Un „porumbel voiajor” aduce vești decisive

decembrie 19, 2019

de Su Jie, China

Într-o zi din 1999, după ce se încheiase o adunare, pastorul s-a apropiat de mine și mi-a spus: „Su Jie, iată o scrisoare pentru tine.” De îndată ce am văzut-o, am știut că provenea de la o biserică pe care o înființasem în Shandong. Am luat scrisoarea și, în drum spre casă, mă întrebam în timp ce mergeam: „Această scrisoare e atât de groasă, oare au întâmpinat ceva dificultăți?”

Abia așteptam să deschid scrisoarea când ajungeam acasă, și în ea am citit: „Soră Su, pacea să fie cu tine întru Domnul! Scriu să îți spun câteva vești incredibile: Domnul Isus, Mântuitorul nostru, după care am tânjit zi și noapte, S-a întors. El S-a întors deja în trup și înfăptuiește în China etapa lucrării de judecată și curățire a oamenilor prin cuvintele Sale; El a încheiat Epoca Harului și a început Epoca Împărăției. […] Sper să accepți noua lucrare a lui Dumnezeu și să ții pasul cu urmele lui Dumnezeu. Orice ai face, nu pierde această șansă la mântuirea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă.” De îndată ce am citit până în acel punct, am avut un sentiment de șoc: de fapt, nu întâmpinaseră nicio dificultate, ci credeau în Fulgerul de la Răsărit! Eram nerăbdătoare să știu cine a scris această scrisoare, așa că am dat rapid la ultima pagină. S-a dovedit că cel care o scrisese era fratele Meng, iar semnăturile tuturor celorlalți frați și surori din biserică erau și ele la sfârșit. După ce am citit întreaga scrisoare, am rămas uluită. Am privit-o în gol pentru o vreme înainte să-mi revin și m-am gândit în sinea mea: „Fulgerul de la Răsărit mărturisește că Domnul S-a întors, și au furat o mulțime de oi bune și conducători de la o serie de confesiuni religioase. Nu am crezut niciodată că fratele Meng de la biserica Shandong va crede și el în Fulgerul de la Răsărit. Toți frații și surorile acestei biserici au fost furați de Fulgerul de la Răsărit – ce se poate face?” Când mă gândeam la asta, aveam un sentiment de urgență și mai mare, dar era prea departe ca să călătoresc până la Shandong și eram prinsă cu munca mea de aici. Nu puteam merge chiar atunci. Neajutorată, nu am putut decât să plâng și să mă rog Domnului: „Doamne! Acești frați și surori nu cred în Tine de foarte mult timp și încă nu au o bază stabilă. Te rog să veghezi asupra lor.”

După aceea, am răsfoit Biblia și am pus pixul pe hârtie pentru a le scrie înapoi prima scrisoare. În scrisoare am spus: „Frați și surori întru Isus Hristos, vă sfătuiesc cu respect să fiți prudenți. Pavel a spus: «Mă uimește cât de repede v-ați îndepărtat de cel care v-a chemat în harul lui Hristos, către o altă evanghelie: Căci nu există alta; însă există unii care vă fac neplăceri și care ar răstălmăci evanghelia lui Hristos. Însă, chiar dacă noi sau un înger din cer v-ar vesti o altă Evanghelie decât cea pe care v-am vestit-o, să fie blestemat! Aşa cum v-am spus înainte, vă spun din nou: dacă cineva vă vesteşte o altă Evanghelie decât cea pe care aţi primit-o, să fie blestemat!» (Galateni 1:6-9). Fraților și surorilor, să vă aduc înaintea Domnului nu a fost o sarcină ușoară; cum ați putut să-L trădați pe Domnul atât de repede? Statura voastră este prea mică – să nu ascultați fără discernământ alte căi! Trebuie să mă ascultați pe mine, pentru că ceea ce am împărtășit cu voi este adevărata cale. Doar Domnul Isus Hristos este Mântuitorul nostru. Trebuie să susțineți asta pentru totdeauna…” Abia după ce am terminat de scris și m-am uitat la scrisoarea de opt pagini, m-am simțit ușurată. M-am gândit în sinea mea: am scris tot ce ar trebui să scriu, am consultat toate scripturile pe care ar trebui să le consult și am scris toate sfaturile și cuvintele de încurajare pe care ar trebui să le scriu. Cred că după ce vor citi asta, cu siguranță vor răspunde și își vor recunoaște greșeala.

