Doar cei puri intră în Împărăția cerurilor

martie 12, 2022

de Sara, Statele Unite

Când credeam în Domnul, auzeam deseori că El ne învață să ne iubim aproapele ca pe noi înșine, că dragostea noastră vine de la Dumnezeu și că trebuie să-i iubim pe ceilalți și să ne iubim dușmanii, pentru că Dumnezeu ne-a iubit mai întâi. Și în Evrei 12:14 se spune: „Urmăriţi cu toţii pacea şi sfinţirea, fără de care nimeni nu-L va vedea pe Domnul!” Asta mi-a adus aminte de o perioadă din viața mea în care mă contraziceam și mă certam rău cu mama. Știam că asta nu era după inima Domnului și că trebuia să pun cuvintele Lui în practică. Mai târziu, de fiecare dată când mă contraziceam cu mama, încercam să mă abțin și să-i ascult opiniile. Am rămas calmă, răbdătoare. Dar, după un timp, nu mi-am mai putut ține firea. Dacă nu eram de acord cu spusele ei, mă certam cu ea. În afară de asta, urmam tendințele lumești și eram obsedată de televizor și filme. Uneori mințeam pentru a-mi salva reputația sau pentru câștiguri personale. Eram blocată într-un ciclu al păcatului și spovedirii și mă simțeam mereu vinovată. Dar nu-mi puteam reprima impulsurile sau scăpa de ele și asta mă chinuia. Uneori mă gândeam: „Pot intra în Împărăția cerurilor când eu trăiesc în păcat astfel?” Odată, mama mi-a spus: „Ești foarte temperamentală pentru o creștină!” Auzind-o spunând asta, m-am simțit și mai rău. Încercam cu adevărat să dau dovadă de stăpânire de sine, dar nu puteam respecta învățăturile Domnului. Va fi asta pe placul Domnului? Voi putea vreodată să mă schimb? Când i-am întrebat pe frați și pe surori despre această problemă, cineva a spus: „Trebuie să învățăm să ne controlăm. Când ne apropiem mai mult de Dumnezeu, devenim mai toleranți.” Alții au spus: „Este normal să existe aceste suișuri și coborâșuri, însă schimbarea vine într-o spirală ascendentă. Cu cât ne schimbăm mai mult, cu atât devenim mai buni. Să nu te îndoiești de acest lucru. Mântuirea Domnului este completă. Harul Său ne va purta în Împărăția cerurilor.” Chiar și după ce au spus asta, tot nu aveam nicio cale clară. Puteam doar să mă rog la Domnul pentru ajutor.

Apoi, din întâmplare, am întâlnit online niște frați și surori. Ne-am întâlnit deseori să studiem Biblia. Cuprinsul părtășiei lor era interesant și pătrunzător. Am câștigat mult din întâlnirile cu ei. La o adunare, într-o zi, fratele Lin a discutat despre întoarcerea Domnului. El a spus că Domnul va săvârși o nouă lucrare când Se întoarce și apoi ne-a trimis niște versete din Scriptură. Evrei 9:28 spune: „Deci, Hristos a fost oferit cândva pentru a îndura păcatele multora; iar celor ce-L caută Se va arăta a doua oară, fără păcat, pentru mântuire.” 1 Petru 1:5 spune: „Voi sunteţi păziţi de puterea lui Dumnezeu, prin credinţă, pentru mântuirea care este gata să fie descoperită în vremea de pe urmă.” Și „Căci este timpul să înceapă judecata chiar de la Casa lui Dumnezeu” (1 Petru 4:17). „Pe cel ce Mă respinge şi nu primeşte cuvintele Mele are cine să-l judece: Cuvântul pe care l-am spus Eu, acela îl va judeca în ziua de pe urmă” (Ioan 12:48). Fratele Lin a spus: „Aceste versete menționează că Domnul Se va arăta pentru o a doua oară și că trebuie să obținem mântuirea Lui în zilele de pe urmă. Ele menționează că judecata va începe de la casa lui Dumnezeu – judecata din zilele de pe urmă. Ele explică modul în care Domnul va săvârși lucrarea de judecată la întoarcerea Sa, eliberându-ne de păcat, purificându-ne și mântuindu-ne.” Fratele Lin a vorbit conform Bibliei, dar eram nedumerită. Domnul deja ne-a răscumpărat de păcat când a fost crucificat. Mântuirea lui Dumnezeu a fost finalizată. De ce trebuie să Se întoarcă Domnul pentru a săvârși lucrarea de judecată și purificare? Le-am spus despre nedumerirea mea.

