Acum înțeleg relația dintre Biblie și Dumnezeu

august 29, 2020

de Jean, Camerun

Dumnezeu Atotputernic spune: „Timp de mulți ani, modul tradițional de a crede al oamenilor (cel al creștinismului, una dintre cele trei religii majore ale lumii) a fost citirea Bibliei; îndepărtarea de Biblie nu este credință în Domnul, îndepărtarea de Biblie este o heterodoxie și o erezie și, chiar şi atunci când oamenii citesc alte cărți, respectivele cărți trebuie să se întemeieze pe explicația Bibliei. Cu alte cuvinte, dacă spui că ai credință în Dumnezeu, atunci trebuie să citești Biblia, trebuie să mănânci și să bei Biblia, iar în afara Bibliei trebuie să nu te închini niciunei cărţi care nu pleacă de la Biblie. Dacă o faci, atunci Îl trădezi pe Dumnezeu. Din momentul în care a existat Biblia, credința oamenilor în Domnul a fost credința în Biblie. În loc să spunem că oamenii cred în Domnul, este mai bine să spunem că ei cred în Biblie; în loc să spunem că ei au început să citească Biblia, este mai bine să spunem că ei au început să creadă în Biblie; și, în loc să spunem că ei s-au întors la Domnul, ar fi mai bine să spunem că ei s-au întors la Biblie. Astfel, oamenii venerează Biblia ca și cum ar fi Dumnezeu, ca și cum ar fi ceea ce le dă viață, iar pierderea ei ar fi același lucru cu pierderea vieții. Oamenii văd Biblia ca fiind la fel de importantă ca Dumnezeu, ba chiar există unii care o văd ca fiind mai importantă ca Dumnezeu. Dacă oamenii sunt lipsiţi de lucrarea Duhului Sfânt, dacă nu-L pot simți pe Dumnezeu, ei pot trăi în continuare, dar de îndată ce pierd Biblia ori pierd celebrele capitole și pilde din Biblie, este ca și cum și-ar fi pierdut viața. […] Biblia a devenit un idol în mințile oamenilor, a devenit un puzzle în creierele lor și ei sunt pur și simplu incapabili să creadă că Dumnezeu poate lucra în afara Bibliei, incapabili să creadă că o persoană L-ar putea găsi pe Dumnezeu în afara Bibliei, și cu atât mai puțin capabili să creadă că Dumnezeu ar putea să Se distanţeze de Biblie în timpul lucrării finale și să înceapă din nou. Acest lucru este de neconceput pentru oameni; n-o pot crede, nici nu și-o pot imagina. Biblia a devenit un mare obstacol în acceptarea de către oameni a noii lucrări a lui Dumnezeu și o dificultate pentru extinderea acestei noi lucrări de către Dumnezeu” („Cuvântul Se arată în trup”). Înainte, Biblia a fost cea care m-a ajutat să-L cunosc pe Domnul în credința mea, iar pastorul nostru spunea mereu că aceasta era fundamentul credinței noastre. Consideram că a crede în Biblie însemna a crede în Domnul și chiar o plasam pe o treaptă superioară față de El. Aveam mereu pregătite niște pasaje învechite din Biblie, fără a mă gândi să practic cuvintele Domnului. Abia când am acceptat lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă și am văzut ce dezvăluie cuvintele Sale, am înțeles relația dintre Dumnezeu și Biblie. În sfârșit, greșelile din credința mea au fost îndreptate.