Un „porumbel voiajor” aduce vești decisive

Două săptămâni mai târziu, am primit acest răspuns: „Soră Su, nu putem vorbi despre toate lucrurile pe care le-am văzut și auzit pentru care Dumnezeu Atotputernic în care credem noi este Domnul Isus întors. Susținem adevărata cale și înaintăm; nu L-am trădat nici pe departe pe Domnul, ci urmăm pașii Domnului. Ai menționat aceste cuvinte de la Pavel: «Mă uimește cât de repede v-ați îndepărtat de cel care v-a chemat în harul lui Hristos, către o altă evanghelie: Căci nu există alta; însă există unii care vă fac neplăceri și care ar răstălmăci evanghelia lui Hristos» (Galateni 1:6-7). Există un temei pentru cele spuse de Pavel. Trebuie doar să studiem Biblia pentru a ști că acea «altă Evanghelie» despre care vorbea atunci Pavel se referea la faptul că fariseii le cereau oamenilor să respecte legea lui Iahve; nu se referea la oamenii din zilele de pe urmă care răspândesc Evanghelia Împărăției și sunt martori că Domnul S-a întors în trup și Își înfăptuiește lucrarea de judecată începând de la casa lui Dumnezeu. Când Pavel a scris această scrisoare către bisericile Galatiei, absolut nimeni nu propovăduia Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu. Prin urmare, acea «altă Evanghelie» despre care vorbea Pavel nu se referea la faptul că Domnul Se întoarce și Își îndeplinește lucrarea de judecată în zilele de pe urmă începând de la casa lui Dumnezeu. Această etapă a lucrării de judecată pe care Domnul S-a întors acum să o săvârșească îndeplinește următoarea profeție din Cartea Apocalipsa: «Am văzut un alt înger, care zbura în înaltul cerului. El avea de vestit Evanghelia veşnică celor ce trăiesc pe pământ – la fiecare neam, seminţie, limbă şi popor. El spunea cu glas puternic: „Fiţi temători de Dumnezeu şi daţi-I slavă, pentru că a sosit ceasul judecăţii Lui!”» (Apocalipsa 14:6-7). Aici, «Evanghelia veșnică» se referă la Evanghelia Împărăției. Mai mult, această mântuire finală a fost revelată cu mult timp în urmă de către Duhul Sfânt ucenicilor Domnului Isus. După cum a spus Petru: «Căci este timpul să înceapă judecata chiar de la Casa lui Dumnezeu» (1 Petru 4:17). «Voi sunteţi păziţi de puterea lui Dumnezeu, prin credinţă, pentru mântuirea care este gata să fie descoperită în vremea de pe urmă» (1 Petru 1:5). Soră Su, nu este întoarcerea Domnului lucrul după care tânjim noi ca și credincioși? Acum Domnul S-a întors într-adevăr; trebuie să fim căutători umili. Categoric nu putem să fim precum fariseii în comportamentul lor față de Domnul Isus, prima întrupare a lui Dumnezeu, care și-au folosit orbește cunoașterea biblică și noțiunile și închipuirile proprii pentru a delimita noua lucrare a lui Dumnezeu, condamnându-L pe Domnul și împotrivindu-se Lui deoarece Domnul Isus nu Se supunea legii, și apoi răstignindu-L pe Domnul. Fariseii au crezut doar în Iahve Dumnezeu, dar nu au acceptat întruparea lui Iahve Dumnezeu – lucrarea Domnului Isus – și, în cele din urmă, au fost condamnați și blestemați de Domnul. Nu este această lecție sângeroasă demnă de reflecția noastră? Nimeni nu poate nega că Domnul Isus este Mântuitorul nostru. Dar, dacă Îl acceptăm doar pe Domnul Isus, însă nu acceptăm întoarcerea Domnului, nu suntem la fel ca fariseii? Nu devenim atunci oameni care cred în Dumnezeu, totuși se împotrivesc Lui? Mai mult, soră Su, nu putem face cum spui tu doar pentru că ne-ai predicat Evanghelia Domnului. Cel în care credem noi este Dumnezeu. Petru și ceilalți apostoli au spus cândva: «Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni!» (Faptele Apostolilor 5:29). Și, mai ales în ceea ce privește venirea Domnului, nu putem să ascultăm pur și simplu de alte ființe umane. Am stabilit deja cum cuvântul lui Dumnezeu Atotputernic este glasul lui Dumnezeu. Sperăm să cercetezi și tu asta.”