Fratele Lin mi-a arătat două pasaje. „Păcatele omului au fost iertate prin intermediul Dumnezeului întrupat, dar acest lucru nu a însemnat că omul nu a mai avut păcat în el. Păcatele omului ar putea fi iertate prin jertfa de păcat, dar, doar în ceea ce privește modul în care omul poate fi făcut să nu mai păcătuiască și modul în care natura sa păcătoasă poate fi distrusă complet și transformată, el nu are nicio cale de a rezolva această problemă. Păcatele omului au fost iertate și acest lucru se datorează lucrării răstignirii lui Dumnezeu, dar omul a continuat să trăiască înlăuntrul vechii sale firi satanice. Acestea fiind spuse, omul trebuie să fie complet mântuit de corupta sa fire satanică, astfel încât natura lui păcătoasă să poată fi complet distrusă, să nu se mai dezvolte niciodată, permițând astfel ca firea omului să fie transformată. Acest lucru ar cere omului să înțeleagă drumul creșterii în viață, să înțeleagă calea vieții și modul de a-și schimba firea. În plus, ar cere omului să acționeze potrivit cu această cale, astfel încât firea lui să poată fi schimbată treptat, iar el să poată trăi sub strălucirea luminii, ca tot ceea ce face el să poată fi în acord cu voia lui Dumnezeu, ca el să-și poată arunca firea coruptă satanică și astfel încât să se poată elibera de influența întunericului Satanei, prin aceasta ieșind pe deplin din păcat. Doar atunci va primi omul mântuirea completă. […] Prin urmare, după terminarea acelei etape de lucru, a rămas încă lucrarea judecății și a mustrării. Această etapă este pentru a-l purifica pe om cu ajutorul cuvântului și, prin aceasta, de a-i da o cale de urmat. Această etapă nu ar fi rodnică sau semnificativă dacă ar continua cu alungarea demonilor, pentru că nu ar reuși să distrugă natura păcătoasă a omului, iar omul ar ajunge la o stagnare în iertarea păcatelor sale. Prin jertfa de păcat, omului i s-au iertat păcatele, căci lucrarea răstignirii a ajuns deja la sfârșit, iar Dumnezeu l-a biruit pe Satana. Dar, de vreme ce firea coruptă a omului încă rămâne în el, omul poate încă să păcătuiască și să se împotrivească lui Dumnezeu, iar Dumnezeu nu câștigă omenirea. De aceea, în această etapă a lucrării, Dumnezeu folosește cuvântul pentru a expune firea coruptă a omului, determinându-l să practice potrivit căii celei drepte” („Taina întrupării (4)” din Cuvântul Se arată în trup). „Știi doar că Isus va coborî în zilele de pe urmă, dar cum va coborî El mai exact? Un păcătos ca tine, care tocmai a fost răscumpărat și nu a fost schimbat sau desăvârșit de Dumnezeu, poți fi tu după inima lui Dumnezeu? Căci tu, care ești încă cu sinele tău vechi, este adevărat că ai fost mântuit de Isus și că nu ești socotit ca păcătos datorită mântuirii lui Dumnezeu, dar aceasta nu dovedește că nu ești păcătos și lipsit de puritate. Cum poți fi sfânt dacă nu ai fost schimbat? Înăuntrul tău, ești împovărat de necurățenie, egoism și răutate, dar, totuși, vrei să cobori cu Isus – ai vrea tu să fii așa de norocos! Ai pierdut un pas în credința ta în Dumnezeu: ai fost doar răscumpărat, dar nu ai fost schimbat. Pentru ca tu să fii după inima lui Dumnezeu, Dumnezeu trebuie să facă personal lucrarea de a te schimba și curăța; dacă ești doar răscumpărat, vei fi incapabil să atingi sfințenia. În acest fel, nu vei fi calificat să te împărtășești din binecuvântările lui Dumnezeu, pentru că ai pierdut un pas în lucrarea lui Dumnezeu de a gestiona omul, care este pasul-cheie al schimbării și perfecționării. Și astfel, tu, un păcătos care tocmai a fost răscumpărat, ești incapabil să primești direct moștenirea lui Dumnezeu” („Referitor la apelative și identitate” din Cuvântul Se arată în trup).