Înainte, citeam Biblia, mergeam la întrunirile bisericești și căutam predici pe internet, în timpul liber, ca să-L înțeleg mai bine pe Domnul. Odată, am găsit un film bisericesc pe YouTube, unul foarte bun, numit „Unde e casa mea”. Era atât de sincer și emoționant. Iar cuvintele pe care le-au citit în film păreau deosebit de calde și puternice. Mă întrebam de unde erau acestea. Când am văzut că era vorba despre Biserica lui Dumnezeu Atotputernic, am căutat să aflu mai multe de pe internet despre biserica aceasta care realizase filmul. Însă am găsit niște lucruri rele scrise despre această biserică și nu-mi puteam da seama dacă erau adevărate sau nu. După ce m-am mai gândit la acest lucru, am hotărât să nu cred ce spun ceilalți. După cum se spune: „Nu crede tot ce auzi.” Știam că trebuie s-o cercetez personal ca să văd dacă este o biserică bună. Am mai descărcat câteva filme ca să le urmăresc. Am vizionat încă două: „Trezirea” și „Dorință arzătoare”. M-au tulburat foarte tare. Cuvintele citite în aceste filme erau foarte puternice și mărețe, iar predicile erau foarte practice. Am aflat motivul pustiirii bisericilor și ce înseamnă mântuirea adevărată. În film se spunea că Domnul Isus Se întorsese deja și că făcea lucrarea de judecată din zilele de pe urmă, lucru care împlinește această profeție biblică: „Căci este timpul să înceapă judecata chiar de la Casa lui Dumnezeu” (1 Petru 4:17). Eram foarte entuziasmată. Cuvintele citite în filme erau rostite de Domnul întors. Nu-i de mirare că erau atât de puternice și emoționante! Am trimis un mesaj prin care am luat legătura cu niște membri ai Bisericii și am văzut că erau foarte sinceri și că părtășia lor era luminoasă. A fost minunat să vorbesc cu ei. Am început să merg la întrunirile lor.

Într-o seară, mă pregăteam să mai descarc niște filme de pe canalul Bisericii lui Dumnezeu Atotputernic. În timp ce căutam printre selecțiile lor, am dat peste unul intitulat „Dincolo de Biblie”. Eram nedumerită. Ce însemna asta? De ce ar trebui să mergem dincolo de Biblie? Cum ar putea oamenii să creadă în Dumnezeu și să-L cunoască fără Biblie? Pastorul spunea întotdeauna că trebuie să ne bazăm credința pe Biblie și că îndepărtarea de aceasta era o erezie. Nu-L trădam pe Domnul lăsând Biblia în urmă? Pe parcursul zilelor următoare, nu m-am mai uitat la filmele Bisericii și nu i-am mai ascultat imnurile, de teamă să nu mă rătăcesc. Însă nu am putut să nu mă întreb: „Dacă Dumnezeu Atotputernic este Domnul Isus întors, iar eu Îl resping, nu-mi voi rata șansa de a-L întâmpina pe Domnul?” Eram foarte nedumerită, așa că m-am rugat și am postit. L-am rugat pe Domnul să-mi arate dacă Dumnezeu Atotputernic este, cu adevărat, Domnul Isus întors. În prima seară în care am postit, nu am primit nicio inspirație de la Dumnezeu, așa că m-am gândit să arunc o privire în Biblie. Am citit Apocalipsa 1:8: „Eu sunt Alfa şi Omega, zice Domnul, Dumnezeu, Cel Care este, Care era şi Care vine, Cel Atotputernic!” Am citit și Apocalipsa 11:16-17: „Cei douăzeci şi patru de bătrâni care şedeau pe tronurile lor înaintea lui Dumnezeu au căzut cu feţele la pământ şi I s-au închinat lui Dumnezeu, zicând: «Îţi mulţumim Ţie, Doamne, Dumnezeule Atotputernic, Care eşti şi Care erai, pentru că Ţi-ai luat puterea Ta cea mare şi ai început să împărăţeşti!»” Am simțit, pe neașteptate, că aceste versete erau îndrumarea lui Dumnezeu pentru mine. În Apocalipsa se spune că numele lui Dumnezeu în zilele de pe urmă va fi „Cel Atotputernic”. Nu este acesta Dumnezeu Atotputernic? Această descoperire m-a făcut să-mi doresc să cercetez în continuare Biserica lui Dumnezeu Atotputernic. De asemenea, am vizionat „Dincolo de Biblie” în întregime ca să știu despre ce era vorba cu adevărat.