Eram furioasă în timp ce citeam scrisoarea și nu eram câtuși de puțin convinsă. Am dat fuga la cartea mea biblică de referință și am dat pagina la introducerea în Cartea Galateni. Am citit cu atenție și am rămas foarte surprinsă: chiar era adevărat! Acea „altă Evanghelie” despre care vorbea Pavel se referea într-adevăr la faptul că fariseii îi făceau pe oameni să respecte legea lui Iahve; cu siguranță, nu se referea la lucrarea de judecată a Domnului începând de la casa lui Dumnezeu după întoarcerea Sa. În toți acești ani, cum de nu observasem niciodată că acesta era contextul acelui verset? Nu e de mirare că nu erau convinși. Dar atunci mi-a venit în minte un alt gând: chiar dacă ceea ce am spus este greșit, asta tot nu poate dovedi că Domnul S-a întors, așa cum predică ei. Am citit din nou scrisoarea de la început până la sfârșit și, cu cât o citeam mai mult, cu atât mă supăram mai tare. M-am gândit: „Nu m-am așteptat niciodată că, după ce plecasem de așa puțină vreme, vor avea îndrăzneala să ia un ton atât de ridicat cu mine și chiar să îndrăznească… să îndrăznească să mă numească fariseu. Urăsc fariseii mai mult decât pe oricine. Cum aș putea vreodată să mă împotrivesc Domnului așa cum au făcut fariseii? Am lucrat din greu atâția ani, trudind zi și noapte pentru credincioși. Cum ar putea să nu știe asta?” Cu cât mă gândeam mai mult la acest lucru, cu atât mă simțeam mai supărată, și m-am gândit: „Nu, cum pot fi contrazisă de o mână de credincioși care sunt încă niște învățăcei? Am citit Biblia de nenumărate ori – n-am cum să nu câștig această dispută. ”

Așa că mi-am scos din nou pixul și le-am scris înapoi o a doua scrisoare, spunându-le: „Fraților și surorilor, pacea să fie cu voi întru Domnul! Citirea scrisorii voastre a fost foarte supărătoare pentru mine. Nu vă cer să faceți așa cum spun eu – chiar mi-ați înțeles greșit intenția. Îmi este teamă că vă îndepărtați de calea Domnului Isus, întrucât Domnul Isus a spus: «Atunci, de vă va zice cineva: „Iată, aici e Hristos, sau acolo!”, să nu credeți. Că se vor scula hristoşi mincinoși și proroci mincinoși și vor da semne mari și minuni ca să amăgească, de se va putea, și pe cei aleși» (Matei 24:23-24). Pavel, de asemenea, a spus: «Acum vă implorăm, fraților, cu privire la venirea Domnului nostru Isus Hristos și la adunarea noastră împreună cu El, să nu fiți degrabă zdruncinați în mintea voastră și să nu vă lăsați tulburați, nici de duh, nici de cuvânt, nici de vreo scrisoare ca de la noi, ca și cum ziua lui Hristos este aproape. Nu lăsați pe nimeni să vă înșele în vreun fel» (2 Tesaloniceni 2:1-3). Dragi frați și surori, vă sfătuiesc în numele Domnului Isus, căci vor fi zile primejdioase mai departe, în zilele de pe urmă, și nu trebuie să credeți pe nimeni care propovăduiește venirea Domnului. Trebuie să fim extrem de atenți și să purtăm în minte cuvintele Domnului, ca nu cumva să luăm calea greșită și să-L nemulțumim pe Domnul!”