Fratele Lin a părtășit: „Domnul Isus ne-a răscumpărat din domeniul Satanei. Ne-au fost iertate păcatele, dar nu a însemnat că suntem fără de păcat sau că nu mai putem păcătui ori ne împotrivi lui Dumnezeu. În Epoca Harului, Domnul Isus a săvârșit lucrarea de răscumpărare și iertare, nu lucrarea de purificare și schimbare a oamenilor, pe care Dumnezeu o săvârșește în zilele de pe urmă. Deși păcatele ne sunt iertate prin credința noastră în Domnul, natura noastră păcătoasă și firile satanice sunt adânc înrădăcinate. Suntem aroganți, necinstiți, vicleni, malefici, detestăm adevărul și nu ne putem abține să păcătuim, să ne răzvrătim și să ne opunem Domnului. Spunem minciuni și acționăm fals pentru a ne proteja propriile interese. Când nu suntem de acord unii cu ceilalți, ne înfuriem și ne certăm. Urmăm tendințele lumești și râvnim la plăceri păcătoase. Când dăm de greu, Îl învinuim pe Dumnezeu, ne îndepărtăm de El și-L trădăm. Dumnezeu spune: «Deci fiţi sfinţi, după cum Eu sunt sfânt!» (Leviticul 11:45). Dacă nu suntem sfinți și puri, nu-L putem întâlni pe Dumnezeu. Cum putem noi, care păcătuim adesea și ne opunem lui Dumnezeu, să fim potriviți pentru a intra în Împărăția Lui? De aceea Domnul a promis să Se întoarcă, pentru a exprima adevărul și a săvârși lucrarea de judecată și purificare, pentru a ne conferi mai mult adevăr, pentru a ne mântui o dată pentru totdeauna, pentru a ne elibera de păcat și a ne duce în Împărăția lui Dumnezeu.”

I-am spus: „Ce ai spus este adevărat. Întotdeauna păcătuim, ne spovedim și încă nu suntem liberi de păcat, în ciuda credinței noastre în Domnul. Însă am prieteni creștini care trăiesc foarte pios. Nu se ceartă niciodată și-și iubesc dușmanii. Unii dintre ei au avut în trecut probleme în cuplu, dar relațiile lor s-au ameliorat când au început să creadă. Unii dintre ei au fost temperamentali, dar credința lor în Domnul i-a făcut toleranți și răbdători … Oricine crede sincer în Domnul trece prin schimbări. Dacă aceste schimbări continuă, nu vor deveni eliberați de păcat și curățiți, de asemenea?”

Când am întrebat acest lucru, fratele Lin a răspuns răbdător: „Mulți oameni se schimbă când încep să creadă în Domnul. Nu-i mai lovesc și nu-i mai înjură pe ceilalți, sunt mai blânzi, mai răbdători, mai toleranți, își poartă crucea, fac donații și sacrificii. Deși acest lucru poate arăta că ei cred cu adevărat în Domnul, înseamnă oare că sunt pe placul inimii Lui? Înseamnă că sunt liberi de păcat și curățiți?” Apoi, fratele Lin mi-a citit două pasaje. Dumnezeu Atotputernic spune: „Simplele schimbări comportamentale nu sunt durabile; dacă nu există nicio schimbare în firile vieții oamenilor, atunci, mai devreme sau mai târziu, părțile lor vicioase se vor arăta singure. Deoarece sursa schimbărilor purtării lor este ardoarea, împreună cu o lucrare a Duhului Sfânt în acel moment, este extrem de ușor să devină înflăcărați sau să afișeze bunătate temporară. După cum spun necredincioșii: «Este ușor să faci o faptă bună; ceea ce este greu este să faci fapte bune o viață întreagă». Oamenii sunt incapabili să facă fapte bune de-a lungul întregii lor vieți. Purtarea cuiva este condusă de viață; indiferent care este viața cuiva, la fel este și comportamentul său și doar ceea ce este dezvăluit în mod natural reprezintă viața, precum și natura cuiva. Lucrurile care sunt false nu pot dura. Când Dumnezeu lucrează pentru a-l mântui pe om, nu este pentru a-l împodobi cu un comportament bun – scopul lucrării lui Dumnezeu este de a transforma firile oamenilor, pentru a-i face să renască în oameni noi. Astfel, judecata lui Dumnezeu, mustrarea, încercările și rafinarea omului toate servesc la a-i schimba firea astfel, încât el să poată obține supunere și devotament absolute față de Dumnezeu și să ajungă să I se închine Lui în mod normal. Acesta este scopul lucrării lui Dumnezeu. A se comporta bine nu este același lucru cu a se supune lui Dumnezeu și, cu atât mai puțin, cu a fi compatibil cu Hristos. Modificările comportamentului se bazează pe doctrină și se nasc din ardoare; nu se bazează pe adevărata cunoaștere a lui Dumnezeu sau pe adevăr, cu atât mai puțin se bazează pe îndrumarea de la Duhul Sfânt. Chiar dacă există momente când unele lucruri pe care le fac oamenii sunt dirijate de Duhul Sfânt, aceasta nu este o expresie a vieții, cu atât mai puțin este același lucru cu a-L cunoaște pe Dumnezeu; indiferent cât de bun este comportamentul unei persoane, nu dovedește că ea s-a supus lui Dumnezeu sau că a pus în practică adevărul” („Diferența dintre schimbările exterioare și schimbările firii” în Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă). „Transformarea firii se referă, în principal, la transformarea naturii unei persoane. Lucrurile privitoare la natura unei persoane nu pot fi văzute din comportamentele exterioare; sunt direct legate de valoarea și semnificația existenței sale. Ele implică în mod direct valorile din viață, lucrurile din adâncul sufletului lor și esența lor. Adică, ele implică în mod direct viziunea unei persoane asupra vieții și valorile sale, lucrurile din profunzimile sufletului său și esența sa. Dacă o persoană nu poate accepta adevărul, nu va suferi o transformare în aceste aspecte. Numai prin experimentarea lucrării lui Dumnezeu, pătrunderea deplină în adevăr, schimbarea valorilor și a perspectivelor asupra existenței și asupra vieții sale, prin alinierea viziunilor proprii cu cele ale lui Dumnezeu și prin a deveni capabil de a se supune și de a fi devotat lui Dumnezeu în totalitate, se poate spune despre firea cuiva că s-a transformat” („Ce ar trebui să se știe despre transformarea firii omului” în Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă).