În film, o predicatoare a Evangheliei de la Biserica lui Dumnezeu Atotputernic a avut următoarea părtășie: „Mulți oameni religioși spun că Dumnezeu nu Se va îndepărta de Biblie pentru a aduce mântuirea și că orice lucru din afara Bibliei este erezie. Care a fost, cu adevărat, prima: Biblia sau lucrarea lui Dumnezeu? La început, Iahve Dumnezeu a creat toate lucrurile. A distrus lumea printr-un potop și Sodoma și Gomora prin foc. Exista Vechiul Testament atunci când Dumnezeu înfăptuia toată această lucrare?” M-am gândit: „Chiar trebuie să întrebi? Când Dumnezeu a creat pământul, a potopit lumea și a ars din temelii Sodoma și Gomora, Biblia nu exista.” Ea a continuat: „Nu exista o Biblie atunci când Dumnezeu a făcut această lucrare. Mai întâi a fost lucrarea lui Dumnezeu și, când aceasta a fost terminată, a fost consemnată în Biblie. Iar atunci când Domnul Isus lucra în Epoca Harului, nu exista Noul Testament. Acesta a fost scris după aceea de discipolii Săi, atunci când El Și-a încheiat lucrarea. E limpede că Biblia este doar o consemnare istorică a lucrării lui Dumnezeu. Dumnezeu nu lucrează conform Bibliei și nu este limitat de ea. Lucrarea Sa este bazată pe planul Lui divin, precum și pe nevoile omenirii. De asta nu ne putem gândi că lucrarea lui Dumnezeu înseamnă numai ce este în Biblie și nu putem folosi Biblia ca să-I limităm lucrarea. Nu putem spune că orice lucru din afara Bibliei este o erezie. Dumnezeu are dreptul de a-Și face propria lucrare și poate acționa fără a fi îngrădit de Biblie.”

Aceste cuvinte mi-au deschis ochii. Noul Testament nu exista atunci când lucra Domnul Isus. A fost alcătuit de alții numai după ce El Și-a încheiat toată lucrarea măreață. De fapt, Biblia este numai o consemnare a lucrării din trecut a lui Dumnezeu. De ce nu mă gândisem niciodată la asta înainte?

În film, părtășia a mers mai departe: „Dacă spunem că orice lucru din afara Bibliei este o erezie, nu am condamna pe nedrept toată lucrarea lui Dumnezeu din trecut? Când Domnul Isus a venit, El nu a lucrat pe baza Vechiului Testament, ci a mers mult mai departe de acesta; de pildă: învățăturile Sale despre căință, vindecarea bolnavilor, alungarea demonilor, nerespectarea Sabatului, iertarea de şaptezeci de ori câte şapte și altele. Nimic din toate acestea nici măcar nu era în Vechiul Testament. Unele lucruri chiar îi contraziceau legile. Înseamnă asta că lucrarea Domnului Isus nu era lucrarea lui Dumnezeu? Toți preoții cei mai de seamă, prezbiterii și cărturarii au condamnat lucrarea și cuvintele Domnului Isus ca fiind erezii fiindcă nu erau în conformitate cu Vechiul Testament. S-au împotrivit cu toții lui Dumnezeu. Dacă ne luăm după noțiuni omenești, crezând că orice depășește Biblia e o erezie, nu am condamna și noi lucrarea Domnului Isus?”