Două săptămâni mai târziu, am primit de la ei o altă scrisoare, care spunea: „Soră Su, Scripturile pe care le-ai găsit pentru noi nu sunt greșite, dar trebuie să ne fie clar adevăratul sens al acestor cuvinte ale Domnului Isus și să nu înțelegem greșit voia Domnului. Domnul Isus ne-a spus clar că se vor arăta hristoși falși când Domnul va veni în zilele de pe urmă și că hristoși falși se vor da drept Domnul și vor arăta minuni pentru a înșela oamenii. Prin aceasta, Domnul ne spune să practicăm discernământul; El nu spune că toți cei care predică venirea Domnului sunt mincinoși. Dacă, așa cum spui tu, toți cei care predică venirea Domnului sunt mincinoși și trebuie să ne păzim de ei și să îi respingem, atunci nu ar fi foarte probabil să-I închidem ușa Domnului Isus care S-a întors în trup? Spunem asta pentru că Domnul a zis că va veni din nou. Evident, acest tip de perspectivă nu este în conformitate cu voia Domnului. Cât despre cum să distingem între adevăratul Hristos și hristoșii falși, am transcris pentru tine un pasaj din cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic și sperăm că te vei uita bine. Dumnezeu Atotputernic a spus: «Dacă, în prezent, trebuie să apară o persoană capabilă să arate semne și să facă minuni, să alunge demoni, să vindece bolnavii și să facă multe miracole, iar dacă această persoană pretinde că vine de la Isus, atunci ar fi vorba despre un fals realizat de duhurile rele și imitația acestora a lui Isus. Reține! Dumnezeu nu repetă aceeași lucrare. Etapa lucrării lui Isus a fost deja finalizată, iar Dumnezeu nu va relua niciodată acea etapă a lucrării» („Cunoscând lucrarea lui Dumnezeu astăzi” din Cuvântul Se arată în trup). Lucrarea lui Dumnezeu nu poate nicicum să fie veșnic neschimbătoare. Lucrarea lui Dumnezeu este întotdeauna nouă, niciodată veche și nu se repetă niciodată. La fel cum lucrarea lui Dumnezeu din Epoca Legii și cea din Epoca Harului au fost două etape diferite ale lucrării. În zilele de pe urmă, Dumnezeu a îndeplinit deja o etapă a lucrării de judecare și curățire a oamenilor prin cuvintele Sale, în conformitate cu nevoile omenirii. Aceasta este o etapă de purificare și mântuire deplină a oamenilor. Este mai nouă, mai măreață și mai practică decât lucrarea anterioară. Din fiecare etapă a lucrării lui Dumnezeu, putem vedea adevărurile pe care El le exprimă, precum și înțelepciunea, autoritatea și puterea lucrării Sale. Dar hristoșii falși sunt posedați de duhuri rele și nu dețin esența lui Dumnezeu. Le lipsește în întregime adevărul și, prin urmare, sunt incapabili să exprime adevăruri și sunt incapabili să exprime atotputernicia, înțelepciunea și firea lui Dumnezeu. Este clar că hristoșii falși nu pot face deloc lucrarea lui Dumnezeu. Hristoșii falși pot doar să imite lucrarea pe care Domnul Isus a făcut-o deja, vindecându-i pe bolnavi, alungând demoni și arătând niște minuni obișnuite pentru a se da drept Hristos în efortul de a-i înșela pe oameni. Soră, avem nevoie de o înțelegere pură a cuvintelor Domnului; nu putem să interpretăm greșit voia Domnului, cu atât mai puțin să ne tăiem creanga de sub picioare doar pentru că apar hristoși falși în zilele de pe urmă. Nici măcar nu putem studia lucrarea întoarcerii Domnului…”

Chiar dacă părtășia din scrisoare a fraților și surorilor era toată bine întemeiată, nu aveam absolut nicio intenție să caut sau să chibzuiesc asupra ei. Îmi păsa doar dacă acceptau sau nu Scripturile pe care le găsisem pentru ei și se întorceau către Domnul. M-am gândit în urmă la aceste două dezbateri din corespondența noastră și am văzut că nu erau convinși nici pe departe. Dimpotrivă, le permisesem să mă contrazică în întregime, până în punctul în care nu mai aveam nicio prestanță. M-am grăbit să fac o rugăciune Domnului și apoi am luat Biblia și toate cărțile mele spirituale și le-am întins pe pat. Am continuat să răsfoiesc prin ele, dorind să găsesc o bază pentru a-i contrazice. Camera era în liniște totală, în afară de sunetul pe care îl făceam eu întorcând paginile. Noaptea a căzut înainte să-mi dau seama și tot nu găsisem nimic. Eram atât de obosită, încât am oftat adânc și m-am gândit: „Chiar nu e ușor să vin cu un răspuns la această scrisoare.” Tot ce am putut face a fost să ridic pixul și să scriu: „Fraților și surorilor, citind scrisoarea voastră, am rămas cu sentimentul că nu mai sunteți mieii mici și drăguți care ați fost odată. Nici măcar nu mă ascultați, insistați să vă îndepărtați de calea Domnului și îmi sunteți atât de potrivnici. Cred că purtarea voastră Îl întristează pe Domnul și sunt și eu foarte tristă. Fie ca Domnul Isus să vă miște și fie ca această scrisoare să vă facă să vă întoarceți în curând. Amin!”