Fratele Lin a spus: „O schimbare a comportamentului nu înseamnă că firea vieții cuiva s-a schimbat sau că acea persoană este ascultătoare și loială lui Dumnezeu. Mulți oameni care cred în Domnul fac fapte bune. Ei fac donații, ajută săracii și fac sacrificii. Dar, când întâmpină adversități, ei se plâng de Dumnezeu. Îl neagă și-L trădează. Este asta ascultare adevărată față de Dumnezeu? Există pastori și prezbiteri care vorbesc mult despre dragoste, dar care îi binecuvântează și se roagă doar pentru cei care donează bisericii. Este asta dragoste adevărată? Unii oameni par umili și răbdători, dar naturile le sunt arogante și încrezute. Explicațiile lor despre Biblie slujesc să-i preamărească pe ei înșiși și-i derutează pe oameni. Ei se zbat pentru putere în cadrul bisericii și chiar delapidează banii acesteia. Unii pastori pretind să ajute și să sprijine credincioșii și par iubitori, dar, când spiritele credincioșilor sunt însetate și credința li se răcește din cauza pustietății din biserici, ei nu le pot rezolva problemele. Ei chiar opresc credincioșii să-i asculte pe alții sau să găsească biserica în care există lucrarea Duhului Sfânt. Ei nu se gândesc la viețile acestora. Nu este asta ipocrizie? Fariseii au arătat, de asemenea, dragoste față de alții și au părut devotați la suprafață. Dar, când Domnul Isus a venit, ei nu I-au investigat lucrarea. Ei I s-au opus, L-au condamnat și I-au făcut o înscenare. Ei chiar au conspirat cu romanii pentru a-L crucifica. Asta demonstrează că un comportament bun superficial nu este același lucru cu practicarea adevărului, cunoașterea lui Dumnezeu sau supunerea față de El. În afara cazului în care natura noastră păcătoasă este rezolvată, noi încă ne putem opune sau Îl putem trăda pe Dumnezeu. Dar nu cei care își schimbă firile. Pentru că natura lor păcătoasă și firile satanice au fost rezolvate. Indiferent în ce situație se află sau de încercările cu care se confruntă, aceștia nu I se vor împotrivi sau opune lui Dumnezeu. Aceștia pot să I se supună și să-I arate loialitate. Ei practică smerenia și răbdarea și dau dovadă de dragoste principială unii față de alții, nu doar de o dragoste superficială sau confuză. Acțiunile lor se bazează pe cuvintele lui Dumnezeu. Asta arată că și-au schimbat firile. În acest moment ar trebui să ne fie clar tuturor că, pentru a ne elibera de păcat și a primi mântuirea, nu este suficient să faci fapte bune. Trebuie să ne purificăm și să ne schimbăm firile corupte. Dacă vrem să ne eliberăm complet de natura noastră păcătoasă și să ajungem să-L cunoaștem pe Dumnezeu, să ne supunem Lui și să-L iubim, trebuie să acceptăm lucrarea de judecată la întoarcerea Domnului. Doar dacă firile noastre corupte sunt purificate putem intra în Împărăția lui Dumnezeu.”