Apoi au citit cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic despre ipoteza că orice lucru din afara Bibliei este o erezie. Dumnezeu Atotputernic spune: „Biblia este o carte istorică, iar dacă ai fi mâncat și băut Vechiul Testament în timpul Epocii Harului – dacă ai fi practicat ceea ce se cerea în epoca Vechiului Testament, aflându-te în Epoca Harului – Isus te-ar fi respins și condamnat; dacă ai fi aplicat Vechiul Testament lucrării lui Isus, ai fi fost un fariseu. Dacă, astăzi, ai pune Vechiul și Noul Testament împreună pentru a le mânca, a le bea și a le practica, Dumnezeu Cel de astăzi te-ar condamna; vei fi rămas în urma lucrării Duhului Sfânt de astăzi! Dacă mănânci și bei Vechiul Testament și Noul Testament, atunci ești în afara curentului Duhului Sfânt! În timpul lui Isus, El i-a îndrumat pe evrei și pe toți cei care L-au urmat potrivit cu lucrarea Duhului Sfânt din El în acel timp. El nu a luat Biblia drept bază pentru ceea ce făcea El, ci a vorbit conform lucrării Lui; El nu a dat atenție celor spuse de Biblie, nici nu a căutat în aceasta o cale pentru a-i îndruma pe cei care-L urmau. Chiar de când Și-a început lucrarea, El a răspândit calea căinței – cuvânt care nu s-a menţionat absolut deloc în profețiile Vechiului Testament. Nu numai că El nu a acționat conform Bibliei, ci chiar a deschis o nouă cale și a făcut o lucrare nouă. El nu S-a referit niciodată la Biblie când a ținut predici. În timpul Epocii Legii, nimeni nu reuşise vreodată să facă minunile Lui, cele de a-i vindeca pe cei bolnavi și de a alunga demoni. De asemenea, și lucrarea Lui, învățăturile Lui, autoritatea și puterea cuvintelor Sale au fost și ele dincolo de orice om. Isus a făcut pur și simplu această lucrare a Lui mai nouă și, chiar dacă mulți L-au condamnat cu ajutorul Bibliei – ba chiar au folosit Vechiul Testament pentru a-L răstigni – lucrarea Lui a depășit Vechiul Testament; dacă lucrurile nu ar fi stat așa, de ce L-au răstignit oamenii? Oare nu pentru că în Vechiul Testament nu se spunea nimic despre învățăturile Lui și despre capacitatea Lui de a-i vindeca pe bolnavi și de a alunga demoni? Lucrarea Lui a fost întru deschiderea unei căi noi, nu a fost o căutare intenționată a unui pretext de a combate Biblia sau de a face în mod deliberat ca Vechiul Testament să fie inutil. El a venit pur și simplu pentru a-Și împlini lucrarea, pentru a aduce noua lucrare celor care tânjeau după El și Îl căutau. El nu a venit pentru a explica Vechiul Testament sau pentru a-i confirma lucrarea. Lucrarea Lui nu a fost ca să permită Epocii Legii să continue să se dezvolte, fiindcă lucrarea Lui nu a ținut seama de faptul că avea sau nu Biblia ca bază; Isus pur și simplu a venit să facă lucrarea pe care El trebuia s-o facă. […] În definitiv, ce este mai important: Dumnezeu sau Biblia? De ce trebuie lucrarea lui Dumnezeu să se conformeze Bibliei? Oare să fie faptul că Dumnezeu nu are dreptul să depășească Biblia? Oare Dumnezeu nu poate să Se îndepărteze de Biblie și să facă alte lucrări? De ce Isus și discipolii Lui nu au respectat sabatul? Dacă Isus ar fi trebuit să țină sabatul și să acționeze după poruncile din Vechiul Testament, de ce nu l-a ținut după venirea Lui, ci a spălat picioare, a acoperit capete, a frânt pâine și a băut vin? Oare nu sunt toate acestea absente din poruncile Vechiului Testament? Dacă Isus a cinstit Vechiul Testament, de ce a sfidat El aceste doctrine? Ar trebui să știi ce a fost mai întâi, dacă a fost Dumnezeu sau Biblia!” („Cuvântul Se arată în trup”).

În film, predicatorii Evangheliei au împărtășit următorul lucru: „Biblia nu este Dumnezeu. Este doar o consemnare adevărată a primelor două etape ale lucrării Lui, o mărturie a lucrării lui Dumnezeu din Epoca Legii și din cea a Harului. Nu reprezintă toată lucrarea Sa de mântuire a omenirii. Consemnările cuvintelor lui Dumnezeu din Biblie sunt prea limitate. Sunt doar frânturi din firea vieții lui Dumnezeu și nu o pot arăta în întregime. Dumnezeu este mereu nou, niciodată vechi. Face o nouă lucrare și rostește cuvinte noi în fiecare epocă. De pildă, când Domnul Isus a venit să lucreze în Epoca Harului, El a mers dincolo de Vechiul Testament pentru a-Și înfăptui noua lucrare. Dumnezeu nu lucrează conform Scripturii și nici măcar nu face referire la ea. El nu caută în Scriptură calea pe care să-Și îndrume discipolii. Lucrarea lui Dumnezeu avansează mereu. Când Dumnezeu începe o nouă epocă și înfăptuiește o nouă lucrare, El îndrumă omenirea pe o nouă cale și ne aduce mai multe adevăruri ca să putem câștiga mântuirea Sa deplină.” „Dumnezeu nu ne îndrumă pur și simplu pe baza vechii Sale lucrări. Adică Dumnezeu nu-Și înfăptuiește lucrarea după Biblie pentru că este atât Domnul Sabatului, cât și Domnul Bibliei. Are tot dreptul să meargă dincolo de Biblie, să facă o lucrare mai nouă în conformitate cu planul Său și cu nevoile omenirii.” „Lucrarea lui Dumnezeu dintr-o nouă epocă nu are cum să fie la fel cu cea dintr-o epocă veche. Așadar, ipoteza că depărtarea de Biblie reprezintă o erezie este, pur și simplu, falsă.”