După câteva săptămâni, am primit un alt răspuns de la ei, dar, spre dezamăgirea mea, nu se răzgândiseră datorită iubirii și încurajării mele. Dimpotrivă, au spus aspru și categoric: „Soră Su, tu ne-ai convertit, este adevărat, dar Cel căruia ar trebui să-I mulțumim pentru acest lucru este Domnul, pentru că Dumnezeu a fost Cel care ne-a adunat pe noi, aceste oi pierdute și rătăcitoare, într-un turmă cu ajutorul tău. Tu ai fost doar un slujitor care a avut grijă de turmă, dar numai Domnul Isus este adevăratul nostru păstor. După cum a spus Domnul Isus: «Eu sunt păstorul cel bun şi le cunosc pe cele ce sunt ale Mele, iar cele ce sunt ale Mele Mă cunosc pe Mine» (Ioan 10:14). Domnul încredințează oile fiecărei persoane care lucrează pentru El. Responsabilitatea unei persoane este doar să aibă grijă de ele și, când Domnul Se întoarce, ar trebui să-I restituie turma. Soră Su, cunoaștem cu toții pilda «lucrătorilor celor răi» despre care a vorbit Domnul Isus în Biblie. Pentru a ocupa cu forța moșia, arendașii i-au bătut pe slujitorii care veneau să culeagă roadele, iar când proprietarul și-a trimis fiul, l-au ucis ca să ocupe moșia. Când se va întoarce proprietarul, cum se va ocupa de acești lucrători răi? Nu trebuie să fim ca ei. Domnul S-a întors acum și ar trebui să-I înmânăm Domnului oile Sale. Aceasta este rațiunea pe care trebuie să o deținem.”

Scrisoarea asta chiar m-a dat peste cap. M-am gândit în sinea mea: „Cum pot să câștige atât de multă înțelegere într-o clipită? Au trecut doar doi ani de când m-am dus la Shandong și am înființat acea biserică. Când am plecat, încă erau ca niște «bebeluși» în credința lor. Nu m-am gândit niciodată că, la doar câteva luni după ce au acceptat Fulgerul de la Răsărit, cuvintele lor vor conține atâta tărie sau că vor fi capabili să găsească asemenea pasaje perfecte din Biblie ca să mă contrazică și că voi rămâne fără un cuvânt pentru a le riposta.” În acea clipă, eram dezamăgită amarnic și simțeam că acești frați și surori deveniseră de nezdruncinat în hotărârea lor de a urma Fulgerul de la Răsărit, că nu aveau de gând să dea înapoi. Știam că nu voi putea să-i conving să se întoarcă. Simțindu-mă complet neputincioasă și fără vlagă, le-am trimis cu reticență o a patra scrisoare în care am spus: „Faceți cum credeți. După cum este scris în Biblie, din cele mai vechi timpuri, ceea ce provine de la Dumnezeu va prospera, iar ceea ce izvorăște din om va fi învins. Nu-mi mai scrieți. Sper să reușiți să vă păstrați credința și dragostea pentru Isus Hristos.”

După ce am respins lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă pe care frații și surorile Shandong o împărtășiseră cu mine, spiritul meu devenise mai întunecat și mai slăbit, iar starea mea generală se deteriorase. Chiar dacă de multe ori posteam și mă rugam și chibzuiam asupra modului în care aș fi putut să păcătuiesc împotriva Domnului, nu puteam să pricep voia Domnului niciodată și efectiv nu puteam să simt prezența Domnului. În această perioadă, pastorii și prezbiterii mi-au adus acuzații false pentru a pune mâna pe banii obținuți din ofrande și m-au înlăturat cu succes din biserică. Eram incredibil de nefericită și nu știam încotro să mă îndrept. De multe ori, mergeam pe malul râului și cântam imnul „Doamne, ești prietenul meu cel mai apropiat” în timp ce plângeam. Tânjeam ca Domnul să Se întoarcă în curând ca să mă poată salva din necazurile mele.

Într-o zi, șase luni mai târziu, în timp ce pregăteam prânzul, am auzit-o pe soacra mea strigându-mă de la ușa din față. Deschizând ușa, am văzut o tânără zveltă cu trăsături delicate stând în spatele soacrei mele. Soacra mea a spus: „Această tânără soră a venit să te vadă. Avea o adresă, dar nu te putea găsi, așa că s-a dus la biserică. A spus că trebuie să te vadă urgent, deci m-am grăbit să o aduc aici.” Am măsurat-o atent din priviri pe această soră și m-am gândit în sinea mea: „De ce nu mi se pare că o cunosc?” Văzându-mă, a venit drept la mine, m-a luat de mână și mi-a spus emoționată: „Deci tu ești sora Su! Te-am găsit până la urmă!” Uluită de acțiunile ei, am privit-o surprinsă și-am întrebat: „Cine ești? Nu cred că ne-am întâlnit până acum.” Răspunsul ei entuziast a fost: „Sora mea, numele meu este Wang. Sunt aici datorită fratelui Meng și a surorii Zhao din Shandong. Fratele Meng și ceilalți au scris o scrisoare către Biserica lui Dumnezeu Atotputernic de aici și ne-au rugat să ne gândim la o modalitate de a te găsi, orice-ar fi. Ne-au încredințat sarcina să-ți împărtășim Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu pentru că ei sunt mult prea ocupați și chiar nu au avut timp să vină în persoană. Nu am idee prin mâinile câtor oameni a trecut această scrisoare, dar a făcut câteva ture înainte de a ajunge la noi. Am venit în zonă de atâtea ori întrebând despre tine. Nu a fost ușor să te găsesc.” Când a ajuns la acel punct, tânăra soră a înghițit în sec și mi-a pus scrisoarea în mâini. Am luat-o și am citit: „Sora Su este o credincioasă adevărată. Vă rog, trebuie să o găsiți și să împărtășiți Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu cu ea…” Citind aceste cuvinte, inima mi s-a încălzit și lacrimile nu încetau să-mi curgă. Soacra mea era mișcată și mi-a spus: „Asta este într-adevăr mulțumită Domnului! Asta este într-adevăr dragostea Domnului!” Uitându-mă la această soră tânără, amabilă și sinceră, mă gândeam la cuvintele emoționante, cinstite, din acea scrisoare și puteam simți senzația urgenței de a-mi împărtăși Evanghelia întoarcerii Domnului pe care o aveau frații și surorile. Intuiția mea din adâncul sufletului mi-a spus că această iubire venea de la Dumnezeu. Doar Dumnezeu prețuiește astfel fiecare suflet în parte și are grijă nespusă de fiecare persoană care crede cu adevărat în Dumnezeu. Și așa, am decis că de data asta voi căuta și voi studia lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă. Nu puteam să mai refuz. I-am spus cu entuziasm: „Soră, intră și ia loc.” Ea a încuviințat fericită, cu ochii încă strălucind de lacrimi.