Am fost complet de acord cu spusele fratelui Lin. I-am spus: „Aceste două pasaje pe care le-ai citit sunt grozave. Comportamentul bun al unei persoane nu înseamnă că nu poate săvârși păcate sau nu I se poate opune lui Dumnezeu și nici nu înseamnă că este pură sau potrivită să intre în Împărăție. Dacă Domnul nu s-ar fi întors să ne mântuiască, noi nu am fi putut să ne eliberăm niciodată de păcat. Cum va săvârși Domnul lucrarea de judecată pentru a purifica omenirea când Se întoarce?”

Fratele Lin a zâmbit și a spus: „Biblia conține multe profeții despre acest lucru, precum «Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteţi purta. Însă când va veni El, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul. Căci El nu va vorbi de la Sine, ci va vorbi tot ceea ce va auzi şi vă va anunţa lucrurile ce urmează să vină» (Ioan 16:12-13). «Iar dacă aude cineva cuvintele Mele şi nu le păzeşte, nu Eu îl judec. Căci Eu n-am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea. Pe cel ce Mă respinge şi nu primeşte cuvintele Mele are cine să-l judece: Cuvântul pe care l-am spus Eu, acela îl va judeca în ziua de pe urmă» (Ioan 12:47-48). Aceste pasaje afirmă că Domnul Se va întoarce pentru a exprima adevărul și a judeca omenirea coruptă.” Cât privește modul în care va face acest lucru, fratele Lin mi-a arătat un alt pasaj. „Hristos al zilelor de pe urmă folosește o multitudine de adevăruri pentru a-i învăța pe oameni, pentru a demasca substanța omului și pentru a-i analiza cuvintele și faptele. Aceste cuvinte cuprind diferite adevăruri, precum datoria omului, cum ar trebui el să asculte de Dumnezeu, cum ar trebui să Îi fie credincios lui Dumnezeu, cum ar trebui să trăiască umanitatea normală, precum și înțelepciunea și firea lui Dumnezeu și așa mai departe. Aceste cuvinte sunt toate îndreptate către substanța omului și firea sa coruptă. În special, cele care dezvăluie cum Îl nesocotesc oamenii pe Dumnezeu vizează modul în care oamenii sunt o întruchipare a Satanei și o forță inamică față de Dumnezeu. În realizarea lucrării Sale de judecată, Dumnezeu nu clarifică pur și simplu natura oamenilor în doar câteva cuvinte; El o demască, o tratează și o emondează pe termen lung. Toate aceste diferite metode de demascare, tratare și emondare nu pot fi înlocuite prin cuvinte obișnuite, ci prin adevărul de care oamenii sunt complet lipsiți. Doar metodele de acest fel pot fi considerate judecată; doar prin acest tip de judecată oamenii pot să fie supuși și pe deplin convinși cu privire la Dumnezeu și, mai mult decât atât, să câștige adevărata cunoaștere a lui Dumnezeu. Ceea ce aduce cu sine lucrarea judecății este faptul că omul înțelege adevăratul chip al lui Dumnezeu și adevărul despre răzvrătirea proprie. Lucrarea judecății îi permite omului să înțeleagă mai bine voia lui Dumnezeu, scopul lucrării lui Dumnezeu și tainele de neînțeles pentru el. De asemenea, îi permite omului să își recunoască și să își cunoască esența coruptă și rădăcinile stricăciunii sale, precum și să descopere urâțenia omului. Aceste efecte sunt toate aduse de lucrarea judecății, deoarece esența acestei lucrări este de fapt lucrarea de dezvăluire a adevărului, căii și vieții lui Dumnezeu în fața tuturor celor care au credință în El. Această lucrare este lucrarea de judecată realizată de Dumnezeu” („Hristos înfăptuiește lucrarea judecății prin adevăr” din Cuvântul Se arată în trup).