Din acest lucru, am înțeles că Vechiul și Noul Testament sunt consemnări ale lucrării și cuvintelor lui Dumnezeu din Epoca Legii și cea a Harului, dar că ele nu arată toată lucrarea lui Dumnezeu. Chiar credeam că, dacă mă îndepărtez de Biblie, însemna că nu cred în Domnul. Nu considerasem Biblia egală lui Dumnezeu? Când Domnul Isus a lucrat, El nu a fost îndrumat de Vechiul Testament. Dacă spunem că a merge dincolo de Scriptură este o erezie, nu condamnăm noi lucrarea Domnului Isus? Dacă m-aș fi născut în vremea în care a lucrat Domnul Isus, m-aș fi împotrivit lucrării Sale, luându-mă după noțiunile mele actuale. Dacă aș limita lucrarea și cuvintele lui Dumnezeu doar la ce este în Biblie, nu aș face aceeași greșeală ca fariseii care s-au agățat de vechea Scriptură ca să-L condamne pe Domnul Isus?

În film, predicatorii Evangheliei au citit un alt pasaj din cuvintele lui Dumnezeu: „Ceea ce te învăț Eu este pur și simplu substanța și povestea lăuntrică a Bibliei. Nu-ți cer să nu citești Biblia sau să te-apuci să susții că este total lipsită de valoare, ci doar să ai cunoașterea și viziunea corectă asupra Bibliei. Nu fii prea părtinitor! Deși Biblia este o carte de istorie scrisă de oameni, ea documentează și multe dintre principiile după care sfinții și profeții din vechime Îl slujeau pe Dumnezeu, precum și experiențele recente ale apostolilor în slujirea lui Dumnezeu – toate acestea au fost într-adevăr văzute și cunoscute de acești oameni și pot servi ca referință pentru oamenii din această epocă în urmărirea căii adevărate. […] Ele tot sunt învechite, tot aparțin vechii epoci și, indiferent cât de bune sunt, ele sunt potrivite doar pentru o perioadă și nu sunt veșnice. Căci lucrarea lui Dumnezeu se dezvoltă permanent și nu poate să se oprească pur și simplu în vremea lui Pavel și a lui Petru sau să rămână pentru totdeauna în Epoca Harului, în care a fost răstignit Isus. Și astfel, aceste cărți sunt potrivite numai pentru Epoca Harului, nu pentru Epoca Împărăției din zilele de pe urmă. Ele pot doar să-i aprovizioneze pe credincioșii din Epoca Harului, nu și pe sfinții din Epoca Împărăției și, indiferent cât de bune ar fi, ele sunt totuși învechite” („Cuvântul Se arată în trup”).

Auzind asta, am văzut că Dumnezeu Atotputernic nu nega valoarea Bibliei. Biblia este doar o consemnare a lucrării lui Dumnezeu din trecut care ne poate ajuta să înțelegem lucrarea pe care a făcut-o și cerințele pe care le-a avut de la omenire pe vremea aceea. Însă Dumnezeu face o lucrare nouă, iar Biblia este depășită. Nu le poate da oamenilor ce le trebuie azi. Am fost potrivnică prima dată când am văzut titlul „Dincolo de Biblie”. Consideram că toți ne bazăm credința pe Biblie și că aceea era singura cale de a-L cunoaște pe Dumnezeu și de a ne închina Lui. Credeam că depărtarea de Biblie însemna depărtare de Dumnezeu. De asta nu voiam să cercetez lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă. Credeam că Biblia Îl reprezintă pe Dumnezeu și că e baza credinței noastre. Asta mi-a arătat că Biblia luase locul lui Dumnezeu în inima mea. Nu credeam cu adevărat în Dumnezeu; credeam în Biblie. Pentru mine, Biblia și Dumnezeu erau egali, iar lucrarea Sa putea exista doar în Biblie. Consideram că orice altceva era o erezie. Nu-L limitam și huleam pe Dumnezeu? Tulburată de gândurile mele, I-am mulțumit din suflet lui Dumnezeu pentru că mi-a arătat filmul acela. Altfel, consecințele ar fi fost de neînchipuit.