Aveam ceva de mâncare și atunci am chemat-o și pe colega mea, sora Zhang. Soțul meu a auzit că vom avea părtășie și a cerut și el o zi liberă. Tânăra soră a întrebat călduros: „Soră, în scrisoarea fratelui Meng, ei spun că ți-au scris mai multe scrisori despre lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă, dar tu nu ai acceptat-o. Mă întreb care sunt gândurile tale despre asta? Soră, dacă ai vreo dificultate, te rog să o împărtășești; putem să avem părtășie și să căutăm împreună.” I-am spus: „De vreme ce întrebi, mă voi deschide și voi împărtăși cu tine. Mi-a fost teamă să nu fiu păcălită de hristoșii falși care apar în zilele de pe urmă, așa că m-am ținut de ideea că „toți cei care predică venirea Domnului sunt mincinoși”, deci nu am cercetat niciodată lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă. Mai târziu, am cugetat puțin la ceea ce spuneau fratele Meng și ceilalți în scrisorile lor și m-am gândit că avea sens. A respinge orbește orice Evanghelie a întoarcerii Domnului fiindcă în zilele de pe urmă apar hristoși falși înseamnă cu adevărat a ne tăia creanga de sub picioare. Cu toate acestea, dacă vrem să întâmpinăm întoarcerea Domnului, nu putem să nu fim în stare să discernem între adevăratul Hristos și hristoșii falși. Din moment ce ești aici, te rog să ai părtășie cu noi despre asta.” Sora Zhang, soțul meu și soacra mea au dat și ei din cap, încuviințând.