Fratele Lin a spus: „În zilele de pe urmă, Domnul Isus va exprima adevărul, va judeca și va purifica omenirea. Aceste adevăruri nu se referă la comportamentele noastre de suprafață, precum fumatul, băutul, certurile, intoleranța și așa mai departe. Acestea sunt proiectate să ne dezvăluie firile satanice și esența naturii noastre, să ne disece gândurile și intențiile nechibzuite. Prin ceea ce revelează cuvintele lui Dumnezeu, putem vedea cât de profund corupți de Satana suntem și plini de firi satanice precum aroganța, înșelăciunea, ticăloșia și răutatea. Dominați de natura noastră arogantă, vrem întotdeauna să fim cei mai importanți și stimați, vrând să controlăm totul. Muncim din greu pentru Dumnezeu și facem sacrificii, doar pentru a primi în schimb harul și binecuvântările Sale. Când ne confruntăm cu greutăți, Îl învinovățim și ne opunem Lui. Cuvintele lui Dumnezeu ne judecă pentru a ne arăta că ne lipsește conștiința și rațiunea unei persoane normale. Vedem adevărul corupției noastre de către Satana și începem să ne urâm, să ne blestemăm și să ne căim cu adevărat în inimile noastre. Între timp, judecata și revelația cuvintelor lui Dumnezeu ne arată ce tip de oameni Îi plac lui Dumnezeu și pe cine binecuvântează, precum și pe cine detestă și blestemă. Avem experiența modului în care firea dreaptă a lui Dumnezeu este de neofensat și producem o inimă care Îl venerează pe Dumnezeu. Odată ce punctul nostru de vedere începe să se schimbe, când se întâmplă ceva, putem încerca să înțelegem voia lui Dumnezeu și să practicăm cuvântul Lui. Încet, vom începe să scăpăm de firile noastre satanice, corupte și vom putea să-L venerăm pe Dumnezeu și să ne supunem Lui cu adevărat. Astfel, problema naturii noastre păcătoase este rezolvată de la rădăcină.”

Simțeam că lucrurile citite de fratele Lin nu erau unele pe care le-ar putea spune o persoană obișnuită. Așadar, l-am întrebat cine le-a spus. Mi-a spus: „Acestea au fost rostite de Dumnezeu Atotputernic, Hristos din zilele de pe urmă. Dumnezeu Atotputernic este Domnul Isus întors. Dumnezeu Atotputernic a exprimat deja milioane de cuvinte, care au fost adunate în volumul «Cuvântul Se arată în trup». Oameni din toate religiile, care iubesc adevărul și cred cu adevărat în Dumnezeu, s-au întors înaintea lui Dumnezeu Atotputernic după ce I-au auzit glasul. Ei au experiența judecății cuvintelor Sale și firile vieții lor au suferit unele schimbări. Pagina web a Bisericii lui Dumnezeu Atotputernic cuprinde mărturiile multor frați și surori.” Am fost încântată să aud acest lucru. Am spus: „Aceste cuvinte par diferite pentru că sunt cuvintele lui Dumnezeu! Nu am visat niciodată că voi întâmpina întoarcerea Domnului. Sunt cu adevărat binecuvântată!” Mai târziu, am intrat din nou online și am văzut multe mărturii ale persoanelor care fuseseră judecate prin cuvintele lui Dumnezeu și cărora le fuseseră schimbate firile corupte, precum „În final pot trăi puțină asemănare umană”, „Judecata este lumina”, „Cum am primit judecata lui Hristos din zilele de pe urmă”, „Judecata lui Dumnezeu m-a purificat”. Am simțit cum lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic poate purifica și schimba oamenii și am știut că Dumnezeu Atotputernic chiar era Domnul Isus întors! Am acceptat cu nerăbdare noua lucrare a lui Dumnezeu. Inima mi-a fost cuprinsă de recunoștință față de Dumnezeu. I-am mulțumit lui Dumnezeu pentru că i-a folosit pe frați și pe surori pentru a-mi predica Evanghelia, pentru onoarea de a-I auzi glasul și pentru că mi-a dat o cale să-mi purific păcatele!

Ai vrea să știi cum să-L întâmpini pe Domnul înaintea marilor dezastre? Participă la întâlnirea noastră online, care te va ajuta să găsești calea.

Conținut similar

Am văzut cartea deschisă

de Jose, Spania Când l-am acceptat pe Domnul, citind Biblia, am aflat de unde vin toate și care e sursa corupției umane. Am aflat de Iahve...

Taina numelor lui Dumnezeu

de Zhencheng, Statelor Unite „Deși Iahve, Isus și Mesia reprezintă toate Spiritul Meu, aceste nume doar denumesc diferitele epoci ale...

Lasă un răspuns

Contactează-ne pe Messenger