nu iasă din rând. Ar trebui să fie clar în inima fiecărei persoane cum ar trebui să practice și ce funcție ar trebui să îndeplinească. Apucă pe calea pe care te conduce Duhul Sfânt; nu o apuca pe căi greșite și nu greși. Trebuie să vedeți clar lucrarea zilei de astăzi. Intrarea în metoda lucrării zilei de astăzi este ceea ce ar trebui să practicați. Este primul lucru în care trebuie să pătrundeți. Nu mai irosiți alte cuvinte pe alte lucruri. Este responsabilitatea voastră să faceți lucrarea de astăzi a casei lui Dumnezeu, intrarea în metoda de lucru a zilei de astăzi este datoria voastră, iar practicarea adevărului zilei de astăzi este povara voastră.

Note de subsol:

a. Spiritul prim-ministrului: clasică expresie chinezească folosită să descrie o persoană generoasă și cu orizonturi largi.

Ești norocos! Apasă pe butonul de Messenger pentru a ne contacta, ceea ce te va ajuta să ai ocazia de a întâmpina pe Domnul și de a obține binecuvântarea lui Dumnezeu în 2024!

Contactează-ne pe Messenger