Sora ne-a citit apoi un pasaj din cuvintele lui Dumnezeu, unde Dumnezeu Atotputernic spunea: „A studia un astfel de lucru nu este dificil, dar cere fiecăruia dintre noi să cunoască adevărul acesta: El, care este întruparea lui Dumnezeu, va avea esenţa lui Dumnezeu şi El, care este întruparea lui Dumnezeu, se va exprima ca Dumnezeu. De vreme ce Dumnezeu se întrupează, va aduce cu Sine lucrarea pe care trebuie să o facă şi, de vreme ce Dumnezeu se întrupează, va exprima ce este El şi va putea să aducă adevărul omului, să dea viaţă omului şi să îi arate omului calea. Trupul care nu conţine esenţa lui Dumnezeu cu siguranţă nu este Dumnezeu întrupat; în privinţa aceasta nu există nicio îndoială. Pentru a cerceta dacă este trupul întrupat al lui Dumnezeu, omul trebuie să constate lucrul acesta după firea pe care o exprimă El şi cuvintele pe care le spune. Adică faptul că este sau nu trupul întrupat al lui Dumnezeu şi dacă este sau nu adevărata cale trebuie judecat după esenţa Lui. Şi astfel, pentru a stabili[a] dacă este trupul lui Dumnezeu întrupat, cheia este să se acorde atenţie esenţei Lui (lucrării Lui, cuvintelor Lui, firii Lui şi multor altor lucruri) mai degrabă decât aspectului exterior. Dacă omul Îi vede doar înfăţişarea exterioară şi nu ţine seamă de esenţa Lui, atunci aceasta arată ignoranţa şi naivitatea omului” (Prefață la „Cuvântul Se arată în trup”). După ce a citit cuvintele lui Dumnezeu, această soră tânără a spus în părtășie: „Putem vedea din cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic că soluția pentru a discerne între adevăratul Hristos și hristoșii falși este să privim esența lor. Aceasta se poate discerne din lucrarea, cuvintele și firea lor. Domnul Isus a spus odată: «Eu sunt calea, adevărul şi viaţa» (Ioan 14:6). În mod clar, întrucât El era Dumnezeu în trup, putea să exprime adevărul și să facă propria lucrare a lui Dumnezeu; El putea, de asemenea, să exprime propria fire a lui Dumnezeu și ceea ce El are și ce este. La fel ca în Epoca Harului, Domnul Isus a exprimat multe adevăruri, a exprimat în primul rând o fire milostivă și iubitoare și a completat lucrarea de răscumpărare a întregii omeniri. Din lucrarea și cuvintele Domnului Isus și din firea pe care El a exprimat-o, putem fi siguri că Isus Hristos a fost adevărul, calea și viața, că El a fost Însuși Dumnezeu întrupat. Acum, Dumnezeu Atotputernic a venit și a exprimat toate adevărurile pentru a purifica și mântui omenirea; El a făcut lucrarea de judecare și mustrare a oamenilor în zilele de pe urmă. Cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic dezvăluie adevărul corupției omenirii de către Satana și natura și substanța omului. Ele ne spun toate aspectele adevărului, cum ar fi ce înseamnă a dobândi mântuirea, ce este transformarea firii și care este calea pentru realizarea acesteia, precum și care este destinația viitoare a omenirii și care va fi sfârșitul tuturor felurilor de oameni. Cuvintele Sale dezvăluie, de asemenea, tainele planului de gestionare de șase mii de ani al lui Dumnezeu și tainele întrupărilor, în plus, ele exprimă firea și esența inerente lui Dumnezeu și ceea ce El are și ce este. Cu condiția să citim cu sârguință cuvintele lui Dumnezeu, vom putea vedea că acele cuvinte rostite de Dumnezeu Atotputernic sunt glasul Duhului adevărului, calea judecății din zilele de pe urmă. Lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă a împlinit profeții din Biblie, cum ar fi: «să înceapă judecata chiar de la Casa lui Dumnezeu» (1 Petru 4:17). «Când va veni El, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul» (Ioan 16:13) și «Pe cel ce Mă respinge şi nu primeşte cuvintele Mele are cine să-l judece: Cuvântul pe care l-am spus Eu, acela îl va judeca în ziua de pe urmă» (Ioan 12:48). Adevărurile pe care Dumnezeu Atotputernic le-a exprimat, lucrarea de judecată, mustrare și purificare a oamenilor pe care El a făcut-o și firea plină de dreptate pe care Dumnezeu Atotputernic a exprimat-o, toate confirmă pe deplin că Dumnezeu Atotputernic este manifestarea lui Hristos al zilelor de pe urmă. Dimpotrivă, hristoșii falși nu dețin esența lui Dumnezeu. Cei mai mulți dintre ei sunt posedați de duhuri rele sau sunt demoni și duhuri rele extrem de arogante, complet lipsite de rațiune. Ei nu pot exprima adevăruri pentru a le oferi oamenilor aprovizionare și nici nu pot îndeplini lucrarea de judecată pentru a purifica oamenii. Ei pot numai să-i înșele, arătându-le semne și minuni simple, pe acei oameni nechibzuiți, ignoranți, confuzi, care vor să-și umple burțile de pâine pentru a-și potoli foamea. Prin urmare, ne este foarte ușor să deosebim între adevăratul Hristos și hristoșii falși după acest unic principiu: Hristos este adevărul, calea și viața. Acest lucru este în întregime conform voii lui Dumnezeu.”