Cei care împărtășeau Evanghelia în film au spus apoi: „Biblia nu poate oferi viață veșnică...” Eram uluită. Biblia nu oferă viață veșnică? Cum se poate așa ceva? Am ascultat ce au spus apoi. „Asta nu este în conformitate cu noțiunile oamenilor, dar este un fapt incontestabil. Acum mult timp, când i-a mustrat pe farisei, Domnul Isus ne-a spus: «Voi cercetaţi Scripturile deoarece credeţi că în ele aveţi viaţă veşnică, dar tocmai acestea sunt cele care depun mărturie despre Mine! Şi totuşi nu vreţi să veniţi la Mine ca să aveţi viaţă!» (Ioan 5:39-40). Domnul Isus ne-a spus că nu există viață veșnică în Scripturi, pentru că ele sunt doar mărturii pentru Dumnezeu. Dacă oamenii vor adevărul și viața, Biblia nu este deloc suficientă. Adevărul și viața trebuie să fie dobândite numai de la Însuși Hristos. Gândiți-vă la fariseii care s-au agățat de Vechiul Testament. Ei nu au dobândit viață veșnică și au fost pedepsiți pentru că I s-au împotrivit Domnului Isus și L-au condamnat. Însă discipolii Domnului Isus, care nu s-au agățat de Scripturi, care au acceptat toată lucrarea și cuvintele lui Dumnezeu de la vremea aceea, în cele din urmă, au fost răscumpărați de Domnul Isus.” „Așadar, singura cale de a dobândi cu adevărat viața veșnică este urmarea lui Hristos și a pașilor lui Dumnezeu.” „Dacă ne agățăm orbește de Biblie, nu numai că nu putem dobândi aprobarea lui Dumnezeu, ci este întocmai cum a spus Pavel: «Însă Scriptura spune că întreaga lume este sub păcat» (Galateni 3:22), și vom pierde mântuirea. Dumnezeu face o lucrare nouă în fiecare epocă. Iahve Dumnezeu a emis poruncile în Epoca Legii astfel încât israeliții să știe cum să I se închine lui Dumnezeu, cum să trăiască pe pământ, ce este păcatul și că vor fi pedepsiți pentru păcatele lor. În Epoca Harului, Domnul Isus a făcut lucrarea de răscumpărare, devenind El Însuși jertfă de păcat. Oamenii trebuiau doar să mărturisească și să se căiască pentru a fi iertați și a scăpa de blestemul legii. Cu toate astea, răscumpărarea Domnului Isus ne poate doar ierta păcatele. Natura noastră păcătoasă este încă adânc înrădăcinată. Adesea ne arătăm firea arogantă, înșelătoare, rea și egoistă și nu ne putem abține să nu păcătuim și să ne împotrivim lui Dumnezeu. De asta Domnul Isus a profețit că Se va întoarce să aducă judecata, să curățească și să mântuiască, pe deplin, omenirea de păcat. În zilele de pe urmă, Dumnezeu Atotputernic aduce judecata începând din casa Lui, pe baza răscumpărării Domnului Isus. El exprimă toate adevărurile pentru a mântui și curăți omenirea și dezvăluie tainele planului Său de gestionare (planul mântuirii). Judecă și expune firea și natura satanică a omenirii, arătându-Și firea sfântă și dreaptă, care nu tolerează ofensă.” „Cuvintele exprimate de Dumnezeu Atotputernic sunt lucruri pe care Dumnezeu nu le-a spus niciodată în Epoca Legii sau a Harului. Prin aceste cuvinte, Dumnezeu ne oferă calea vieții veșnice. Profeția Domnului Isus se adeverește: «Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteţi purta. Însă când va veni El, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul»” (Ioan 16:12-13).