În timp ce ascultam părtășia surorii, răsuceam neîncetat în minte următoarele: „Am crezut în Domnul toți acești ani, dar n-am auzit niciodată acest fel de părtășie. Acum, cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic vorbesc atât de amănunțit despre a discerne între adevăratul Hristos și hristoșii falși; după cum se pare, cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic ar putea fi cu adevărat glasul Duhului Sfânt. O, Doamne! Întotdeauna am așteptat cu nerăbdare întoarcerea Ta, dar, în ultimii câțiva ani, m-am concentrat doar pe a mă păzi de hristoșii falși și cu greu am avut inima să caut. Nu am cercetat niciodată întoarcerea Ta ca să înfăptuiești lucrarea de judecată din zilele de pe urmă, așa cum este martoră Biserica lui Dumnezeu Atotputernic, ci doar m-am împotrivit și am condamnat-o orbește. Doamne, chiar Te-am închis afară?” Acest gând mi-a făcut inima să înceapă să bată tare. Am avut un sentiment de panică și nu am mai putut să stau locului, așa că m-am ridicat și m-am dus în bucătărie, prefăcându-mă că iau niște apă, încercând să mă calmez puțin. În timp ce vărsam apa, chibzuiam: „Această soră este foarte tânără, dar părtășia ei despre adevăr este atât de practică. De asemenea, frații și surorile din Shandong au progresat atât de repede după ce au acceptat lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic. Înțelegerea lor despre Biblie și cunoașterea lucrării lui Dumnezeu erau mult mai mari decât ale mele. Această cale le permite oamenilor să înțeleagă adevărul și să obțină cunoștințe despre lucrarea lui Dumnezeu. Nu este aceasta lucrarea lui Dumnezeu?” Gândindu-mă bine la toate acestea, mă simțeam atât entuziasmată, cât și plină de remușcări. Mi-am amintit când am scris acele scrisori fraților și surorilor din Shandong. Îmi fluturam pixul, îi luam la rost pe un ton arogant. Și, în abordarea întoarcerii Domnului, nu numai că nu am reușit să caut adevărul și să accept părtășia fraților și surorilor, ci, în schimb, am respins-o și am negat-o în mod persistent. Mă consideram stăpâna adevărului și voiam ca toți frații și surorile să mă asculte și, în plus, mă gândeam că fac tot posibilul pentru a apăra adevărata cale. Nu mi-am dat nicicând seama că mă împotrivesc lui Dumnezeu. Deci nu m-ar face asta un fariseu modern? În acel moment, mă simțeam de parcă eram înmuiată în apă rece din cap până-n picioare; mă simțeam complet fără vlagă și slăbită. Amândouă mâinile îmi tremurau incontrolabil și continuam să derulez în minte scene cu mine împotrivindu-mă lui Dumnezeu… Nu mai puteam să țin în mine – lacrimile au început să-mi curgă pe obraji. Mă uram pentru că sunt atât de arogantă și oarbă. După o bună bucată de vreme, mi-am șters lacrimile și m-am întors în cameră cu o tavă cu pahare de apă. Sora s-a uitat la mine și m-a întrebat cu îngrijorare: „Soră, accepți această părtășie?” Am scos un suspin și am spus, învinuindu-mă singură: „După ce am ascultat cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic și părtășia ta chiar acum, simt că Dumnezeu Atotputernic este Domnul Isus întors. Am așteptat în fiecare zi întoarcerea Domnului, dar nu mi-am imaginat niciodată că acum că Domnul S-a întors, aveam să îndeplinesc de fapt rolul unui fariseu. Chiar am făcut un mare rău! M-am împotrivit lui Dumnezeu.” Apoi am început să plâng atât de tare încât nu puteam să vorbesc.

Mai târziu, după o perioadă petrecută citind cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, sora Zhang, soacra mea, soțul meu și cu mine am devenit complet siguri că Dumnezeu Atotputernic este Domnul Isus întors. Eram atât de încântată, încât am trimis cu emoție fraților și surorilor din Shandong o a cincea scrisoare: „Dragi frați și surori! Mulțumesc lui Dumnezeu deoarece, prin faptul că mi-ați împărtășit de multe ori Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu, am acceptat acum lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă și am devenit membră a Bisericii lui Dumnezeu Atotputernic. Deși am acceptat-o mai târziu decât voi, nu vreau să rămân în urmă. Îmi voi dedica inima și sufletul pentru a vă prinde din urmă…” În acel moment, am simțit că inima îmi zbura înapoi la Shandong, împreună cu scrisoarea, pentru a mă strânge aproape de frații și surorile mele de acolo. Slavă lui Dumnezeu pentru dragostea Lui!

Note de subsol:

a. În textul original se citeşte „cât despre”.

Ai vrea să știi cum să-L întâmpini pe Domnul înaintea marilor dezastre? Participă la întâlnirea noastră online, care te va ajuta să găsești calea.
Contactați-ne
Contactează-ne pe whatsapp

Conținut similar

Am venit acasă

de Chu Keen Pong, Malaezia Am crezut în Domnul timp de mai bine de zece ani și am slujit în biserică timp de doi ani, apoi am lăsat în urmă...

Reunit cu Domnul

de Jianding, Statele Unite M-am născut într-o familie catolică și, de la o vârstă fragedă, mama m-a învățat să citesc Biblia. Aceasta era...

Lasă un răspuns