Apoi au citit alt pasaj din cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic. „Hristos din zilele de pe urmă aduce viață și aduce calea trainică și veșnică a adevărului. Acest adevăr este cărarea prin care omul va dobândi viața și singura cărare prin care omul Îl va cunoaște pe Dumnezeu și va fi aprobat de Dumnezeu. Dacă nu cauți calea vieții oferite de Hristos în zilele de pe urmă, atunci nu vei obține niciodată aprobarea lui Isus și nu te vei califica niciodată să pășești prin porțile Împărăției cerurilor, deoarece tu ești atât o marionetă, cât și un prizonier al istoriei. Cei care sunt controlați de norme, de slove și sunt încătușați de istorie, nu vor fi niciodată capabili să dobândească viața și nu vor putea niciodată să câștige calea veșnică a vieții. Acest lucru se întâmplă deoarece tot ceea ce au ei este o apă tulbure de care s-au agățat timp de mii de ani, spre deosebire de apa vieții, care se revarsă din tron. Cei cărora nu li se dau provizii de apa vieții vor rămâne pentru eternitate cadavre, jucării ale Satanei și fiii iadului. Atunci cum pot ei să-L privească pe Dumnezeu? Dacă doar încerci să te agăți de trecut, doar încerci să menții lucrurile așa cum sunt stând liniștit și nu încerci să schimbi starea de fapt și să renunți la istorie, atunci, asta nu înseamnă că vei fi mereu împotriva lui Dumnezeu? Pașii lucrării lui Dumnezeu sunt uriași și puternici, precum valurile furtunoase și tunetele care bubuie – și, cu toate acestea, tu stai și aștepți pasiv pieirea, rămânând în nebunia ta, fără să faci nimic. În felul acesta, cum poți fi considerat cineva care urmează pașii Mielului? Cum poți justifica Dumnezeul, de care tu te agăți, ca pe un Dumnezeu mereu nou și niciodată bătrân? Și cum pot cuvintele din cărțile tale îngălbenite să te poarte către o nouă epocă? Cum pot ele să te conducă pentru a căuta pașii lucrării lui Dumnezeu? Și cum te pot duce ele sus în cer? Ceea ce ții în mâinile tale sunt slove care pot oferi doar o consolare temporară, nu adevărurile care sunt capabile să dea viață. Scripturile pe care le citești pot doar să îți îmbogățească limbajul, nu sunt cuvinte de înțelepciune care te pot ajuta să cunoști viața oamenilor, cu atât mai puțin căile care te pot conduce către desăvârșire. Oare aceste discrepanțe nu îți oferă un motiv de a reflecta? Oare nu îți permit să înțelegi tainele conținute în interior? Ești capabil să te oferi cerului pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu pe cont propriu? Fără venirea lui Dumnezeu, te poți ridica în cer să te bucuri de fericirea în familie cu Dumnezeu? Încă mai visezi acum? Îți sugerez atunci să te oprești din visare și să te uiți la cine lucrează acum, la cine săvârșește lucrarea de mântuire a omului în zilele de pe urmă. Dacă nu faci aceasta, nu vei obține niciodată adevărul și nu vei obține niciodată viața” („Cuvântul Se arată în trup”). Evangheliștii din Biserica lui Dumnezeu Atotputernic au împărtășit următoarele cuvinte: „Dacă numai ne agățăm de Biblie în credința noastră și nu acceptăm cuvântările lui Dumnezeu din zilele de pe urmă, nu vom dobândi niciodată udarea și hrana apei vii a lui Dumnezeu. Fără judecata lui Dumnezeu, nu putem scăpa din cercul vicios de a păcătui și apoi a mărturisi. Dacă nu scapă de legăturile păcatului, cum poate intra cineva în Împărăția cerurilor? Numai acceptând judecata lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă, putem să fim hrăniți de cuvintele lui Dumnezeu, să cunoaștem adevărul, să scăpăm de corupția noastră și să fim curățiți. Abia atunci vom putea intra în Împărăția cerurilor.”

Pe măsură ce ascultam, mă simțeam mai luminată și entuziasmată. Această părtășie a fost practică. Viața veșnică nu este în Biblie, aceasta este doar o mărturie pentru Dumnezeu. Nu-L reprezintă pe Dumnezeu și nici nu poate înlocui lucrarea Lui de mântuire. Numai Hristos este calea, adevărul și viața. Numai Hristos ne poate oferi adevărul și viața. Hristos din zilele de pe urmă, Dumnezeu Atotputernic, exprimă adevăruri pentru a mântui omul. Fusesem atât de nechibzuită! Nu puteam renunța la Biblie. Slavă lui Dumnezeu Atotputernic pentru că m-a îndrumat să aud glasul lui Dumnezeu și să renunț la ideile mele ridicole despre credință. În sfârșit am acceptat lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă!

Ai vrea să știi cum să-L întâmpini pe Domnul înaintea marilor dezastre? Participă la întâlnirea noastră online, care te va ajuta să găsești calea.
Contactați-ne
Contactează-ne pe whatsapp

Conținut similar

Descifrarea enigmei Treimii

de Jingmo, Malaezia În 1997, am avut norocul să primesc Evanghelia Domnului Isus și, când am fost botezată, pastorul s-a rugat și m-a...

Taina numelor lui Dumnezeu

de Zhencheng, Statelor Unite „Deşi Iahve, Isus şi Mesia reprezintă toate Spiritul lui Dumnezeu, aceste nume doar denumesc diferitele epoci...

Lasă un răspuns